PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

cadrul acestora, după aderarea la Uniunea Europeană, România va fi
reprezentată după cum urmează:
‣ Secretariatul General al Consiliului UE;
‣ Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER) - ambasadorii
statelor membre UE;
‣ Grupul Politico-Militar - structură responsabilă pentru evaluarea
tuturor aspectelor politico-militare relative la deciziile adoptate în
cadrul PESC-PESA;
‣ Comitetul Politic şi de Securitate (COPS) - reprezentare la nivel de
ambasadori, având şi posibilitatea reunirii la nivel de directori politici;
‣ Comitetul Militar - conform practicii agreate la nivelul UE,
reprezentarea statelor membre este asigurată, complementar, de
reprezentanţii militari la NATO.
3. Abordarea activă, la nivelul cooperării bilaterale cu statele
membre UE, care să permită identificarea aranjamentelor de
cooperare-finanţare/sprijin pentru forţele româneşti în teatru
La Conferinţa Ministerială de Angajare în domeniul Capabilităţilor
/MCCC/ desfăşurată pe 22.11.2004 la Bruxelles, România s-a angajat să
contribuie la constituirea unui BG multinaţional, începând, în acest sens, o
serie de discuţii bilaterale cu Grecia şi Italia.
4. Participarea la viitoarele structuri autonome de planificare a
operaţiunilor UE fără recurs la capacităţile NATO
Operaţiunile UE fără recurs la capacităţile NATO se bazează pe
principiile Parteneriatului Strategic NATO - UE:
‣ Parteneriatul asigură complementaritatea şi suportul reciproc
dintre abordările celor două organizaţii în domeniul managementului
crizelor;
‣ Transparenţă, dialog, consultări şi cooperare bilaterală;
‣ Egalitatea şi recunoaşterea autonomiei decizionale a fiecărei
organizaţii în parte;
‣ Respectul pentru interesele statelor membre;
‣ Dezvoltarea coerentă şi transparentă în avantajul ambelor
organizaţii.
De asemenea, UE asigură o implicare consistentă a statelor
europene, membre NATO-non UE în PESA, iar NATO se angajează să
sprijine dezvoltările europene în domeniul politicii de apărare, prin
asigurarea accesului la mijloacele şi capacităţile de planificare ale Alianţei.
Invitarea României ca parte a procesului Helsinki Headline Goal a
fost benefică pentru procesele interne pe care le-a parcurs. Debutul
participării României la acest proces l-a constituit anunţarea contribuţiei sale
la Catalogul de Forţe din anul 2000. Cu prilejul Conferinţei UE de
angajament al Capacităţilor de Apărare (Bruxelles, noiembrie 2000), au fost
puse la dispoziţia UE primele forţe şi capacităţi pentru misiunile de tip
Petersberg în cadrul Politicii Europene de Securitate şi Apărare. Ulterior, în
urma reconsiderării raportului între contribuţiile României la NATO şi la
UE, a fost îmbunătăţită oferta românească, în sensul realizării convergenţei
între capacităţile pentru Headline Goal şi cele pentru operaţiuni NATO/PfP,
dar şi în sensul devansării unor termene ce erau prevăzute iniţial la gradul de
operaţionalizare a forţelor anunţate. Ca o dovadă a disponibilităţii sale de a
se alătura structurilor de securitate şi apărare europene, România a pus la
dispoziţia Forţei de reacţie rapidă a UE acelaşi pachet general de forţe care
se regăseşte şi în oferta pentru NATO.
5. Extinderea participării la activităţile Grupurilor de proiect
ECAP, pe domenii relevante, în coordonare cu eforturile similare la
nivelul Grupurilor NATO din cadrul Angajamentelor de la Praga, se
realizează prin:
- Elaborarea unei analize extinse asupra posibilităţii de participare
în alte Grupuri ECAP pe acele capabilităţi relevante pentru armata
României, pornind de la cele şase grupuri de lucru coordonate între NATO
şi UE. Un prim demers poate viza protecţia NBC, iar în viitor participarea la
grupul pentru forţele speciale.
6. Promovarea unei abordări integrate la nivelul cooperării
NATO-UE pe această dimensiune, incluzând o posibilă unificare a
structurilor de lucru PCC şi ECAP la nivelul cărora se dezvoltă aceleaşi
soluţii
- Vizează în principal extinderea domeniilor de cooperare NATO-
UE, având în vedere faptul că propunerile privind capabilităţile militare
în cele două organizaţii se suprapun pe mai multe planuri decât cele şase
segmente armonizate până în prezent.
7. Susţinerea unui rol proeminent al Grupului de Lucru
NATO-UE în managementul procesului de generare a capabilităţilor de
apărare
Planul European de Acţiune în domeniul Capabilităţilor, lansat în
2001, are ca scop remedierea deficienţelor în domeniul capabilităţilor UE. În
acest cadru funcţionează 15 grupuri de proiect: Comandamente
Operaţionale, Avioane fără pilot (UAV), Alimentare în aer, Operaţiuni de
căutare-salvare, Protecţie nucleară, bacteriologică şi chimică, Interopera-
259
260