PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

la dispoziţia „BGs” vor putea fi utilizate drept contribuţie prin rotaţie la
NRF şi vor fi disponibile pentru forţele comune alocate atât NATO, cât şi la
UE.
Iniţiativa celor trei ţări a fost bine primită de celelalte state membre,
care şi-au exprimat sprijinul pentru dezvoltarea acesteia. Ca atare, Comitetul
Militar al UE a prezentat Comitetului Politic şi de Securitate al UE
propuneri detaliate de dezvoltare „BGs”, urmând ca, ulterior, acestea să fie
propuse spre aprobare Consiliului.
În ceea ce priveşte atitudinea SUA, acestea au avut o primă reacţie
mai degrabă reticentă faţă de noua iniţiativă europeană, aşteptând evoluţiile
din cadrul acesteia pentru a adopta o poziţie oficială.
În acest context, se aşteaptă ca Marea Britanie, Franţa şi Germania
să dezvolte fiecare „BG” proprii, primele două ţări având posibilitatea să-şi
operaţionalizeze structurile chiar în cursul acestui an (2005). Restul de 3 - 4
grupuri ar urma să fie constituite cu participare multinaţională de către restul
statelor Uniunii. Efectivul total al „BGs” este proiectat să atingă 9000 -
10500 luptători până în 2007, când este prevăzută operaţionalizarea noilor
structuri. În domeniul dezvoltării capabilităţilor militare este în plină
derulare procesul de elaborare a Catalogului de Cerinţe 2005 şi s-au avizat
opţiunile militare pentru scenariul de Stabilizare, Reconstrucţie şi Consiliere
Militară pentru state terţe.
Scenariile elaborate până în prezent pentru principalele tipuri de
operaţiuni prevăzute (de evacuare, de asistenţă umanitară, destinate
prevenirii conflictelor şi cele destinate stabilizării, reconstrucţiei şi asistenţei
umanitare pentru statele terţe în dificultate) au stat la baza conferinţelor de
planificare integrată a capabilităţilor (decembrie 2004 - ianuarie 2005), care
au generat cadrul general de planificare şi lista detaliată a capabilităţilor
necesare şi a pachetelor generice de forţe pentru fiecare opţiune militară. În
scopul creşterii eficienţei şi credibilităţii întregului proces de planificare a
capabilităţilor militare, va fi aplicat un program de analiză pe calculator,
prin folosirea de către UE a experienţei Agenţiei specializate NATO în
domeniu (NCSA).
Principalele acţiuni viitoare în implementarea conceptului sunt:
dezvoltarea şi adoptarea standardelor şi criteriilor detaliate
(în curs de desfăşurare);
dezvoltarea elementelor de comandă-control, în special a
structurii de comandă asociate procesului de dislocare a
„BGs” (martie 2005);
adoptarea Conceptului logistic vizând problemele
mobilităţii strategice şi a capacităţii de desfăşurare a
„BGs” (mai 2005).
257
Statele central europene recent integrate în NATO şi UE şi-au
exprimat susţinerea pentru proiectul „BGs”, cu menţiunea ca acesta să fie
complementar cu NRF.
3. Direcţiile de acţiune ale României la politica de apărare a
Uniunii Europene
Statutul României de stat membru NATO şi viitor membru UE,
experienţa dobândită în misiunile internaţionale la care am luat parte,
precum şi importantele avantaje geostrategice pe care ni le conferă situarea
în vecinătatea spaţiului estic şi sud-estic european constituie premise
importante ale unei contribuţii de esenţă la securitatea europeană, în
contextul PESA.
258
Direcţii de acţiune pentru România:
1. Conectarea României la formulele de dezvoltare a PESA
iniţiate prin intermediul Tratatului Constituţional
• Participarea la clauza de solidaritate, prin utilizarea
potenţialului de cooperare bilaterală cu statele membre;
• Realizarea unui inventar al capabilităţilor militare ce pot fi
puse la dispoziţia UE, din perspectiva contribuţiei PESA la
combaterea terorismului;
• Identificarea opţiunilor de participare la cooperarea europeană
în domeniul informaţiilor militare;
• Conectarea la potenţiale aranjamente multinaţionale de
dezvoltare a capabilităţilor pentru operaţiunile UE.
2. Promovarea complementarităţii NATO-UE
• Susţinerea procesului de împărţire a responsabilităţilor între
NATO şi UE, cu menţinerea rolului fundamental al NATO în
apărarea colectivă, conform principiilor Acordurilor „Berlin+";
• Evitarea duplicărilor instituţionale, prin consolidarea
formulelor de dialog şi cooperare existente la nivelul celor două
organizaţii:
‣ Consiliul Nord Atlantic (NAC) - Comitetul Politic şi de
Securitate (COPS);
‣ Comitetele Militare NATO şi UE;
‣ Grupul de lucru NATO-UE pentru Capabilităţi.
Conform prevederilor Tratatului de la Nisa (decembrie 2000), la
nivelul Uniunii Europene s-au înfiinţat un număr de structuri responsabile
pentru dezvoltarea dimensiunii de securitate şi apărare la nivelul UE. În