Securitate

pentru Operaţii Speciale, a centrelor vitale, a
bazelor de antrenament, depozitelor şi
infrastructurilor organizaţiilor teroriste, pe
măsură ce acestea sunt descoperite şi identificate
şi se obţine acceptul ţării sau ţărilor în care se
află acestea, de cele mai multe ori în cooperare
cu forţele armate ale ţărilor respective şi/sau cu
alte forţe din zonă;
• Declanşarea războiului (luptei armate) de către
coaliţia antiteroristă, cu sau fără mandat ONU,
împotriva ţărilor şi regimurilor politice care
practică, adăpostesc, finanţează şi susţin
acţiunile teroriste;
• Participarea la acţiunile de căutare şi distrugere a
reţelelor şi bazelor teroriste;
• Interzicerea sau limitarea accesului
organizaţiilor teroriste la reţele 51 ;
• Crearea unor protocoale de detecţie, a unor
„capabilităţi ale grilei senzorilor pentru a facilita
descoperirea la timp a organizaţiilor şi
grupurilor teroriste şi a intenţiilor acestora” 52 ;
• Desfăşurarea unor operaţii speciale împotriva
teroriştilor, de eliminare a acestora ca entităţi.
7. Preocupări pe plan intern de aplicare a principiilor RBR
în combaterea terorismului
În România secolului XXI s-au făcut progrese remarcabile
în domeniul informaţiilor, fiind chiar recunoscuţi în NATO
pentru capabilităţile şi experienţa pe care am acumulat-o prin
51 VĂDUVA Gh., Războiul bazat pe reţea în fizionomia noilor conflicte
militare, Editura UNAp, Bucureşti 2005, p. 40.
52 Ibidem.
159
participarea noastră la operaţii. Chiar şi după integrarea în
NATO, Armata României rămâne garantul suveranităţii şi
independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale şi va
continua să contribuie activ la stabilitatea şi securitatea
regională, prin participarea la materializarea iniţiativelor de
cooperare în domeniul militar şi prin îndeplinirea obligaţiilor şi
sarcinilor ce-i revin, ca urmare a aplicării tratatelor şi
înţelegerilor internaţionale. În scopul creşterii capacităţii de
combatere a fenomenului terorist, în condiţiile participării mai
multor structuri, este considerată ca prioritară asigurarea
interoperabilităţii conceptuale şi acţionale atât pe orizontală, la
nivel naţional, cât şi cu structuri similare externe, din ţări aliate
ori partenere. În noile documente programatice de securitate
naţională, precum Strategia de Securitate şi Carta Albă, trebuie
incluse aceste elemente şi capabilităţi cu caracter preponderent
ofensiv.
Deşi Ministerul Apărării Naţionale este la început de
drum în domeniul combaterii terorismului, s-au făcut progrese
notabile privind instruirea şi dotarea forţelor specializate pentru
asemenea misiuni. Astfel, Detaşamentul de Intervenţie Rapidă
şi Batalionul de Informaţii deţin deja armament şi tehnică de
luptă compatibilă, iar Batalionul Operaţii Speciale, în curs de
operaţionalizare, negociază în prezent achiziţionarea unor
mijloace performante.
Considerăm că o strategie naţională proactivă pentru
combaterea terorismului ar presupune crearea şi dezvoltarea
unor capabilităţi de informaţii în domeniul acţiunilor
asimetrice, a forţelor pentru Operaţii Speciale, capabilităţi de
proiecţie şi sprijin a acestor forţe şi chiar capacităţi de asigurare
logistică pe termen mediu şi lung, care să asigure
sustenabilitatea în afara teritoriului naţional şi, nu în ultimul
rând, capabilităţi de conectare la reţelele aliaţilor.
În primul rând, estre nevoie de crearea, la nivel naţional,
a unei noi arhitecturi a sistemului C4I, care să fie suficient de
160