Securitate

permisivă pentru schimbul de informaţii pe orizontală,
interagenţii, dar care să permită şi conectarea instantanee la
reţele informatice ale NATO, UE şi ţărilor aliate. La nivelul
MAI există structuri specializate care au atribuţii de legătură în
combaterea criminalităţii, în care intră şi terorismul, însă
accesul la aceste reţele nu este încă perfectat.
Pentru armonizarea modalităţilor de combatere a
terorismului şi standardizarea procedurilor de operare şi
management al crizelor teroriste la nivel naţional, s-a constituit
Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului
(SNPCT), iar Serviciul Român de Informaţii a fost desemnat, la
data de 19 octombrie 2001, drept autoritate naţională în
materie. Pentru coordonarea activităţilor operative curente la
nivel naţional şi conducerea reacţiei antiteroriste/contrateroriste,
în cadrul SNPCT funcţionează Centrul de Coordonare
Operativă Antiteroristă (CCOA), pentru care MApN are un
element de legătură. Legătura funcţionează şi constituie un
început, însă suntem încă departe de aplicarea tehnologiilor şi
tehnicilor specifice RBR. De asemenea, la nivelul Brigăzii
Antiteroriste a SRI există capabilităţi RBR. Capabilităţile
existente asigură pentru executanţi transmiterea rapidă a
ordinelor şi informaţiilor în condiţiile realizării libertăţii de
mişcare gen „mâini libere”.
Forţele SRI deţin mijloacele tehnice necesare realizării
acestor cerinţe: autostaţiile care reprezintă un punct de
comandă mobil, dotat cu mijloacele tehnice de comunicaţii şi
televiziune cu circuit închis. În acest fel, factorul de decizie
vede practic ceea ce vede luptătorul antitero, datorită imaginilor
transmise de o cameră video miniaturizată montată la cască sau
poate vedea dacă entitatea teroristă este în vizorul trăgătorului
de elită, graţie unei camere video montate la puşcă. Astfel,
elementul de decizie este în permanenţă în legătură cu
elementele de execuţie, iar ordinele ajung la acestea în timp
real.
Concluzii
Experienţa recentă cu răpirea jurnaliştilor români în
Irak, chiar dacă nu se cunosc detaliile din motive de păstrare a
secretului, ne duce la concluzia că interoperabilitatea
elementelor din cadrul SNPCT este vitală.
La nivel naţional este necesară armonizarea cu cadrul
NATO, proces care, în opinia noastră, trebuie să înceapă cu o
dezbatere lărgită a conceptului, de către toţi factorii de decizie,
politici şi militari, din toate structurile cu responsabilităţi şi
contribuţii la securitatea şi apărarea naţională, proces menit să
asigure înţelegerea şi clarificarea conceptuală, determinarea
nivelului naţional de ambiţie pe baza proiecţiilor de resurse,
inventarierea proiectelor naţionale care sunt compatibile
conceptului şi mai ales stabilirea unui set de cerinţe care să
devină obligatorii pentru toate proiectele viitoare.
Un lucru putem afirma cu certitudine: Strategia de
Securitate Naţională şi Strategia Militară trebuie să cuprindă un
set de măsuri clare de implementare a conceptului RBR, trebuie
să identifice şi legifereze posibilităţile de cooperare în cadrul
organismelor NATO, UE şi în alte aranjamente făcute cu ţările
aliate. Aceste documente programatice mai trebuie să cuprindă
referiri, atribuţii, responsabilităţi şi termene clare pentru
participarea la deciziile importante ale Alianţei în ce priveşte
aplicarea principiilor şi tehnologiilor specifice RBR în
revizuirea structurilor de forţe şi a celor de comandă, a
planurilor de modernizare (înzestrare), a planurilor de pregătire
şi a politicilor şi doctrinelor de aplicare.
Nu în ultimul rând, opinăm că toate documentele de
planificare strategică a resurselor ar trebui să cuprindă un
subcapitol separat, în cadrul capitolului dedicat transformării,
care să abordeze problemele RBR şi de interoperabilitate cu
NATO, identificând şi fondurile necesare implementării.
161
162