PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI
provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului xxi
Principalele avantaje pe care le oferă sistemele optoelectronice de vedere pe timp de noapte cu intensificatori de imagine sunt date de faptul că aceste dispozitive furnizează o imagine de bună calitate în condiţii de întuneric, cu o rezoluţie foarte bună, dimensiunile şi preţurile acestora sunt mici, pretându-se a fi utilizate în special pe armamentul portativ sau montat pe cască atât la mecanici conductori, cât şi la piloţi. Un alt avantaj major faţă de sistemele de observare/ochire ce utilizează radiaţia termică este faptul că sistemele optoelectronice de vedere pe timp de noapte echipate cu intensificatori de imagine pot vedea prin ferestrele caselor, autovehiculelor etc., faţă de sistemele cu imagine termală, ce nu permit această vizualizare. III. Sisteme optoelectronice de vedere pe timp de noapte ce furnizează imagine termală (Sistemele de termoviziune) Orice obiect din mediul înconjurător ce prezintă o temperatură mai mare de 273 0 K emite radiaţie electromagnetică sub formă de căldură. Echipamentele de termoviziune convertesc radiaţiile termice în imagini vizibile pentru militari. Acestea nu se bazează pe captarea luminii reflectate de obiecte şi, prin urmare, sunt complet independente de nivelul luminii ambientale. Avantajul esenţial al acestor echipamente se remarcă printr-o foarte bună penetrare prin ceaţă, fum şi gaze convenţionale de luptă. Sistemele optoelectronice cu imagine termală se pot clasifica în două categorii distincte: cu şi fără răcirea sistemului de detectori. Echipamentele de termoviziune fără răcirea sistemului de detectori, deşi au ca dezavantaj distanţa de observare mai redusă, asigură o performanţă suficientă de observare necesară pentru militari izolaţi, navigaţie, roboţi şi orientare rachete. Deşi toate obiectele emit radiaţie infraroşie, cantitatea de radiaţie detectată de dispozitivele de vedere cu imagine termală este o funcţie ce ţine cont de caracteristicile de reflexie şi emisie ale obiectului şi de transmitanţa mediului (ex. aer, apă, sticlă). Când folosim aceste camere, cu cât diferenţa dintre temperatura obiectului de observat şi mediu este mai mare, cu atât este mai uşor de observat obiectul vizat. Câteva asemenea dispozitive sunt capabile să detecteze diferenţe de temperatură chiar şi mai mici de 0.1 0 C. Noile dezvoltări pentru echipamentele de termoviziune se axează pe îmbunătăţirea sensibilităţii şi rezoluţiei şi, de asemenea, pe prelucrarea semnalului video pentru facilitarea achiziţiei ţintei pentru militar. Cercetările curente pentru echipamentele fără răcire sunt orientate spre micşorarea gabaritului şi consumul redus de energie electrică, asigurându-se costuri de producţie scăzute, precum şi sensibilitate, rezoluţie şi unghiuri de vedere mai bune. 203 Principalele dezavantaje ale sistemelor optoelectronice cu imagine termală sunt: - dificultate de observare a două obiecte ce au temperaturi sau emisivităţi apropiate; - imaginile furnizate au rezoluţii mai slabe decât cele generate cu echipamentele dotate cu intensificator de imagine; - probabilitatea de identificare a unei ţinte este mai mică decât în cazul sistemelor optoelectronice dotate cu intensificator de imagine; - radiaţia termică este reflectată de ferestrele autovehiculelor, clădirilor etc. Prin urmare, obiectul din spatele acestora nu poate fi observat; - cost şi gabarite mari. Echipamentele de termoviziune se remarcă, însă, prin următoarele avantaje: - nu sunt dependente de nivelul de iluminare ambientală; Fig.7 Comparaţie între imaginile nocturne privite cu ochiul liber (dreapta), cu sisteme de observare de tip clasic (centru) şi cu echipamente pe bază de termoviziune (stânga) - furnizează o imagine de calitate în condiţii de ceaţă, praf, fum etc. 204 Fig 8 Comparaţie între imaginile pe timp de zi în condiţii de ceaţă ale unei clădiri privite cu aparatura clasică de observare (stânga) şi cu echipamentele de termoviziune (dreapta)
IV. Concluzii Tendinţele mondiale în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemelor optoelectronice de vedere pe timp de noapte se axează, în general, pe combinarea intensificatorilor de imagine cu tehnologia de formare a imaginilor termale. Firme de prestigiu din domeniul optoelectronicii au prezentat deja astfel de sisteme de vedere pe timp de noapte, remarcându-se, în special, printr-o calitate a imaginii mult superioară. BIBLIOGRAFIE: 1. ***, Night Vision Technology Update, Armada International, nr.5, 2001. 2. SMITH F.G., Atmospheric Propagation of Radiation, Vol.2, Cap.1, Proceedings of the SPIE, USA (1996). INFLUENŢA ARMELOR NELETALE ÎN CONTROLABILITATEA PROCESULUI DE COMANDĂ-CONTROL (C2) Lt. col. ing. Vasile Jipa * , Cpt. ing. Vasilică VOINEA ** , Cpt. ing. Mihai TUDOR *** , Cpt. ing. Florinel IANCU **** This article shows a reference model that can be used to appreciate operational value of various Non Lethal Weapons. The problem is to appreciate if command-control process (C2) remains controllable in case of Non Lethal Weapons (NWL). The study goal is: making a C2 process and establishment of a proper method to identification of critical aspects from this process when some NWL are used in specific scenarios. The Observe, Orient, Decide, Act (OODA) loop is used as the basic C2-model This study shows that the method results in an identification of critical aspects in the C2-process. The method described is used as a quick scan method. Introducere În ultimul timp, trupe din multe ţări au fost implicate în operaţiuni de menţinere a păcii. Acestea sunt situaţii tensionate în care erorile pot avea consecinţe deosebite, în special în plan politic. În vederea prevenirii unor situaţii de escaladare a forţei, este foarte important ca, în timpul unor eventuale altercaţii sau acţiuni militare, să nu existe victime omeneşti. În acelaşi timp, scopurile operaţiunilor militare trebuie obţinute satisfăcător. Una dintre probleme ar fi inexistenţa unor mijloace corespunzătoare, disponibile spre a fi utilizate pentru acţiuni în forţă fără să cauzeze pierderi. Armele tradiţionale (letale) au ca scop eliminarea unui inamic, acestea * CS II, Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare – Centrul de Testare Evaluare şi Cercetare Ştiinţifică Armamente ** CS III, Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare – Centrul de Testare Evaluare şi Cercetare Ştiinţifică Armamente *** CS III, Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare – Centrul de Testare Evaluare şi Cercetare Ştiinţifică Armamente **** CS III, Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare – Centrul de Testare Evaluare şi Cercetare Ştiinţifică Armamente 205 206
- Page 51 and 52: în cadrul problematicii securită
- Page 53 and 54: Accelerarea este cea care face ca v
- Page 55 and 56: a evoluat şi s-a transformat într
- Page 57 and 58: concentrare impresionantă de forţ
- Page 59 and 60: globalizării 11 , renunţând la a
- Page 61 and 62: predominant al statului în viaţa
- Page 63 and 64: drept fundamental interstatal 41 ,
- Page 65 and 66: prejudicieze unicul său purtător
- Page 67 and 68: • Putem considera că o altă for
- Page 69 and 70: controlul raţional şi participati
- Page 71 and 72: globului, globalizarea a promovat d
- Page 73 and 74: APĂRAREA ŞI SECURITATEA NAŢIONAL
- Page 75 and 76: soluţiona diferendele internaţion
- Page 77 and 78: 3. Marea Neagră Regiunea are un re
- Page 79 and 80: d. trusturi sau carteluri, care iau
- Page 81 and 82: Cea mai utilizată tehnică pentru
- Page 83 and 84: înţeleasă ca expresia politică
- Page 85 and 86: influenţe directe şi asupra secur
- Page 87 and 88: Ameninţările la adresa siguranţe
- Page 89 and 90: urmare a implicării mafiei autohto
- Page 91 and 92: Cu toate măsurile luate, însă, l
- Page 93 and 94: • tranziţia de la arhitectura de
- Page 95 and 96: PROTECŢIA INFRASTRUCTURILOR CRITIC
- Page 97 and 98: Identificarea contextului Identific
- Page 99 and 100: Organizaţia de Cooperare şi Dezvo
- Page 101: noapte pentru observarea câmpului
- Page 105 and 106: Întregul proces C2 al unei operaţ
- Page 107 and 108: complexităţii pot fi: mai multe a
- Page 109 and 110: Decizia Execuţi a Aprecierea final
- Page 111 and 112: SPIONAJULUI PSIHIC - AGRESIUNE ASIM
- Page 113 and 114: fost cheltuită de sovietici pentru
- Page 115 and 116: fost executat, independent de agen
- Page 117 and 118: Prin aceste mijloace, Uniunea Sovie
- Page 119 and 120: - respectarea ordinii şi liniştii
- Page 121 and 122: 3.3. Subsistemul de supraveghere ş
- Page 123 and 124: • sunt utilizate pentru a simula
- Page 125 and 126: e) Principiul apărării fiinţei u
- Page 127 and 128: PROXIMA - în Macedonia, CONCORDIA
- Page 129 and 130: la dispoziţia „BGs” vor putea
- Page 131 and 132: ilitate în domeniul operaţiunilor
- Page 133 and 134: etnice sau de altă natură din ace
- Page 135 and 136: aceasta oferă posibilitatea accesu
- Page 137 and 138: context, Armata României va contin
- Page 139 and 140: păcii sub mandat ONU şi OSCE. For
- Page 141 and 142: This situation is markedly differen
- Page 143 and 144: Bulgaria Security problems: None. B
- Page 145 and 146: Romania promotes good relations our
- Page 147 and 148: Ukraine Security problems: - 1997 b
- Page 149 and 150: It should challenge other allies to
- Page 151 and 152: already in 1991 and conducted in th
Principalele avantaje pe care le oferă sistemele optoelectronice de<br />
vedere pe timp de noapte cu intensificatori de imagine sunt date de faptul că<br />
aceste dispozitive furnizează o imagine de bună calitate în condiţii de<br />
întuneric, cu o rezoluţie foarte bună, dimensiunile şi preţurile acestora sunt<br />
mici, pretându-se a fi utilizate în special pe armamentul portativ sau montat<br />
pe cască atât la mecanici conductori, cât şi la piloţi. Un alt avantaj major<br />
faţă de sistemele de observare/ochire ce utilizează radiaţia termică este<br />
faptul că sistemele optoelectronice de vedere pe timp de noapte echipate cu<br />
intensificatori de imagine pot vedea prin ferestrele caselor, autovehiculelor<br />
etc., faţă de sistemele cu imagine termală, ce nu permit această vizualizare.<br />
III. Sisteme optoelectronice de vedere pe timp de noapte ce furnizează<br />
imagine termală (Sistemele de termoviziune)<br />
Orice obiect din mediul înconjurător ce prezintă o temperatură mai<br />
mare de 273 0 K emite radiaţie electromagnetică sub formă de căldură.<br />
Echipamentele de termoviziune convertesc radiaţiile termice în imagini<br />
vizibile pentru militari. Acestea nu se bazează pe captarea luminii reflectate<br />
de obiecte şi, prin urmare, sunt complet independente de nivelul luminii<br />
ambientale. Avantajul esenţial al acestor echipamente se remarcă printr-o<br />
foarte bună penetrare prin ceaţă, fum şi gaze convenţionale de luptă.<br />
Sistemele optoelectronice cu imagine termală se pot clasifica în<br />
două categorii distincte: cu şi fără răcirea sistemului de detectori.<br />
Echipamentele de termoviziune fără răcirea sistemului de detectori, deşi au<br />
ca dezavantaj distanţa de observare mai redusă, asigură o performanţă<br />
suficientă de observare necesară pentru militari izolaţi, navigaţie, roboţi şi<br />
orientare rachete.<br />
Deşi toate obiectele emit radiaţie infraroşie, cantitatea de radiaţie<br />
detectată de dispozitivele de vedere cu imagine termală este o funcţie ce ţine<br />
cont de caracteristicile de reflexie şi emisie ale obiectului şi de transmitanţa<br />
mediului (ex. aer, apă, sticlă). Când folosim aceste camere, cu cât diferenţa<br />
dintre temperatura obiectului de observat şi mediu este mai mare, cu atât<br />
este mai uşor de observat obiectul vizat. Câteva asemenea dispozitive sunt<br />
capabile să detecteze diferenţe de temperatură chiar şi mai mici de 0.1 0 C.<br />
Noile dezvoltări pentru echipamentele de termoviziune se axează<br />
pe îmbunătăţirea sensibilităţii şi rezoluţiei şi, de asemenea, pe prelucrarea<br />
semnalului video pentru facilitarea achiziţiei ţintei pentru militar. Cercetările<br />
curente pentru echipamentele fără răcire sunt orientate spre micşorarea<br />
gabaritului şi consumul redus de energie electrică, asigurându-se costuri de<br />
producţie scăzute, precum şi sensibilitate, rezoluţie şi unghiuri de vedere<br />
mai bune.<br />
203<br />
Principalele dezavantaje ale sistemelor optoelectronice cu imagine<br />
termală sunt:<br />
- dificultate de observare a două obiecte ce au temperaturi sau<br />
emisivităţi apropiate;<br />
- imaginile furnizate au rezoluţii mai slabe decât cele generate cu<br />
echipamentele dotate cu intensificator de imagine;<br />
- probabilitatea de identificare a unei ţinte este mai mică decât în cazul<br />
sistemelor optoelectronice dotate cu intensificator de imagine;<br />
- radiaţia termică este reflectată de ferestrele autovehiculelor, clădirilor<br />
etc. Prin urmare, obiectul din spatele acestora nu poate fi observat;<br />
- cost şi gabarite mari.<br />
Echipamentele de termoviziune se remarcă, însă, prin următoarele<br />
avantaje:<br />
- nu sunt dependente de nivelul de iluminare ambientală;<br />
Fig.7<br />
Comparaţie între imaginile nocturne privite cu ochiul liber (dreapta), cu sisteme de observare<br />
de tip clasic (centru) şi cu echipamente pe bază de termoviziune (stânga)<br />
- furnizează o imagine de calitate în condiţii de ceaţă, praf, fum etc.<br />
204<br />
Fig 8<br />
Comparaţie între imaginile pe timp de zi în condiţii de ceaţă ale unei clădiri privite cu<br />
aparatura clasică de observare (stânga) şi cu echipamentele de termoviziune (dreapta)