PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

ilitate în domeniul operaţiunilor, Achiziţii - Supraveghere terestră, Rachete
balistice, Transport strategic aerian, Transport strategic maritim, Forţe
speciale, Capacităţi spaţiale, Capacităţi medicale, Elicoptere de atac,
Elicoptere de sprijin. Conform evaluării realizate la sfârşitul lunii noiembrie
2004, procesul ECAP nu a înregistrat progrese semnificative. În perioada
următoare se intenţionează implicarea Agenţiei de Apărare în coordonarea
activităţilor ECAP, urmând ca aceste două structuri să elaboreze o nouă
evaluare (în primul semestru 2005). Finalitatea evaluării va consta în
închiderea acelor grupuri ECAP care vor furniza soluţii viabile privind
creşterea capabilităţilor UE şi redirecţionarea celorlalte grupuri pentru
îndeplinirea prevederilor Obiectivului Global 2010 (Headline Goal 2010),
inclusiv pe dimensiunea de operaţionalizare a Grupurilor de Luptă.
Sub coordonarea Grupului de lucru NATO-UE pentru Capabilităţi
s-a realizat armonizarea cu demersurile similare din cadrul NATO-PCC la
nivelul a cinci grupuri de proiect: Protecţie NBC, UAV, Realimentare în
Aer, Transport Strategic Aerian şi Maritim, Asistenţă Medicală. Până în
prezent, România participă la grupul de proiect vizând Interoperabilitatea în
operaţiuni privind Transportul Strategic Aerian. Participarea va fi extinsă, în
acest an, la segmentul de Transport Strategic Maritim, unde România va
avea statutul de observator.
8. Susţinerea participării în cadrul Grupurilor de Luptă UE
‣ Dezvoltarea participării, cu susţinerea financiară necesară,
se poate face la nivel de companie de infanterie, la care se
pot adăuga structuri specializate de decontaminare NBC,
specialişti în relaţiile civili-militari (CIMIC), specialişti
operaţii psihologice (PSYOPS). Pentru acestea se poate
asigura, de asemenea, transportul în teatrul de operaţii;
‣ Contribuţia României la Grupurile de lupta UE va trebui
să fie armonizată cu cea pentru Forţa de Răspuns a
NATO.
9. Susţinerea complementarizării NRF-BG
‣ Susţinerea iniţiativelor olandeză, respectiv britanică, de
complementarizare a celor două proiecte, pe linia
armonizării de generare şi rotire a forţelor, standardizare,
instrucţie etc.
‣ Evitarea unor mecanisme de dezvoltare a BGs şi NRF care
să creeze o situaţie de dependenţă a uneia dintre forţe de
cealaltă, ce ar putea determina dificultăţi în angajarea
simultană în două operaţiuni diferite.
261
10. Realizarea unui inventar al capabilităţilor militare şi civile
ce pot fi puse la dispoziţia UE pentru participarea la combaterea
terorismului pe linia pachetului de forţe alocat pentru misiunile UE
Acest demers a fost iniţiat ca urmare a atentatelor teroriste de la
Madrid şi a determinat reluarea procesului de implementare a Planului de
Acţiune al UE pentru Combaterea Terorismului. De asemenea, prin Tratatul
Constituţional, se introduce Clauza de Solidaritate, care va permite, în
condiţiile dispariţiei structurii de tip pilon 1 a UE, extinderea cooperării pe
această dimensiune la nivelul politicilor comunitare.
Până în prezent nu au fost definiţi parametrii viitoarei contribuţii a
PESA pe segmentul militar, existând doar un inventar al capabilităţilor
statelor membre în acest domeniu.
La sfârşitul lunii noiembrie 2004 a fost agreat proiectul
„Conceptului privind Dimensiunea PESA în domeniul Luptei împotriva
Terorismului", care prevede patru zone de acţiune: prevenire 2 , protecţie,
managementul consecinţelor şi sprijinul statelor terţe în lupta împotriva
terorismului.
262
CONCLUZII
În încheiere, am dori să evidenţiem câteva concluzii legate de
subiectul prezentat:
‣ Date fiind resursele limitate alocate pentru modernizarea forţelor
şi faptul că statele europene alocă, în general, acelaşi pachet de
forţe, atât pentru NATO/NRF, cât şi pentru UE/BGs, cooperarea
şi complementaritatea dintre forţele de reacţie rapidă este un
obiectiv împărtăşit de marea parte a actorilor europeni;
‣ Dacă această cooperare nu este dezvoltată acum, în principal,
prin preluarea de către BGs a aceluiaşi set de standarde şi criterii
definite pentru NRF, ar putea apărea riscul duplicării
eforturilor şi chiar al competiţiei între cele două forţe;
1 Până în prezent, structura instituţională a UE cuprinde un număr de trei piloni-dimensiuni
(pilonul I- comunităţile economice, pilonul II - Politica Externă şi de Securitate Comună -
Politica Europeană de Securitate şi Apărare, pilonul III- Justiţie şi Afaceri interne). După
intrarea în vigoare a Tratatului Constituţional (01.01.2007), acest tip de structură va fi înlocuit
de modelul politicilor comunitare, practic separaţia între cele trei dimensiuni fiind eliminată,
permiţând o mai mare flexibilitate în utilizarea resurselor şi instrumentelor UE.
2 Prevedere care nu se regăseşte în cadrul Clauzei de solicitudine din Tratatul Constituţional,
putând include intervenţia preventivă. Conform documentului agreat la nivelul miniştrilor
apărării şi de externe, prevenirea ameninţării teroriste se realizează în cazul unei operaţiuni de
management al crizelor, cf. art.V din TEU.