Securitate

operaţia „Şoc şi groază”, operaţia informaţională, operaţia
bazată pe efecte, războiul de manevră, războiul contra
insurgenţilor, războiul expediţionar etc. Totuşi, putem trage
câteva concluzii cu privire la desfăşurarea acţiunilor militare:
a. Toate operaţiile au avut caracter întrunit şi combinat
– evidenţiate de folosirea tuturor categoriilor de forţe ale SUA
şi aliaţilor, cu o creştere semnificativă a celor speciale, cu o
integrare de succes a forţelor militare străine, australiene,
britanice, poloneze în planul de operaţii – urmată de integrarea
a peste 27 de naţiuni, inclusiv România, în operaţiile militare
postconflict.
b. Cooperarea dintre Forţele de Operaţii Speciale şi
forţele principale, la un grad nemaiîntâlnit, ilustrată de acţiuni
neconvenţionale, de tipul celor de căutare a conducătorilor
Partidului Baas, un exemplu fiind cele de pe autostrada
Bagdad–Tikrit, unde elemente ale unităţii Delta Force au primit
în întărire un pluton de tancuri M-1, pentru a asigura protecţia
acestora la atacurile cu armament uşor şi mijloace explozive
improvizate.
c. Capacitatea de prelucrare şi exploatare a unei cantităţi
masive de informaţii 31 , specifică RBR, executarea atacurilor cu
sisteme de armament de mare precizie, a manevrelor rapide şi
aplicarea tehnicilor de luptă adecvate situaţiei tactice au permis
un efect sinergic, forţele americane reuşind să obţină rezultate
mai bune decât cele preconizate.
d. S-a pus în aplicare o puternică componentă
informaţională şi psihologică, încercându-se folosirea mass-
31 Pentru a procura şi introduce în reţea informaţiile necesare hotărârilor din
teatrul de operaţii s-au folosit peste 40 de sateliţi de observare şi dirijare,
sisteme de cercetare de tipul AWACS, JSTARS sau AEW&C, avioane fără
pilot şi mijloace electronice şi optice din dotarea trupelor terestre sau
forţelor speciale. Considerăm, totuşi, că americanii au avut la dispoziţie 12
ani pentru a identifica şi localiza toate aceste obiective, lucru nemaiîntâlnit
în istorie.
139
media ca vector al „încărcării” psihologice a forţelor proprii,
menţinerii sprijinului popular şi a suportului internaţional. Aici
trebuie să scoatem în evidenţă că apariţia unor noi jucători în
plan mediatic, precum Euronews sau Al-Jazeera a făcut mult
mai dificilă această întreprindere.
Ca parte componentă a conceptului „Şoc şi groază”,
care se dorea un concept cu efecte inclusiv psihologice, însă
datorită mediatizării excesive înainte de declanşare şi a
imposibilităţii prezentării mediatice a efectelor, a căzut în
desuetudine, folosirea armamentului cu mare precizie de lovire
a fost generalizată. Dacă în primul Război din Golf numai 7%
din armele folosite au fost de mare precizie, în prima săptămână
a conflictului din Irak, procentajul loviturilor unde s-au folosit
arme de precizie s-a ridicat la 95%.
140
3. Adoptarea RBR în NATO şi UE
Şi în cadrul procesului de transformare generală a
NATO, efectele semnificative ale globalizării, apărute în
mediile social, politic şi de securitate ale Alianţei, constituie
provocări curente ale capacităţii de răspuns la ameninţările şi
evenimentele în derulare.
Conform experţilor, teoria referitoare la potenţialul
„reţelei” este considerată esenţială şi în proiectele de
transformare a Alianţei.
Este preluată în strategia de dezvoltare şi integrare a
capacităţilor, sub denumirea „Capacităţi NATO facilitate de
reţea” (NATO Network Enabled Capability - NNEC), pe baza
principiilor definite în cadrul teoriei „operaţiilor bazate pe
efecte”. Conceptul promovat de Alianţă identifică soluţia
integrării instrumentelor militare şi politice, adoptarea unor noi
metode şi structuri organizaţionale capabile să asigure rezultate
rapide, decisive, la nivel operativ şi strategic, în afara zonelor
tradiţionale de responsabilitate acoperite de Tratatul de la
Washington.