PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ŞI STRATEGIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI

noapte pentru observarea câmpului de luptă, dar, în special, ca dispozitive
de ochire pe timp de noapte.
Imaginile furnizate de aceste aparate optoelectronice dispun de o
calitate ridicată, iar resursele sale de performanţă nu au ajuns încă la
epuizare.
Cercetările şi dezvoltarea continuă şi acum, în scopul îmbunătăţirii
răspunsurilor spectrale spre zona infraroşu a spectrului, măririi sensibilităţii
şi creşterii rezoluţiei.
- dificultăţi în detecţia ţintelor statice ce prezintă un coeficient de
reflexivitate slab;
Fig. 4
Variantă de camuflaj în vizibil pentru lunetişti, ce poate fi descoperită cu greu de către
sistemele de vedere pe timp de noapte cu intensificatori de imagine
- dificultăţile de a detecta ţinte camuflate sau ţinte ce prezintă un
contrast slab;
Fig.2
Diferenţe între imaginile furnizate de sisteme optoelectronice de vedere pe timp de noapte cu
intensificatori de imagine din generaţia a III a (stânga) şi a IV a (dreapta)
Fig. 5
Imaginea vizibilă a unui transportor amfibiu blindat (stânga), camuflat la 150m (mijloc) şi la
300m (dreapta)
- dificultăţi de detecţie a ţintelor în condiţii de ceaţă, praf sau fum.
Fig.3
Imaginea nocturnă a unui trăgător, văzută cu un sistem optic clasic (stânga), comparativ cu
imaginea furnizată de un sistem optoelectronic echipat cu intensificator de imagine (dreapta)
Dezavantajele sau neajunsurile pe care aceste sisteme
optoelectronice de vedere pe timp de noapte, echipate cu intensificatori de
imagine, nu le-au rezolvat încă sunt:
201
Fig. 6
Imaginea nocturnă a unui om, în condiţii de ceaţă, prin mijloacele clasice de vedere (stânga),
cu ajutorul sistemelor optoelectronice echipate cu intensificator de imagine (mijloc) şi
imaginea în infraroşu (dreapta)
202