Securitate

- protecţia trupelor proprii;
- accentuarea efectelor psihologice asupra adversarului în
urma lovirii sale oriunde s-ar afla.
Efectele acestor direcţii ale evoluţiei s-ar manifesta în
lovirea continuă şi precisă, în primul rând cu foc, a
adversarului, prin folosirea complementară a tuturor
capacităţilor aflate în spaţiul luptei, menţinerea permanentă a
iniţiativei, protecţia absolută a trupelor proprii, diminuarea
pierderilor provocate adversarului, concomitent cu
demoralizarea sa totală.
Acţiunea
militară
Efecte:
• Lovire continuă şi precisă;
• Complementaritate în acţiunile tuturor
capacităţilor din spaţiul luptei;
• Iniţiativă permanentă;
• Protecţie absolută;
• Pierderi reduse;
• Demoralizare totală.
Direcţii de evoluţie:
• Efective reduse, dar mobilitate
şi potenţial de luptă ridicate;
• Înaltă tehnologizare a
planificării şi desfăşurării;
• Omogenizarea nivelurilor
artei militare;
• Accentuarea rolului focului;
• Lovirea preventivă;
• Copleşirea psihologică a
adversarului;
• Depăşirea barierelor spaţiale
ale dispozitivului;
• Comandanţi de tip nou
Desigur, toate consideraţiile în favoarea RBR s-au
elaborat în condiţiile „experimentelor” de laborator ori din
conflicte asemănătoare celor campaniei din Irak, unde
disimetria dintre adversari a fost atât de covârşitoare, încât
167
rezultatul ar fi fost acelaşi şi fără RBR. Concepţia nu s-a aplicat
în condiţiile în care adversarul ar fi aplicat aceleaşi „tehnici” ori
ar fi avut posibilitatea de a acţiona/reacţiona pe întreaga
adâncime a teatrului de război. Nu este exclus ca, într-un viitor
nu prea îndepărtat, în cazul unui conflict major, RBR să
constituie dominanta acţiunilor adversarului. În acest caz, îi vor
fi căutate, identificate şi folosite vulnerabilităţile, înţelegând
prin acestea disfuncţionalităţile care determină un sistem să
acţioneze/reacţioneze cu dificultate. Printre cele mai
semnificative vulnerabilităţi, le-am putea aminti pe cele
generate de:
a) Dependenţe, care, în cazul unor conflicte majore, au
naturi diferite:
- politice, care încep din momentul instalării grilei
senzorilor şi sfârşesc cu necesitatea armonizării permanente a
intereselor partenerilor în cazul unor operaţii multinaţionale;
- tehnologice, determinate atât de sensibilităţile şi
vulnerabilităţile IT, cât şi de diferenţele cantitative şi calitative
dintre parteneri;
- operaţionale, determinate de potenţialele de luptă
diferite ale capabilităţilor aflate în spaţiul luptei;
- geofizice, determinate de relief, climă, condiţii meteo
etc.
b) Disfuncţionalităţi în procesul de transformare a datelor
(valori fizice: obiecte, piese, oameni) în informaţii (concepte cu
semnificaţii logice), prin analiză. În general, s-a recunoscut că,
astăzi, pentru armate şi state, nu culegerea datelor din zonele de
interes este o problemă, ci transformarea acestora în informaţii,
prin analiză, pentru a putea fi introduse în fluxul informaţional.
Este o problemă de timp, expertiză, formalizare. Un responsabil
din comunitatea de informaţii a SUA afirma într-un articol 55 :
„Reuşim să procesăm mai puţin de 6% din semnalele culese şi
55 Robert David STEELE, Listening to the Defeat, JFQ, Autumn/Winter
1998-1999, p.82.
168