PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi

13.09.2015 Views

oricum, rămâne controlabil, în situaţia dată. Elementul critic al introducerii grenadei HPM în scenariul 2, embargoul maritim, îl reprezintă faptul că e necesară colectarea de suficiente informaţii de la forţele neutre sau prietene. Cooperarea cu ceilalţi care execută embargoul este importantă pentru a obţine o imagine completă a situaţiei în aria embargoului. De asemenea informaţiile despre liniile aeriene civile şi militare şi programul acestora sunt de o extremă importanţă, deoarece trebuie să ne asigurăm că nici o parte neutră sau prietenă nu este vătămată (pierderi colaterale) când utilizăm grenadele HPM care au o rază mare de acţiune. În aceste condiţii, procesul este considerat controlabil. Elementele critice teoretice găsite în urma studiului sunt: • cantitatea informaţiilor necesare; • nevoia de comunicare între toate persoanele implicate în utilizarea ANL; • modul de acţiune al ANL (de exemplu, mulţimea contra unui număr redus de persoane). 4. Concluzii Rezultate Metoda prezentată a elucidat cu succes efortul ce necesită a fi depus în cazul unei subetape specifice a procesului C2, în comparaţie cu procesul C2, folosind AL. Pe timpul interogărilor, utilizarea rezultatelor relative a decurs foarte normal. Concluziile sunt puternic influenţate de tipul ANL şi rolul ales, şi astfel şi de scenariu. S-au studiat doar câteva combinaţii de scenarii cu utilizarea ANL. Din această cauză nu putem şti cât de sigure sunt rezultatele. Pentru o analiză a siguranţei rezultatelor, este necesar a se utiliza metoda cu experţi diferiţi pentru aceleaşi ANL, scenariu şi scop şi să se verifice dacă rezultatele se potrivesc. Este, de asemenea, posibil a se folosi acele ANL care sunt deja utilizate pe scară largă (de exemplu, gazul lacrimogen) şi să se construiască un scenariu care deja a avut loc (de exemplu, controlul maselor). Rezultatele arată că metoda aplicată pentru multe ANL şi scenarii este fezabilă, şi aspectele critice pot fi descoperite. ANL şi scenarii. Rezultatele ne arată dacă această metodă este potrivită. Metoda realizată constă într-un model C2 în care rezultatul subetapelor este dat pe baza interogărilor experţilor. Modelul constă din procese repetabile ce sunt alcătuite din subetape care pot fi analizate din punct de vedere al complexităţii, duratei şi relevanţei determinate de utilizarea ANL, în comparaţie cu cazul în care numai AL sunt disponibile. Rezultatele sunt determinate în scenariul dat după prima alegere a rolului şi a ME. După analizarea rezultatelor interogărilor, concluziile sunt comunicate înapoi experţilor. Această metodă se pare că are rezultate bune şi nu este criticată de experţi. Studiul arată că metoda poate, într-adevăr, să identifice foarte bine subetapele critice dintr-un proces C2. Pe când părerile experţilor sunt folosite pentru a evalua subetapele, modelul nu necesită cunoştinţe detaliate despre ANL. De aceea, metoda poate fi utilizată pentru o mare varietate de concepte privind ANL şi de situaţii (scenarii şi rolurile date). Metoda este suficient de flexibilă spre a permite ca toate aspectele posibile legate de procesul C2 să fie analizate. În lumina timpului limitat necesar pentru a se ajunge la o decizie privind impactul asupra unui proces C2, metoda utilizată este capabilă de a analiza multe combinaţii de scenarii cu folosirea ANL, într-un interval de timp scurt. BIBLIOGRAFIE [1]. J.M. VOOGD, M P.W. GILLIS, Influence of NLW on controllability of the C2-Proces, Non-Lethal Capabilities Facing Emerging Threats – 2nd European Symposium on NLW, Ettlingen, 2003. [2]. ***, Non-Lethal Weapons. New Options Facing The Future – 1st European Symposium on NLW, Ettlingen-Germany, 2001. [3]. ***, Non-Lethal Capabilities Facing Emerging Threats – 2nd European Symposium on NLW, Ettlingen-Germany, 2003. Metode Acest studiu a fost început pentru a dezvolta o metodă de găsire a aspectelor critice pentru procesul C2, când utilizăm ANL. Această sinteză ne arată unele din rezultatele metodei dezvoltate pentru câteva combinaţii de 219 220

SPIONAJULUI PSIHIC – AGRESIUNE ASIMETRICĂ NONCONVENŢIONALĂ Colonel dr. Emil STRĂINU * În timpul războiului rece, sovieticii descoperiseră că un spion putea fi antrenat ca să îşi proiecteze gândurile către instalaţii militare americane, ale NATO sau ale chinezilor, aflate la distanţe de mii de kilometri, astfel ca să vadă cu ochiul minţii, cu acurateţe, o imagine detailată a celor mai secrete obiective. Astfel s-a născut spionajul psihic. CIA a devenit la rândul ei conştientă de importanţa acestui domeniu, astfel că, la începutul anilor 70, a angajat-o pe Ingo Swann, o clarvăzătoare faimoasă în acea perioadă, să dezvolte un program de spionaj electronic pentru armata americană la Fort Meade, Maryland. Detalii asupra acestui program au fost cunoscute de-abia în noiembrie 1995, când Washington Post a prezentat o serie de articole despre programul american de spionaj psihic. Uniunea Sovietică a deschis o cale mai deosebită menită să ducă la dezvoltarea unei noi arme cu care să lupte împotriva „duşmanilor capitalişti americani“. În cercetările efectuate pentru deţinerea supremaţiei în condiţiile războiului modern, s-au dezvoltat programe care utilizează factorul psi. Psi reprezintă manipularea conexiunii câmpului biofizic între om şi câmpul fizic înconjurător, privit ca un sistem, determinat de mediul în care acesta trăieşte. Prin schimbarea naturii liniilor câmpului unificat care trece prin corpul biofizic, se poate altera mulţimea parametrilor realităţii astfel că spionajul psihic devine posibil. Sovieticii au descoperit că energia psihică, folosită în trecut, printre altele, în blesteme, este o realitate evidentă. De asemenea, au evidenţiat posibilitatea de a vedea psihic locaţii aflate la mari distanţe, precum şi de a vedea în viitor. Într-o asemenea conjunctură, realitatea devine mai ciudată decât ficţiunea. Descoperirile efectuate de sovietici în acest domeniu au fost mult timp ţinute secrete de către agenţiile de investigaţii vestice de teamă să nu creeze panică. Astfel paranormalul a fost înconjurat de dezinformare şi a fost denigrat ca neavând bază reală, fiind numai rodul imaginaţiei omeneşti. Toate acestea pentru a încerca să ascundă milioanele de dolari şi miliardele de ruble care au fost cheltuite de superputeri în domeniul războiului psihic. * Serviciul de Protecţie şi Pază. 221 Astăzi, cea mai secretă clasă de arme nu este folosită numai de ruşi şi de americani, ci şi de chinezi, japonezi, cehi, englezi şi germani. Pare greu de crezut că spionajul psihic a fost utilizat de superputeri. Cum ar fi posibil aşa ceva, când paranormalul, aşa cum ni s-a spus de atâtea ori, nu există. Dacă este adevărat că războiul psihic a fost pregătit, iar combatanţii desfăşuraţi de câteva decenii, atunci campania masivă de dezinformare camuflează adevărul despre cursa înarmărilor războiului paranormal. Războiul paranormal se poartă cu combatanţi care au fost antrenaţi să-şi dezvolte calităţile paranormale ce există în stare latentă în fiecare om. Spionajul psihic, care presupune abilitatea de a proiecta gândurile la distanţă prin mijloace psihice, a fost prima tehnologie paranormală dezvoltată în cel mai mare secret în Uniunea Sovietică. Documente secrete, care au fost făcute publice prin aplicarea Legii libertăţii de informare din SUA, au revelat pericolul reprezentat de războiul paranormal şi evidenţiază ameninţarea reprezentată de psi-ul sovietic utilizat pentru spionaj psihic şi pentru scopuri ofensive, cum ar fi îmbolnăvirea populaţiei prin mijloace telepatice. Leonid Brejnev, preşedintele Uniunii Sovietice, într-o cuvântare din 1975, care a fost menţionată de The New York Times, pleda pentru încheierea unui acord de interzicere a cercetărilor şi de producere a noilor tipuri de arme, mai teribile decât orice altceva lumea a produs sau a cunoscut. Brejnev credea că America era în fruntea cercetărilor pentru realizarea armei psihotronice. În zilele aspre ale Războiului Rece, care exacerba rivalitatea celor două supraputeri, ruşii au început să exploreze domeniul fenomenului psi în căutarea unor arme paranormale, care să nu poată fi detectate. Ei şi-au dat seama că implicarea percepţiei extrasenzoriale (ESP) şi a telepatiei ar putea conduce la o tehnologie valoroasă de spionaj. Utilizarea telecineticii (se mai întâlneşte şi sub numele de telekinezie - mutarea lucrurilor prin puterea minţii) oferea potenţial pentru influenţarea comportamentului uman de la distanţă prin hipnoză telepatică, ajungându-se chiar şi la ucidere de la distanţă prin dezvoltarea capacităţilor de a distruge inamicul printr-un atac psihic. Scopul acestei cercetări a fost să producă arme mortale exotice, care ar fi putut să încline balanţa puterii în timpul războiului rece. Iurii Andropov, şeful KGB din 1967 până în 1982, care mai apoi a devenit preşedintele URSS, a dat ordinul de implementare a rezultatelor programului „războiul psihic”, pentru a dezvolta o nouă formă de sistem de arme strategice care ar putea depăşi armele nucleare. În acest scop, KGB a utilizat o mare parte din resursele Uniunii Sovietice pretabile a fi folosite. Astfel, copiii care dovedeau aptitudini 222

oricum, rămâne controlabil, în situaţia dată. Elementul critic al introducerii<br />

grenadei HPM în scenariul 2, embargoul maritim, îl reprezintă faptul că e<br />

necesară colectarea de suficiente informaţii de la forţele neutre sau prietene.<br />

Cooperarea cu ceilalţi care execută embargoul este importantă pentru a<br />

obţine o imagine completă a situaţiei în aria embargoului. De asemenea<br />

informaţiile despre liniile aeriene civile şi militare şi programul acestora<br />

sunt de o extremă importanţă, deoarece trebuie să ne asigurăm că nici o<br />

parte neutră sau prietenă nu este vătămată (pierderi colaterale) când utilizăm<br />

grenadele HPM care au o rază mare de acţiune. În aceste condiţii, procesul<br />

este considerat controlabil.<br />

Elementele critice teoretice găsite în urma studiului sunt:<br />

• cantitatea informaţiilor necesare;<br />

• nevoia de comunicare între toate persoanele implicate în utilizarea<br />

ANL;<br />

• modul de acţiune al ANL (de exemplu, mulţimea contra unui<br />

număr redus de persoane).<br />

4. Concluzii<br />

Rezultate<br />

Metoda prezentată a elucidat cu succes efortul ce necesită a fi depus în<br />

cazul unei subetape specifice a procesului C2, în comparaţie cu procesul<br />

C2, folosind AL. Pe timpul interogărilor, utilizarea rezultatelor relative a<br />

decurs foarte normal. Concluziile sunt puternic influenţate de tipul ANL<br />

şi rolul ales, şi astfel şi de scenariu.<br />

S-au studiat doar câteva combinaţii de scenarii cu utilizarea ANL.<br />

Din această cauză nu putem şti cât de sigure sunt rezultatele. Pentru o<br />

analiză a siguranţei rezultatelor, este necesar a se utiliza metoda cu experţi<br />

diferiţi pentru aceleaşi ANL, scenariu şi scop şi să se verifice dacă<br />

rezultatele se potrivesc. Este, de asemenea, posibil a se folosi acele ANL<br />

care sunt deja utilizate pe scară largă (de exemplu, gazul lacrimogen) şi să<br />

se construiască un scenariu care deja a avut loc (de exemplu, controlul<br />

maselor). Rezultatele arată că metoda aplicată pentru multe ANL şi scenarii<br />

este fezabilă, şi aspectele critice pot fi descoperite.<br />

ANL şi scenarii. Rezultatele ne arată dacă această metodă este potrivită.<br />

Metoda realizată constă într-un model C2 în care rezultatul subetapelor este<br />

dat pe baza interogărilor experţilor. Modelul constă din procese repetabile ce<br />

sunt alcătuite din subetape care pot fi analizate din punct de vedere al<br />

complexităţii, duratei şi relevanţei determinate de utilizarea ANL, în<br />

comparaţie cu cazul în care numai AL sunt disponibile. Rezultatele sunt<br />

determinate în scenariul dat după prima alegere a rolului şi a ME. După<br />

analizarea rezultatelor interogărilor, concluziile sunt comunicate înapoi<br />

experţilor. Această metodă se pare că are rezultate bune şi nu este criticată<br />

de experţi. Studiul arată că metoda poate, într-adevăr, să identifice foarte<br />

bine subetapele critice dintr-un proces C2. Pe când părerile experţilor sunt<br />

folosite pentru a evalua subetapele, modelul nu necesită cunoştinţe detaliate<br />

despre ANL. De aceea, metoda poate fi utilizată pentru o mare varietate de<br />

concepte privind ANL şi de situaţii (scenarii şi rolurile date). Metoda este<br />

suficient de flexibilă spre a permite ca toate aspectele posibile legate de<br />

procesul C2 să fie analizate. În lumina timpului limitat necesar pentru a se<br />

ajunge la o decizie privind impactul asupra unui proces C2, metoda utilizată<br />

este capabilă de a analiza multe combinaţii de scenarii cu folosirea ANL,<br />

într-un interval de timp scurt.<br />

BIBLIOGRAFIE<br />

[1]. J.M. VOOGD, M P.W. GILLIS, Influence of NLW on<br />

controllability of the C2-Proces, Non-Lethal Capabilities Facing Emerging<br />

Threats – 2nd European Symposium on NLW, Ettlingen, 2003.<br />

[2]. ***, Non-Lethal Weapons. New Options Facing The Future – 1st<br />

European Symposium on NLW, Ettlingen-Germany, 2001.<br />

[3]. ***, Non-Lethal Capabilities Facing Emerging Threats – 2nd<br />

European Symposium on NLW, Ettlingen-Germany, 2003.<br />

Metode<br />

Acest studiu a fost început pentru a dezvolta o metodă de găsire a<br />

aspectelor critice pentru procesul C2, când utilizăm ANL. Această sinteză<br />

ne arată unele din rezultatele metodei dezvoltate pentru câteva combinaţii de<br />

219<br />

220

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!