PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi

13.09.2015 Views

psihice puternice erau testaţi cu atenţie. De asemenea, s-au folosit şamani din Siberia şi din Asia centrală. Richard Groller, într-un articol din Military Intelligenc intitulate „Psihotronica sovietică”, menţionează efortul masiv sovietic pentru cercetări legate de dezvoltarea abilităţii de a controla minţile oamenilor printr-un amalgam de psi şi electronică. Este greu de crezut, dar de câteva zeci de ani, atât Uniunea Sovietică, cât şi SUA au explorat paranormalul în căutarea unor noi tehnologii militare. Ruşii au credinţa că, stăpânind elementele războiului psi, pot stăpâni minţile şi dorinţele inamicilor. Brejnev a avertizat America că URSS are posibilitatea să termine războiul rece prin mijloace psihice. Eliberaţi de constrângeri etice sau morale, sovieticii au început cercetările pentru tehnici specializate de dezvoltare a spionajului psihic, percepţie extrasenzorială şi telepatie, ceea ce, mai târziu, americanii vor numi protocoale RV. Acestea includ puteri psi amplificate de hipnoză, droguri, chirurgie pe creier şi câmpuri magnetice puternice. Dr. A.V. Kalineţ- Briukanov, preşedintele Asociaţiei de Cercetări Ştiinţifice din URSS. a dezvăluit în Ukrainian Ufolog că un proiect KGB ultrasecret de la Institutul de ochi din Odesa se ocupa de amplificarea psihotronică a percepţiei extrasenzoriale. În URSS, prin psihotronică se înţelegea utilizarea energiei psi pentru spionajul psihic şi hipnoza telepatică. Kalineţ-Briukanov făcea parte dintr-o echipă de cercetare care lucra la stimularea artificială a vederii la distanţă. S-a descoperit că persoanele dotate cu clarviziune schimbau câmpul magnetic din jurul lor, precum şi câmpul magnetic al pământului din propria vecinătate. Dacă frecvenţa câmpului magnetic putea fi artificial generată în creier, atunci sovieticii au gândit că s-ar putea stimula clarviziunea în testările lor asupra unei multitudini de subiecţi. Creierele animalelor au dezvoltat clarviziune atunci când au fost bombardate cu nişte câmpuri magnetice specifice clarvăzătorilor. Astfel, animalele supuse acestor testări puteau să vadă prin pereţi foarte groşi. Din păcate, aceste câmpuri magnetice puternice distrugeau în timp creierele subiecţilor, care mureau. Condamnaţii la moarte erau şi ei supuşi unor astfel de teste, iar rezultatele obţinute erau aceleaşi. Ceva din corpul clarvăzătorului natural părea să-l păzească pe acesta împotriva morţii creierului, în timp ce subiecţii umani neantrenaţi mureau în acele câmpuri. Astfel, ruşilor le era clar că viziunea la distanţă era un fenomen datorat câmpurilor magnetice, electrice, electromagnetice şi chiar a unor câmpuri mai ezoterice, necunoscute ştiinţei vestice, cum ar fi câmpul de torsiune. Articolul lui A. Ivanov „Experimente sovietice în domeniul vederii fără ochi”, din International Journal of Parapsyhology din 1964, dezvăluia lumii vestice această cercetare remarcabilă. Sovieticii au continuat aceste cercetări, studiind cum erau imprimate aceste câmpuri de energie în materie şi vice-versa. O serie de cercetări au fost întreprinse pentru a plasa în obiecte câmpuri vătămătoare de energie. Aceste obiecte otrăvite biofizic erau apoi date duşmanilor pentru a-i îmbolnăvi sau pentru a-i infecta cu comenzi subliminale. Vederea fără ochi a condus cercetătorii din KGB sau finanţaţi de acesta să elaboreze tehnici de instruire capabile să dezvolte capacitatea de clarviziune la spionii psihici. S-a observat că era nevoie de o persoană aflată într-o stare de relaxare adâncă. Pentru o spionare psihică eficientă era necesară apoi vizualizarea câmpurilor energetice biologice, aşa numitele câmpuri biofizice, aflate în jurul corpului omenesc. Cercetătorii din domeniul psi, Sheila Ostrander şi Lyn Schroeder, au fost primii americani care, în cartea lor „Descoperiri psihice în spatele Cortinei de Fier”, publicată în 1971, au evidenţiat succesele ruşilor. Savanţii sovietici au reuşit, prin rezultatele lor, să convingă liderii militari că arma psihică poate câştiga războaie. Astfel, au fost alocate de către URSS fonduri uriaşe pentru întreprinderea cercetărilor secrete în acest domeniu. De aceea ruşii au fost totdeauna în faţa concurenţilor americani în studiul războiului paranormal. Acesta nu include numai spionajul psihic, dar şi abilitatea de a intra în minţile personalului inamic şi scanarea creierelor acestora pentru obţinerea informaţiilor. Personalul operativ KGB era însărcinat cu depistarea persoanelor cu abilităţi paranormale pentru a fi utilizaţi în proiectele vaste de cercetări parapsihologice. În nord-estul oraşului Leningrad exista o bază uriaşă secretă unde se întreprindeau astfel de cercetări. Acest fapt a fost dezvăluit într-un articol din 1996 din revista Fortean Times. Se vorbeşte că telepaţii ruşi ar fi putut, încă din anii 80, să scaneze orice lider militar american, oricând. Ostrander şi Schroeder au declarat că ruşii sunt singurii din lume care sunt cunoscuţi că au încercat telepatia ca armă. Prin introducerea unui al treilea telepat, care cunoştea existenţa unui flux informaţional sub forma unei conversaţii telepatice între alte două persoane, ruşii au descoperit că acest flux de date poate nu numai să fie întrerupt, dar şi schimbat de acel al treilea telepat, care ar substitui noile idei şi cuvinte, perturbând mesajul telepatic. Prin această metodă ruşii au învăţat cum să devină hackeri ai conversaţiilor telepatice şi să le substituie cu imagini şi mesaje eronate. Cercetările privind războiul psihic au fost executate în mai mult de 20 de institute conduse de comunitatea ştiinţifică din Siberia, mai precis din Novosibirsk. Aceste cercetări au continuat până în 1991. Andropov a comandat cercetătorilor să uite consideraţiile morale, să neglijeze subiecţii care şi-au pierdut viaţa sau au suferit mari chinuri şi să acţioneze cât mai eficient în cursa pentru perfectarea armei paranormale. Peste 500 milioane de ruble au fost investite în acest proiect de Comisia Militaro-Industrială şi de KGB. În primii ani după 1980, peste o jumătate de miliard de dolari a 223 224

fost cheltuită de sovietici pentru războiul psihotronic, aşa cum afirmă Martin Ebon, un comentator american al războiului psi. Bugetul pentru dezvoltarea armelor psihotronice a fost depăşit numai de acela pentru armamentul nuclear, care ajunsese la peste 40.000 de ogive. Cercetările erau strict secrete. Astfel laboratorul din Odesa al Universităţii era ascuns sub Grădina Botanică. Numai curierii secreţi ştiau cum se ajunge la aceste institute de cercetări în domeniul războiului paranormal. Gărzi ale KGB-ului şi GRUului asigurau securitatea acestor centre de cercetare. În cel mai mare secret, se efectuau cercetări pe scară largă care ar părea bizare cercetătorilor vestici. Psihotronica, domeniul de aplicaţii al energiei psihice, a fost dezvoltat pentru realizarea morţii la distanţă. Spionajul psihic a fost conceput ca un mecanism pentru sistemul de arme letale paranormale. Psihotronica cuprindea o multitudine de arme psi care începea cu aparatele cu microunde şi ajungea la uciderea la distanţă prin mijloace psi. John D. Lamote, într-un raport al Agenţiei de Informaţii a Armatei Americane din 1972, intitulat „Armele ofensive sovietice“, menţiona cercetările sovietice pentru arma psi. Atunci când a fost demonstrată existenţa spionajului psihic, cum se poate păstra integritatea secretelor ce trebuie apărate? Ruşii au fost primii care au utilizat aparatură electronică pentru a bloca spionajul psihic al propriilor baze. Ei au descoperit că bobinele Tesla interferau cu spionajul psihic. Nicola Tesla a fost un geniu care a inventat forme noi de echipament electric la sfârşitul secolului al 19-lea. Multe din descoperirile sale au fost cu mult înaintea timpului, încât nu au putut să fie înţelese pe deplin până când ruşii nu au început să descifreze cercetările lui Tesla în anii 60. S-a descoperit că, două bobine Tesla, care transmiteau în faze diferite, la 180 grade sincron, sunt capabile să absoarbă energia psihică a spionilor şi capturată. Aceste aparate contra spionajului psihic se numesc anti-RV (remote view) şi sunt larg folosite astăzi nu numai de sovietici, dar şi de americani pentru asigurarea securităţii bazelor secrete şi a institutelor de cercetare. Surse din cadrul agenţiilor americane de informaţii au afirmat indirect că dispun de dispozitive anti-RV de cea mai bună calitate, care asigură securitatea obiectivelor apărate împotriva spionajului psihic. David Morehouse vorbeşte despre aceste dispozitive în cartea sa „Războinicul Psihic“. În ceea ce-i priveşte pe americani, autorul vorbeşte doar despre vulnerabilitatea instalaţiilor americane ultrasecrete în faţa spionilor psihici ruşi experimentaţi. După inventarea dispozitivelor anti-RV, s-au descoperit o serie de câmpuri exotice biofizice de apărare pentru protejarea liderilor sovietici şi pentru a distruge sau a face rău celor ce încercau să pătrundă în creierele acestora. Dr. Abraham Şrifin, un savant sovietic din domeniul psi, a declarat că, încă din 1963, a lucrat în Kazahstan la un centru de cercetări secret din cadrul războiului psihic, sub îndrumarea Institutului de Transmisii de Informaţii din Moscova, condus de Dr. Solomon Gellerstein. În acest institut, se lucra la perfecţionarea tuturor tipurilor de arme psihice, inclusiv la câmpurile biofizice, aşa numitele forţe psihice. Nimic nu demonstrează mai bine puterea unei noi arme decât utilizarea acesteia pe câmpul de luptă. Sovieticii au început, prin anii 80, să exploreze utilizarea în scopuri militare a spionajului psihic. Spionii psihici din Asia Centrală erau capabili să descrie detalii ale armamentului nuclear sovietic aflat la sute de kilometri depărtare. Specialiştii armatei sovietice erau antrenaţi să anticipeze mişcările de trupe. Spionii psihici sovietici de la Institutul din Moscova lucrau alături de trupe în războiul simulat pentru a descoperi inamicul şi locul unde acesta va ataca. Spionii psihici au fost utilizaţi în războiul din Afganistan pentru a localiza armatele mujahedinilor. Ascunşi în munţi, luptătorii afgani erau vânaţi psihic, deoarece găsirea acestora prin mijloace convenţionale era foarte dificilă. În februarie 1994, revista „Fate“ publica un articol intitulat „Războiul psihic sovietic”, avândul ca autor pe Paul Stonehill, care atingea acest subiect. Povestea adevărată rămâne însă în arhivele secrete ale Kremlinului. Cercetătorii ruşi au descoperit că starea teta de conştienţă care este prezentă în timpul când o persoană visează, era cea mai indicată pentru realizarea spionajului psihic. Pentru a induce această stare de conştienţă, cercetătorii ruşi au folosit diverse mijloace ca drogurile, hipnoza sau meditaţia. În urma a numeroase experimente, s-a descoperit rolul autovizualizării creierului pentru inducerea stării necesare. Pentru amplificarea capacităţilor de spionare psihică, s-au folosit bobine Tesla reglate să emită unde ELF, unde de foarte joasă frecvenţă, la 7,8 hertzi pe secundă. Aceasta este frecvenţa naturală a Pământului. Prin aceste mijloace, verificate şi optimizate după ani buni de experimente, ruşii au obţinut performanţe deosebite ale spionajului psihic. Au fost utilizate şi aşa numite mijloace psihotronice, cum ar fi implanturile în creier care erau în fapt comutatoare în sistemul de stres al creierului sau generatoare de anxietate a corpului. Acestea produceau efecte asemănătoare cu cele ale unor droguri puternice sau ale sugestionării hipnotice. Au mai fost folosite câmpurile magnetice de 7,8 hertzi. Acestea produceau aceleaşi efecte ca ale bobinelor Tesla. Exploatând câmpurile biofizice ale corpului, ruşii au scos în evidenţă curenţii neurali ai creierului. Ei au descoperit astfel că, în starea normală de veghe, circulă un curent negativ spre pozitiv din partea anterioară a creierului spre cea posterioară. Prin aplicarea unui curent slab pe acest parcurs al curentului (din partea anterioară spre partea posterioară), ruşii puteau să modifice starea de veghe a ofiţerului paranormal. Prin 225 226

fost cheltuită de sovietici pentru războiul psihotronic, aşa cum afirmă Martin<br />

Ebon, un comentator american al războiului psi. Bugetul pentru dezvoltarea<br />

armelor psihotronice a fost depăşit numai de acela pentru armamentul<br />

nuclear, care ajunsese la peste 40.000 de ogive. Cercetările erau strict<br />

secrete. Astfel laboratorul din Odesa al Universităţii era ascuns sub Grădina<br />

Botanică. Numai curierii secreţi ştiau cum se ajunge la aceste institute de<br />

cercetări în domeniul războiului paranormal. Gărzi ale KGB-ului şi GRUului<br />

asigurau securitatea acestor centre de cercetare. În cel mai mare secret,<br />

se efectuau cercetări pe scară largă care ar părea bizare cercetătorilor vestici.<br />

Psihotronica, domeniul de aplicaţii al energiei psihice, a fost dezvoltat<br />

pentru realizarea morţii la distanţă. Spionajul psihic a fost conceput ca un<br />

mecanism pentru sistemul de arme letale paranormale. Psihotronica<br />

cuprindea o multitudine de arme psi care începea cu aparatele cu microunde<br />

şi ajungea la uciderea la distanţă prin mijloace psi. John D. Lamote, într-un<br />

raport al Agenţiei de Informaţii a Armatei Americane din 1972, intitulat<br />

„Armele ofensive sovietice“, menţiona cercetările sovietice pentru arma psi.<br />

Atunci când a fost demonstrată existenţa spionajului psihic, cum se<br />

poate păstra integritatea secretelor ce trebuie apărate? Ruşii au fost primii<br />

care au utilizat aparatură electronică pentru a bloca spionajul psihic al<br />

propriilor baze. Ei au descoperit că bobinele Tesla interferau cu spionajul<br />

psihic. Nicola Tesla a fost un geniu care a inventat forme noi de echipament<br />

electric la sfârşitul secolului al 19-lea. Multe din descoperirile sale au fost cu<br />

mult înaintea timpului, încât nu au putut să fie înţelese pe deplin până când<br />

ruşii nu au început să descifreze cercetările lui Tesla în anii 60. S-a<br />

descoperit că, două bobine Tesla, care transmiteau în faze diferite, la 180<br />

grade sincron, sunt capabile să absoarbă energia psihică a spionilor şi<br />

capturată. Aceste aparate contra spionajului psihic se numesc anti-RV<br />

(remote view) şi sunt larg folosite astăzi nu numai de sovietici, dar şi de<br />

americani pentru asigurarea securităţii bazelor secrete şi a institutelor de<br />

cercetare. Surse din cadrul agenţiilor americane de informaţii au afirmat<br />

indirect că dispun de dispozitive anti-RV de cea mai bună calitate, care<br />

asigură securitatea obiectivelor apărate împotriva spionajului psihic. David<br />

Morehouse vorbeşte despre aceste dispozitive în cartea sa „Războinicul<br />

Psihic“. În ceea ce-i priveşte pe americani, autorul vorbeşte doar despre<br />

vulnerabilitatea instalaţiilor americane ultrasecrete în faţa spionilor psihici<br />

ruşi experimentaţi.<br />

După inventarea dispozitivelor anti-RV, s-au descoperit o serie de<br />

câmpuri exotice biofizice de apărare pentru protejarea liderilor sovietici şi<br />

pentru a distruge sau a face rău celor ce încercau să pătrundă în creierele<br />

acestora. Dr. Abraham Şrifin, un savant sovietic din domeniul psi, a declarat<br />

că, încă din 1963, a lucrat în Kazahstan la un centru de cercetări secret din<br />

cadrul războiului psihic, sub îndrumarea Institutului de Transmisii de<br />

Informaţii din Moscova, condus de Dr. Solomon Gellerstein. În acest<br />

institut, se lucra la perfecţionarea tuturor tipurilor de arme psihice, inclusiv<br />

la câmpurile biofizice, aşa numitele forţe psihice.<br />

Nimic nu demonstrează mai bine puterea unei noi arme decât<br />

utilizarea acesteia pe câmpul de luptă. Sovieticii au început, prin anii 80, să<br />

exploreze utilizarea în scopuri militare a spionajului psihic. Spionii psihici<br />

din Asia Centrală erau capabili să descrie detalii ale armamentului nuclear<br />

sovietic aflat la sute de kilometri depărtare. Specialiştii armatei sovietice<br />

erau antrenaţi să anticipeze mişcările de trupe. Spionii psihici sovietici de la<br />

Institutul din Moscova lucrau alături de trupe în războiul simulat pentru a<br />

descoperi inamicul şi locul unde acesta va ataca. Spionii psihici au fost<br />

utilizaţi în războiul din Afganistan pentru a localiza armatele mujahedinilor.<br />

Ascunşi în munţi, luptătorii afgani erau vânaţi psihic, deoarece găsirea<br />

acestora prin mijloace convenţionale era foarte dificilă. În februarie 1994,<br />

revista „Fate“ publica un articol intitulat „Războiul psihic sovietic”, avândul<br />

ca autor pe Paul Stonehill, care atingea acest subiect. Povestea adevărată<br />

rămâne însă în arhivele secrete ale Kremlinului.<br />

Cercetătorii ruşi au descoperit că starea teta de conştienţă care este<br />

prezentă în timpul când o persoană visează, era cea mai indicată pentru<br />

realizarea spionajului psihic. Pentru a induce această stare de conştienţă,<br />

cercetătorii ruşi au folosit diverse mijloace ca drogurile, hipnoza sau<br />

meditaţia. În urma a numeroase experimente, s-a descoperit rolul<br />

autovizualizării creierului pentru inducerea stării necesare. Pentru<br />

amplificarea capacităţilor de spionare psihică, s-au folosit bobine Tesla<br />

reglate să emită unde ELF, unde de foarte joasă frecvenţă, la 7,8 hertzi pe<br />

secundă. Aceasta este frecvenţa naturală a Pământului. Prin aceste mijloace,<br />

verificate şi optimizate după ani buni de experimente, ruşii au obţinut<br />

performanţe deosebite ale spionajului psihic. Au fost utilizate şi aşa numite<br />

mijloace psihotronice, cum ar fi implanturile în creier care erau în fapt<br />

comutatoare în sistemul de stres al creierului sau generatoare de anxietate a<br />

corpului. Acestea produceau efecte asemănătoare cu cele ale unor droguri<br />

puternice sau ale sugestionării hipnotice. Au mai fost folosite câmpurile<br />

magnetice de 7,8 hertzi. Acestea produceau aceleaşi efecte ca ale bobinelor<br />

Tesla.<br />

Exploatând câmpurile biofizice ale corpului, ruşii au scos în<br />

evidenţă curenţii neurali ai creierului. Ei au descoperit astfel că, în starea<br />

normală de veghe, circulă un curent negativ spre pozitiv din partea<br />

anterioară a creierului spre cea posterioară. Prin aplicarea unui curent slab<br />

pe acest parcurs al curentului (din partea anterioară spre partea posterioară),<br />

ruşii puteau să modifice starea de veghe a ofiţerului paranormal. Prin<br />

225<br />

226

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!