Securitate

Dacă planificăm deliberat şi logic, trebuie să fim în
măsură să anticipăm cum un efect iniţial sau direct, creat de
acţiunile noastre, va propaga efecte secundare. Acest pas este
important, deoarece speranţa noastră de a crea impacturi
neliniare creşte, în cele din urmă, în parte, ca urmare a
aşteptărilor ca acţiunile să deschidă un canal sau o cascadă a
efectelor indirecte ale căror scop şi amploare pot reduce efectul
creat iniţial.
Două clarificări suplimentare sunt necesare aici:
Prima, acţiunile pe care le-am avut în vedere sunt, prin
definiţie, de natură fizică. Alternanţa acţiunilor şi reacţiilor din
punct de vedere fizic a fost reflectată în ciclurile acţiune –
reacţie în regulile stabilite. În mod similar, procesul cognitiv se
desfăşoară prin aceleaşi acţiuni, care pot fi observate sau
percepute în acelaşi mod, fiind chiar definite acţiunile în
termenii acţiunilor sau evenimentelor fizice.
A doua impune să facem, permanent, o distincţie între
efectele fizice directe (impactul fizic imediat al unei acţiuni) şi
efectul indirect (unul din seria celor produse sau din seria
efectelor derivate din efectele directe). Acestea pot fi, de
asemenea, de natură fizică, dar, în acelaşi timp, pot fi
psihologice sau cognitive, care decurg din acţiunile fizice
iniţiale.
Ideea creării efectelor în cascadă nu este nouă.
Bombardamentul din cel de-al doilea Război Mondial în
sprijinul debarcării din Normandia este un exemplu bun de
planificare deliberată a cascadei de efecte psihologice. Efectul
psihic direct vizat de planificatorii campaniei aeriene aliate,
aşa-numitul „Plan de transport”, a fost distrugerea comunicaţiilor
Normandiei cu plajele. În expresia lui Churchill,
bombardamentul a menit a crea o „cale ferată de deşert” în jurul
Normandiei 18 .
18 W. CHURCHILL, Closing the Ring, p.528.
121
Obiectivele reale ale planificatorilor au fost două efecte
fizice directe: să facă indisponibil sistemul de cale ferată în
nordul Franţei pentru ca manevra pe calea ferată să devină
foarte grea sau imposibilă, să prevină deplasarea diviziei de
tancuri germană în zona Normandiei în orele critice sau după
ziua „D” a debarcării.
În loc de concluzii
122
a) Operaţiunea „Scutul Deşertului” din 2003 a subliniat:
importanţa raportului dintre dimensiunea unei forţe
stabilite pentru misiune şi posibilităţile de susţinere şi
operare în teatru şi posibilitatea de a acţiona în comun,
într-o operaţie întrunită la mare distanţă, în afara
graniţelor statului căruia îi aparţine forţa.
b) Domeniul operaţiilor bazate pe reţea a scos în evidenţă
necesitatea ca, la nivelul Armatei, să se realizeze acele
redimensionări necesare creării unor forţe expediţionare
în măsură ca, într-un interval foarte scurt de timp (zeci
de zile), să treacă la îndeplinirea misiunii (începerea
deplasării în teatru).
c) Un element important, care a condus la posibilitatea
operării în comun, este necesitatea utilizării imaginii
generale a câmpului de luptă, realizată atât de
mijloacele de cercetare ale comandamentului
multinaţional (naţiunii lider), cât şi de cele proprii,
precum şi folosirea limbii engleze. Realizarea este
posibilă, datorită utilizării în comun a aplicaţiilor
SATCOM APPLICATION şi a sistemelor integrate,
compatibile la nivelul standardelor Alianţei.
d) „Elementele de profunzime şi provocările transformării
bazate pe operaţia în reţea 19 sunt: transformarea bazată
pe Operaţia în Reţea (OBR) presupune toate liniile de
19 În viziunea lui John Garstka.