PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

Odată cu colapsul Uniunii Sovietice, s-a renunţat la războiul psi,
dar, la mijlocul anilor 90, s-a manifestat o revigorare a interesului pentru
cercetări în domeniu, acoperite cu o pătură de secret. Se bănuieşte că din
nou ruşii experimentează armele specifice psi-războiului, dar fără
cunoaşterea a ceea ce a cauzat retrofocul din anul colapsului Uniunii
Sovietice cea ce va pune în pericol ţara.
Deoarece paranormalul a fost favorizat în cercetări de guvernul rus
mai bine de 50 de ani, această ţară şi-a construit un avantaj strategic asupra
celorlalte naţiuni. Instabilitatea din Rusia a însemnat că cercetarea
psihotronică s-a scurs în alte ţări. Se pare că această cursă a înarmării în
spaţiul intern s-a împrăştiat din laboratoarele secrete către organizaţii
criminale. Este foarte posibil ca tehnologia psihotronică rusească să domine
secolul al XXI-lea, aşa cum tehnologia nucleară a dominat secolul 20.
Potenţialul acestei tehnologii de a conduce naţiunile în anarhie şi dezordine,
indiferent cine ar folosi-o, se dovedeşte a fi o armă nemaipomenită de
distrugere în masă.
SECURITATEA FRONTIEREI DE STAT. SISTEMUL INTEGRAT
DE SECURITATE A FRONTIEREI ROMÂNIEI – PRIM
ALINIAMENT DE COMBATERE A INFRACŢIONALITĂŢII
TRANSFRONTALIERE
Comisar de poliţie Daniel BOBA *
Prin realizarea Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei
de Stat a României (SISF) se urmăreşte folosirea celor mai bune practici şi
standarde de aplicare a aquis-ului Schengen, conform Catalogului
Schengen. La baza proiectării şi implementării SISF au stat experienţele
acumulate din Programele de Înfrăţire Instituţională cu Germania, Franţa
şi Spania, Programele de Twining, studiile de fezabilitate pe diferite
subsisteme şi vizitele de documentare efectuate de poliţiştii de frontieră în
statele Schengen şi nu numai.
Apreciem că realizarea şi implementarea unui Sistem Integrat
pentru Securitatea Frontierei, de o asemenea anvergură şi care nu se
regăseşte în prezent la nivel european, creează premisele necesare
contracarării incertitudinilor referitoare la capacităţile României de a
combate eficient fenomenul infracţionalităţii transfrontaliere.
I. Consideraţii generale
Poliţia de Frontieră Română face parte din Ministerul
Administraţiei şi Internelor şi este instituţia specializată a statului care
exercită atribuţiile ce îi revin, potrivit prevederilor art. 1 din O.U.G. nr.
104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române,
aprobată prin Legea nr. 81/2002, cu privire la:
- supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat;
- prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a faptelor specifice
criminalităţii transfrontaliere săvârşite în zona de competenţă;
- respectarea regimului juridic al frontierei de stat, paşapoartelor şi
străinilor;
- asigurarea intereselor statului român pe Dunărea interioară şi
canalul Sulina situate în afara zonei de frontieră, în zona contiguă şi
în zona economică exclusivă;
* Comisar de poliţie, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.
235
236