Securitate
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE - Centrul de Studii ... UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE - Centrul de Studii ...
alegerea unui standard trebuie să se ţină cont de rata de transfer şi de distanţa la care acestea pot asigura transferul de date. Standard Transfer Distanţă Observaţii WLAN - BlueTooth 720 kbps 100m WLAN – IEEE 10-11 Mbps 100m 802.11b WLAN – IEEE 100 Mbps 100m 802.11g WLAN – IEEE 31 Mbps 50m 802.11a HiperLAN/2 34 Mbps 150m În dezvoltare UWB 60 Mbps 600m În dezvoltare 60 GHz 10-40 Mbps 2-3 km Nu este comercial (deocamdată) Tabelul 2: Standardele pentru reţelele fără fir - securitatea datelor; - stabilirea priorităţilor în fluxul informaţional; - lărgimea de bandă pentru comunicaţiile cu eşalonul superior, de la soldat la companie, batalion sau brigadă; - proiectarea unei interfeţe om-maşină, astfel încât implicarea soldatului să fie cât mai mică. BIBLIOGRAFIE: HASSGARD Ulf, The lowest echelon in Network Centric Warfare, Swedish National College, 2002. Este foarte important ca datele transferate să asigure buna desfăşurare a operaţiunilor şi să evite, în acelaşi timp, supraîncărcarea reţelei cu informaţii care, fie sunt inutile, fie nu pot fi procesate în timp util. 5. Concluzii Una din provocările actuale ale armatei române este dezvoltarea unui astfel de soldat-sistem, care va deveni pionul războiului bazat pe reţea şi va trebui să fie compatibil cu sistemele similare dezvoltate de celelalte ţări. Pe lângă sistemele de armă, protecţia individuală şi diverşi senzori ce vor face parte din acest sistem, trebuie depăşite unele bariere tehnologice în ceea ce priveşte informatizarea şi sistemele de comunicaţii de date. Principalele probleme tehnice, din punct de vedere al integrării soldatului într-o reţea care va sta la baza coordonării unor acţiuni de luptă, sunt date de: 183 184
DEZBATERI Gl. lt. dr. MEDAR: Unii au încercat să rezolve problema volumului foarte mare de informaţii automatizat prin selectarea lor automatizată. Rezultatele au fost dezastruoase, pentru că se pierdeau frânturile esenţiale de informaţii. Deci, la aşa ceva nu există decât o singură soluţie: mărirea capacităţii de analiză. La ora actuală, la noi există un asemenea centru de informare operativă, care lucrează 24 de ore din 24. Vă daţi seama că vin acolo zeci de mii de informaţii, hai să zicem, mii de informaţii în 24 de ore. Dar, acesta este un element. Un alt element este ca, pe parcurs, să mai existe filtre formate tot din analişti. O să vă dau un exemplu: la acest Centru de Informare Operativă nu vine nimic din surse deschise. Toată culegerea din surse deschise se face de către alte structuri, de analiză numai a surselor deschise, prin motoare de căutare. Ei sunt analişti foarte buni şi deja fac primul filtru, prima discernere între informaţii, între ceea ce înseamnă informare şi dezinformare. Sursa deschisă, pe care foarte multă lume o consideră, la ora actuală, ca un element important al culegerii de informaţii, este cea mai parşivă sursă posibilă. Când noi vrem sau altcineva vrea să acţioneze asupra unei forţe oponente, să încerce să îl distrugă sau să îl anuleze, diminueze, capacitatea unei structuri de informaţii oponente, foloseşte sursele deschise. Nu numai că îl inundă pe acesta cu un volum foarte mare de informaţii, dar şi cu informaţii contradictorii, atribuite, artificial, altor surse; de asemenea, o informaţie, care este, de fapt, o dezinformare, se introduce într-un sistem de surse deschise, dându-i-se surse diferite, şi, în felul acesta, cel de acolo o vede prima. Peste 10- 15 minute, peste o oră, aceeaşi informaţie îi apare atribuită altei surse. Şi gata, se confirmă. Şi, de fapt, ea este generată din acelaşi loc. Nu sunt deloc un mare partizan al surselor deschise, ci spun că sunt necesare, e bine ca ele să fie abordate, dar cu 185 foarte mult discernământ, mai ales ţinând cont de faptul că sursele deschise sunt un mâncător uriaş de timp. De aceea, avem Centrul de Informare Operativă şi un alt centru pentru surse deschise. Sursele deschise sunt accesate de acolo, apoi sunt transmise numai informaţiile prelucrate. Soluţia este creşterea numărului de oameni, prin crearea unor asemenea cascade de analiză, mai ales pe surse deschise. Pe sursele închise nu este nevoie, pentru că acolo volumul nu este chiar exagerat de mare, acolo ceea ce se poate obţine poate fi păstrat şi controlat, atât cantitativ, cât şi calitativ. Gl. mr. SAVU: În ceea ce priveşte culegerea de informaţii de către senzorii tehnici şi analiza lor automată, aşa cum a menţionat dl. general Medar, în lumea reală s-a constatat că a fost o catastrofă în ultimele conflicte. De aceea, factorul uman, „ochi în teren”, şi analiza acestor informaţii a transferat partea automată către cea umană, ceea ce a generat constituirea unor noi structuri. De exemplu, la nivelul corpurilor sau diviziilor în armatele care participă în coaliţie, americane sau britanice, s-au constituit subunităţi de tip companie care aveau 150 de analişti în companii de informaţii militare. Ei pot lucra concentrat sau dispersat în structuri de companie, batalion, brigadă, dar valoarea lor este dată tocmai de această capacitate de a se interconecta, de a analiza împreună informaţiile, evenimentele şi a prezenta comandanţilor numai acele informaţii relevante pentru operaţie. Este vorba despre creşterea numărului de analişti, ofiţeri de informaţii. Aceasta este soluţia care s-a găsit la momentul de faţă. Gl. lt. dr. MEDAR: Pe vremea când eram inginer, acum nu mă mai consider, făcusem un program similar, un program de optimizare a soluţiei. În toate sistemele de analiză, ca şi în acela, trebuie ca omul să dea ponderi anumitor intrări şi să spună: intrarea asta are ponderea 0,1, intrarea asta are 0,15, asta 0,8 ş.a.m.d. În funcţie de cum ai dat ponderi, dirijezi sistemul automat către soluţia pe care o vrei. Şi nu este normal, 186
- Page 41 and 42: [4] UK Journal of Defence Science,
- Page 43 and 44: în formate care să poată fi acce
- Page 45 and 46: dislocare rapidă, angajare şi sus
- Page 47 and 48: • „Vezi primul, înţelegi prim
- Page 49 and 50: Deşi nu este perfect, sistemul fur
- Page 51 and 52: Numeroşi factori ai capabilităţi
- Page 53 and 54: − experimentarea capabilităţilo
- Page 55 and 56: Fig. 4 Conceptul de operaţii bazat
- Page 57 and 58: Schimbarea ponderii de la „armame
- Page 59 and 60: unui sistem complex, adaptiv, de ob
- Page 61 and 62: Dacă planificăm deliberat şi log
- Page 63 and 64: digitale în spaţiul de luptă al
- Page 65 and 66: diferenţele calitative şi financi
- Page 67 and 68: SUA 26 , va fi constituit dintr-un
- Page 69 and 70: Una din cutumele trecutului spunea
- Page 71 and 72: În cadrul NATO, Comandamentul Alia
- Page 73 and 74: Alte ţări planifică să adopte s
- Page 75 and 76: - un satelit de cercetare detecteaz
- Page 77 and 78: ţine seama de nevoile şi fizionom
- Page 79 and 80: În domeniul diversificării şi in
- Page 81 and 82: permisivă pentru schimbul de infor
- Page 83 and 84: schimbările de situaţie şi trans
- Page 85 and 86: 10% din cele de imagistică” 56 .
- Page 87 and 88: OAMENI (Resursa umană) Colectori D
- Page 89 and 90: INFORMAŢIA CAPĂTĂ IMPORTANŢA ST
- Page 91: 3. Sistemul soldat Sistemul soldat
- Page 95 and 96: Gl. lt. dr. MEDAR: Aţi vorbit desp
- Page 97 and 98: curând, în cadrul Uniunii Europen
- Page 99: fost sesizată această chestiune
alegerea unui standard trebuie să se ţină cont de rata de transfer<br />
şi de distanţa la care acestea pot asigura transferul de date.<br />
Standard Transfer Distanţă Observaţii<br />
WLAN - BlueTooth 720 kbps 100m<br />
WLAN – IEEE 10-11 Mbps 100m<br />
802.11b<br />
WLAN – IEEE 100 Mbps 100m<br />
802.11g<br />
WLAN – IEEE 31 Mbps 50m<br />
802.11a<br />
HiperLAN/2 34 Mbps 150m În dezvoltare<br />
UWB 60 Mbps 600m În dezvoltare<br />
60 GHz 10-40 Mbps 2-3 km Nu este comercial<br />
(deocamdată)<br />
Tabelul 2: Standardele pentru reţelele fără fir<br />
- securitatea datelor;<br />
- stabilirea priorităţilor în fluxul informaţional;<br />
- lărgimea de bandă pentru comunicaţiile cu eşalonul<br />
superior, de la soldat la companie, batalion sau<br />
brigadă;<br />
- proiectarea unei interfeţe om-maşină, astfel încât<br />
implicarea soldatului să fie cât mai mică.<br />
BIBLIOGRAFIE:<br />
HASSGARD Ulf, The lowest echelon in Network Centric<br />
Warfare, Swedish National College, 2002.<br />
Este foarte important ca datele transferate să asigure<br />
buna desfăşurare a operaţiunilor şi să evite, în acelaşi timp,<br />
supraîncărcarea reţelei cu informaţii care, fie sunt inutile, fie nu<br />
pot fi procesate în timp util.<br />
5. Concluzii<br />
Una din provocările actuale ale armatei române este<br />
dezvoltarea unui astfel de soldat-sistem, care va deveni pionul<br />
războiului bazat pe reţea şi va trebui să fie compatibil cu<br />
sistemele similare dezvoltate de celelalte ţări. Pe lângă<br />
sistemele de armă, protecţia individuală şi diverşi senzori ce<br />
vor face parte din acest sistem, trebuie depăşite unele bariere<br />
tehnologice în ceea ce priveşte informatizarea şi sistemele de<br />
comunicaţii de date.<br />
Principalele probleme tehnice, din punct de vedere al<br />
integrării soldatului într-o reţea care va sta la baza coordonării<br />
unor acţiuni de luptă, sunt date de:<br />
183<br />
184
Change language