Securitate

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE - Centrul de Studii ... UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE - Centrul de Studii ...

13.09.2015 Views

militari, a desfăşurării operaţiilor cu caracter expediţionar şi logistice întrunite, în cadrul cărora capacităţile facilitate de reţea reprezintă principiul-cheie. Desigur, există şi probleme, obstacole şi provocări, nu numai în domeniul tehnic şi tehnologic, ci şi în cel informaţional şi uman, în mod deosebit legate de implementarea conceptului şi accesul la tehnologie, pentru că o parte din naţiunile membre, din cele care dispun de tehnologie modernă, încă au o politică naţională restrictivă. Un alt aspect destul de delicat este generat de evaluarea costurilor şi a necesarului de investiţii impuse de aceste programe de cercetare, dezvoltare şi implementare. Concepţia ACT, care consideră că la acest proces trebuie să participe toate statele – mari sau mici –, asigurând angajarea tuturor capacităţilor industriale existente şi chiar dezvoltând noi oportunităţi, se opune tendinţelor protecţioniste ale statelor membre. O altă idee valoroasă a Alianţei este aceea de a folosi Forţa de Răspuns (NATO Response Force - NRF), în rol de laborator de experimentare, evaluare, valorificare şi drept catalizator al implementării principiilor NNEC în sistemele militare ale statelor membre. Deşi Forţa de Răspuns NATO este concepută pentru toată gama de operaţii, ea a fost prevăzută în special pentru conflictele de mare intensitate, având ca misiuni: • managementul consecinţelor unor atacuri teroriste (inclusiv cu NBC); • impunerea păcii (inclusiv gestionarea migraţiei în masă); • embargoul şi interdicţiile; • intervenţii antiteroriste şi mai ales riposte contrateroriste; • operaţiunile de evacuare a noncombatanţilor; • apărarea antirachetă. Deşi cele prezente aici par să ţină mai mult de domeniul viitorului, integrarea cât mai rapidă a unor concepte sau proiecte doctrinare, organizaţionale şi de planificare în cadrul 143 Alianţei se află în faze avansate de experimentare şi implementare. Acest lucru se poate exemplifica prin unele proiecte aflate în derulare, cum ar fi sistemele pentru monitorizarea poziţiei forţelor proprii, până la nivel vehicul, distribuţia imaginii operaţionale comune compozite, mijloacele de identificare şi navigaţie, senzorii (pentru sprijinul deciziei sau managementul spaţiului de luptă), precum si armonizarea unor programe gen evidenţa computerizată a mijloacelor logistice. Implementarea diferitelor programe NNEC impune coordonarea lor riguroasă, stabilirea clară a orientărilor strategice şi a autorităţii de execuţie, un program concret de educare şi instruire, precum şi o foaie de parcurs clară, pentru adoptarea graduală a conceptelor. Putem concluziona că NNEC nu se referă numai la tehnologie, ci reprezintă o nouă filozofie, un nou mod de gândire şi acţiune şi chiar o modalitate politică de a împinge de la spate unele state mai puţin dispuse la cheltuieli militare suplimentare. În cadrul programului de dezvoltare a viitoarelor sisteme de luptă 34 , evitarea fratricidului este considerată un obiectiv esenţial. De fapt, la nivelul NATO, s-a decis uniformizarea cerinţelor tehnologice ale unui asemenea sistem de identificare în luptă. Astfel, a apărut STANAG 4579, care reglementează cerinţele şi parametrii dispozitivelor de identificare a ţintelor în luptă. Unele state au combinat mai multe sisteme, ajungând astfel la sistemul MFRF (Multi-Function Radio Frequency - frecvenţă radio multifuncţională), care are funcţiuni de comunicare, radar şi identificare. 34 Future Combat System (FCS), sistem de management tehnologic şi integrare în reţelele mari militare a tuturor sistemelor independente achiziţionate de Forţele Terestre ale SUA. 144

Alte ţări planifică să adopte soluţia ANSER (Air and Surface Electronic Responder), ce va permite vehiculelor pe care este instalat să asigure şi capacităţi de comunicare şi transfer de date, integral digitale, aşa cum este specificat în STANAG 4579. În cadrul programului condus de SUA, pentru acţiunile postconflict din Irak, Coalition Combat Identification 35 , s-a reuşit interconectarea în reţea a acestor sisteme. Astfel, state precum Marea Britanie, Franţa sau Italia au reuşit, folosind propriile echipamente, să interacţioneze cu alte sisteme. Digitalizarea şi racordarea la reţea sunt prezente în cadrul categoriilor de forţe, pentru cât mai multe elemente sau segmente ale acţiunilor militare. Pentru misiunile de căutaresalvare a piloţilor doborâţi de inamic, forţele SUA sunt în faza de studiu, achiziţie şi implementare a unui nou sistem de staţii radio portative, estimându-se achiziţionarea a peste 46.000 de bucăţi. Sistemul, denumit Combat Survivor Evader Locater (CSEL) 36 , foloseşte reţelele de sateliţi existente, inclusiv reţeaua GPS, şi va furniza permanent informaţii criptate despre poziţia acestor piloţi în teren, eliminând practic faza de căutare din cadrul misiunii. În Programul de apărare împotriva terorismului, una din provocările Directorilor Naţionali de Armament (CNAD) este găsirea soluţiilor pentru apărarea aeronavelor NATO împotriva sistemelor portabile de apărare antiaeriană şi a aruncătoarelor de grenade reactive. Deoarece primele pot fi uşor contracarate (prin folosirea de contramăsuri electronice, ţinte false, flăcări, poliedre etc.), în 35 Coalition Combat Identification (CCCID), sistemul de identificare în luptă al forţelor de coaliţie, creat spre a permite integrarea tehnologică a mai multor sisteme de identificare amic-inamic naţionale. 36 Combat Survivor Evader Locater (CSEL), sistem de localizare a supravieţuitorilor pe câmpul de luptă, conform DefenseNews, 4 apr. 2005, p. 18. 145 cadrul acestui subgrup de lucru, statele membre şi partenerii se concentrează asupra celui de-al doilea proiect. Pentru protecţia împotriva AG-urilor se vor putea folosi ultrasunete sau alt gen de unde radio (care pot duce la explozia focoaselor la distanţă suficient de mare pentru a proteja fuselajele), sau blindaje de 4- 5 ori mai eficiente decât cele existente. Alte subgrupuri de lucru în domeniul combaterii terorismului sunt cele care lucrează la proiecte precum: • Protejarea porturilor şi navelor de suprafaţă împotriva atacurilor teroriste; • Adoptarea unor măsuri pe termen scurt pentru îmbunătăţirea şi protejarea capacităţilor de comunicaţii ale NATO în caz de atac terorist; • Folosirea mijloacelor de detectare ale NATO (AWACS); • Coordonarea programelor de instrucţie şi educaţie în domeniul combaterii terorismului (COE-DAT, protecţia forţelor, evaluare etc.), distribuirea acestora şi a simulărilor la distanţă, folosind reţelele existente; • Detectarea şi contracararea mijloacelor explozive improvizate; • Creşterea rolului Forţelor Speciale în combaterea terorismului (subprogram pentru mărirea preciziei paraşutărilor); • Detectarea, protejarea şi managementul consecinţelor în urma unor atacuri teroriste cu arme nucleare, biologice, chimice şi radiologice; • Tehnică de apărare împotriva loviturilor de aruncător. În combaterea terorismului, schimbul de informaţii secrete rămâne veriga slabă, aşa cum demonstrează puţinul interes care a fost acordat de statele membre ale UE structurilor antiteroriste, create în noiembrie 2001, ce nu s-au reunit practic, niciodată, de atunci. Singurul consens asupra acestui aspect a fost un acord de principiu privind crearea unei celule de schimb 146

Alte ţări planifică să adopte soluţia ANSER (Air and<br />

Surface Electronic Responder), ce va permite vehiculelor pe<br />

care este instalat să asigure şi capacităţi de comunicare şi<br />

transfer de date, integral digitale, aşa cum este specificat în<br />

STANAG 4579.<br />

În cadrul programului condus de SUA, pentru acţiunile<br />

postconflict din Irak, Coalition Combat Identification 35 , s-a<br />

reuşit interconectarea în reţea a acestor sisteme. Astfel, state<br />

precum Marea Britanie, Franţa sau Italia au reuşit, folosind<br />

propriile echipamente, să interacţioneze cu alte sisteme.<br />

Digitalizarea şi racordarea la reţea sunt prezente în<br />

cadrul categoriilor de forţe, pentru cât mai multe elemente sau<br />

segmente ale acţiunilor militare. Pentru misiunile de căutaresalvare<br />

a piloţilor doborâţi de inamic, forţele SUA sunt în faza<br />

de studiu, achiziţie şi implementare a unui nou sistem de staţii<br />

radio portative, estimându-se achiziţionarea a peste 46.000 de<br />

bucăţi. Sistemul, denumit Combat Survivor Evader Locater<br />

(CSEL) 36 , foloseşte reţelele de sateliţi existente, inclusiv<br />

reţeaua GPS, şi va furniza permanent informaţii criptate despre<br />

poziţia acestor piloţi în teren, eliminând practic faza de căutare<br />

din cadrul misiunii.<br />

În Programul de apărare împotriva terorismului, una din<br />

provocările Directorilor Naţionali de Armament (CNAD) este<br />

găsirea soluţiilor pentru apărarea aeronavelor NATO împotriva<br />

sistemelor portabile de apărare antiaeriană şi a aruncătoarelor<br />

de grenade reactive.<br />

Deoarece primele pot fi uşor contracarate (prin folosirea<br />

de contramăsuri electronice, ţinte false, flăcări, poliedre etc.), în<br />

35<br />

Coalition Combat Identification (CCCID), sistemul de identificare în luptă<br />

al forţelor de coaliţie, creat spre a permite integrarea tehnologică a mai<br />

multor sisteme de identificare amic-inamic naţionale.<br />

36<br />

Combat Survivor Evader Locater (CSEL), sistem de localizare a<br />

supravieţuitorilor pe câmpul de luptă, conform DefenseNews, 4 apr. 2005,<br />

p. 18.<br />

145<br />

cadrul acestui subgrup de lucru, statele membre şi partenerii se<br />

concentrează asupra celui de-al doilea proiect. Pentru protecţia<br />

împotriva AG-urilor se vor putea folosi ultrasunete sau alt gen<br />

de unde radio (care pot duce la explozia focoaselor la distanţă<br />

suficient de mare pentru a proteja fuselajele), sau blindaje de 4-<br />

5 ori mai eficiente decât cele existente.<br />

Alte subgrupuri de lucru în domeniul combaterii<br />

terorismului sunt cele care lucrează la proiecte precum:<br />

• Protejarea porturilor şi navelor de suprafaţă împotriva<br />

atacurilor teroriste;<br />

• Adoptarea unor măsuri pe termen scurt pentru îmbunătăţirea<br />

şi protejarea capacităţilor de comunicaţii ale NATO în<br />

caz de atac terorist;<br />

• Folosirea mijloacelor de detectare ale NATO<br />

(AWACS);<br />

• Coordonarea programelor de instrucţie şi educaţie în<br />

domeniul combaterii terorismului (COE-DAT, protecţia<br />

forţelor, evaluare etc.), distribuirea acestora şi a simulărilor la<br />

distanţă, folosind reţelele existente;<br />

• Detectarea şi contracararea mijloacelor explozive<br />

improvizate;<br />

• Creşterea rolului Forţelor Speciale în combaterea<br />

terorismului (subprogram pentru mărirea preciziei<br />

paraşutărilor);<br />

• Detectarea, protejarea şi managementul consecinţelor<br />

în urma unor atacuri teroriste cu arme nucleare, biologice,<br />

chimice şi radiologice;<br />

• Tehnică de apărare împotriva loviturilor de aruncător.<br />

În combaterea terorismului, schimbul de informaţii<br />

secrete rămâne veriga slabă, aşa cum demonstrează puţinul<br />

interes care a fost acordat de statele membre ale UE structurilor<br />

antiteroriste, create în noiembrie 2001, ce nu s-au reunit practic,<br />

niciodată, de atunci. Singurul consens asupra acestui aspect a<br />

fost un acord de principiu privind crearea unei celule de schimb<br />

146

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!