Securitate
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE - Centrul de Studii ... UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE - Centrul de Studii ...
Fiecare individ are un mod unic de a conştientiza, indiferent de situaţie. Educaţia profesională şi instruirea sunt folosite pentru a le furniza militarilor aceleaşi date, informaţii şi cunoştinţe actualizate, care să conducă la obţinerea unui mod similar de avertizare. 2.8. Comuniunea convingerilor Figura 3 - Imaginea operaţională comună 2.6. Înţelegerea Înţelegerea implică deţinerea unui nivel suficient de cunoştinţe care să permită obţinerea unor concluzii despre posibilele consecinţe ale situaţiei, cât şi o suficientă cunoaştere a situaţiei pentru a prezice viitoare modele. Situaţia conştientizată este focalizată pe ceea ce este cunoscut din situaţiile trecute şi prezente, în timp ce înţelegerea unei situaţii militare este focalizată pe ceea ce poate deveni situaţia şi cum vor avea impact asupra situaţiei rezultate acţiuni diferite. 2.7. Conştientizarea Conştientizarea se referă la o situaţie şi la rezultatul interacţiunilor complexe dintre cunoştinţele (şi convingerile) anterioare şi actuala percepţie a realităţii. 71 Comuniunea convingerilor reprezintă o stare existentă în domeniul cognitiv, când două sau mai multe entităţi sunt în măsură să dezvolte cunoştinţele similare despre o situaţie anume. Gradul de asemănare cerut (sau de diferenţe tolerabile) va depinde de tipul şi gradul de colaborare şi sincronizare necesar. O multitudine de factori influenţează gradul în care un stadiu al comuniunii de cunoştinţe poate fi dezvoltat între două sau mai multe entităţi (similitudinile şi deosebirile punctelor de vedere, cultura, limbajul şi urmărirea intereselor). Convingerile comune reprezintă o cerinţă esenţială pentru abilitatea de a sincroniza acţiunile în domeniul fizic, în absenţa unui plan detaliat. Evaluarea stadiului de comuniune a cunoaşterii este mult mai complexă decât măsurarea gradului de comuniune a informaţiilor; practic, nu se poate măsura direct, trebuie măsurat şi apreciat indirect, având la bază evaluarea comportamentului şi chestionarea directă a subiecţilor. 72 2.9. Decizia Deciziile, de asemenea, sunt situate în domeniul cognitiv. Ele reprezintă alegeri, opţiuni asupra a ceea ce este de făcut. Lărgirea viziunii asupra deciziei presupune includerea tuturor deciziilor într-un model conceptual al spaţiului misiunii, indiferent de nivelul de la care emană, dacă afectează semnificativ rezultatele pe câmpul de luptă. De exemplu, ordinele pot transmite unei forţe - ce, unde şi când are ceva de
făcut. Pentru a stabili o nouă misiune forţelor subordonate, organizaţia trebuie să pornească un nou proces de decizie. Pe de altă parte, subordonaţii pot pune în aplicare intenţia comandantului, luând la rândul lor o serie de decizii. Deşi deciziile sunt descrise ca rezultat al înţelegerii, ele pot fi luate, în mod evident, şi în lipsa oricărei înţelegeri. Asemenea decizii pot să fie întâmplătoare şi, în acest caz, este puţin probabil să fie eficiente într-un context militar, dar se presupune că forţele şi comandanţii acestora vor avea întotdeauna un oarecare nivel de cunoştinţe şi de conştientizare asupra situaţiei. De aceea, implicit, ei au un nivel ridicat de înţelegere şi deciziile lor sunt direcţionate spre un scop. 2.10. Acţiunea Acţiunile se desfăşoară în domeniul fizic şi sunt determinate de deciziile în domeniul cognitiv, care, fie sunt direct transformate în acţiune, fie sunt transportate dintr-un domeniu al informaţiei către altul. Nivelul individual al cunoaşterii influenţează nivelul de conştientizare, gradul de înţelegere şi procesul de luare a deciziilor. Deciziile simple sunt acelea care implică o selecţie dintr-un set de opţiuni în care cea mai simplă spune dacă să se acţioneze sau nu (a trage). Deciziile complexe implică dezvoltarea unui set de opţiuni, a criteriilor de alegere şi combinarea regulilor prin care aceste criterii sunt integrate. Dezvoltarea, aprecierea (evaluarea) şi selectarea cursurilor de acţiune de la nivel batalion în sus este, în general, un tip de decizie complexă. 2.11. Colaborarea Colaborarea este un proces care are loc între două sau mai multe entităţi în domeniul cognitiv şi implică întotdeauna lucrul în comun pentru atingerea unui scop. Această particularitate îi dă distincţie în faţa simplelor comuniuni ale datelor şi informaţiei, cunoştinţelor sau a convingerilor. În cadrul colaborării, prin extensie, se pot aborda şi problematicile cooperării şi coordonării. Cooperarea implică o punere în comun a datelor, informaţiilor, cunoştinţelor şi percepţiilor referitoare la anumite fapte şi situaţii, presupunând lucrul împreună al tuturor actorilor ce urmăresc îndeplinirea unui scop comun. Scopul cooperării este acela de a permite o înţelegere şi o perspectivă similară asupra situaţiei, concomitent cu sincronizarea, în vederea organizării optime a activităţilor, astfel încât să fie evitate redundanţele ori impedimentele reciproce şi să se obţină un efect maxim raportat la scopul propus. Cooperarea este folosită pentru sporirea eficienţei în îndeplinirea unei misiuni, lucru cuantificabil prin intermediul unor măsurători corespunzătoare, numite măsuri ale performanţei (MOP). Aceste standarde au la bază analiza capacităţilor după îndeplinirea misiunii, dar şi rata cheltuielilor în timpul îndeplinirii misiunii. La aceste standarde se pot adăuga cele de măsurare a eficienţei forţei (MOFE) sau de măsurare a eficienţei politicii (MOPE). Cooperarea se bazează pe câţiva factori definitorii: timpul necesar, continuitatea, amploarea, densitatea informaţiilor, domeniul, structura, rolul participanţilor şi modul de interrelaţionare al acestora. Reuşita unei activităţi de cooperare constă, în primul rând, în posibilitatea participanţilor de a beneficia de aceleaşi informaţii în timp util şi de a le interpreta sau utiliza după aceleaşi reguli. În acest demers un rol deosebit îl joacă sistemele tehnice, în mod deosebit cele bazate pe tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, care sunt capabile să asigure aceste cerinţe. Utilizarea în acelaşi timp a informaţiilor necesare poate fi realizată, în mai multe moduri, astfel: 73 74
- Page 1 and 2: UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRA
- Page 3 and 4: RĂZBOIUL BAZAT PE REŢEA, CONCEPTU
- Page 5 and 6: Valenţele şi implicaţiile acestu
- Page 7 and 8: variate de operaţiuni militare, î
- Page 9 and 10: NCW din zilele noastre cu impactul
- Page 11 and 12: Forţă conectată în reţea zonel
- Page 13 and 14: R o ck M A R C L O F L O C R oc k N
- Page 15 and 16: sau de stat, precum şi a centrelor
- Page 17 and 18: • Experimentarea conectării la r
- Page 19 and 20: produsele Microsoft disponibile com
- Page 21 and 22: Prin canale de acelaşi tip şi cap
- Page 23 and 24: la orice post telefonic abilitat al
- Page 25 and 26: NATO SECRET pentru utilizatorii din
- Page 27 and 28: EXTENSIA RTP/STAR LA REPREZENTANŢE
- Page 29 and 30: PERSPECTIVA DE DEZVOLTARE A RTP/STA
- Page 31 and 32: trebuie căutate răspunsuri adecva
- Page 33 and 34: Un avantaj relativ al informaţiei
- Page 35: Cunoştinţele sunt acumulate în d
- Page 39 and 40: pentru atingerea omniscienţei for
- Page 41 and 42: [4] UK Journal of Defence Science,
- Page 43 and 44: în formate care să poată fi acce
- Page 45 and 46: dislocare rapidă, angajare şi sus
- Page 47 and 48: • „Vezi primul, înţelegi prim
- Page 49 and 50: Deşi nu este perfect, sistemul fur
- Page 51 and 52: Numeroşi factori ai capabilităţi
- Page 53 and 54: − experimentarea capabilităţilo
- Page 55 and 56: Fig. 4 Conceptul de operaţii bazat
- Page 57 and 58: Schimbarea ponderii de la „armame
- Page 59 and 60: unui sistem complex, adaptiv, de ob
- Page 61 and 62: Dacă planificăm deliberat şi log
- Page 63 and 64: digitale în spaţiul de luptă al
- Page 65 and 66: diferenţele calitative şi financi
- Page 67 and 68: SUA 26 , va fi constituit dintr-un
- Page 69 and 70: Una din cutumele trecutului spunea
- Page 71 and 72: În cadrul NATO, Comandamentul Alia
- Page 73 and 74: Alte ţări planifică să adopte s
- Page 75 and 76: - un satelit de cercetare detecteaz
- Page 77 and 78: ţine seama de nevoile şi fizionom
- Page 79 and 80: În domeniul diversificării şi in
- Page 81 and 82: permisivă pentru schimbul de infor
- Page 83 and 84: schimbările de situaţie şi trans
- Page 85 and 86: 10% din cele de imagistică” 56 .
Fiecare individ are un mod unic de a conştientiza,<br />
indiferent de situaţie. Educaţia profesională şi instruirea sunt<br />
folosite pentru a le furniza militarilor aceleaşi date, informaţii şi<br />
cunoştinţe actualizate, care să conducă la obţinerea unui mod<br />
similar de avertizare.<br />
2.8. Comuniunea convingerilor<br />
Figura 3 - Imaginea operaţională comună<br />
2.6. Înţelegerea<br />
Înţelegerea implică deţinerea unui nivel suficient de<br />
cunoştinţe care să permită obţinerea unor concluzii despre<br />
posibilele consecinţe ale situaţiei, cât şi o suficientă cunoaştere<br />
a situaţiei pentru a prezice viitoare modele. Situaţia<br />
conştientizată este focalizată pe ceea ce este cunoscut din<br />
situaţiile trecute şi prezente, în timp ce înţelegerea unei situaţii<br />
militare este focalizată pe ceea ce poate deveni situaţia şi cum<br />
vor avea impact asupra situaţiei rezultate acţiuni diferite.<br />
2.7. Conştientizarea<br />
Conştientizarea se referă la o situaţie şi la rezultatul<br />
interacţiunilor complexe dintre cunoştinţele (şi convingerile)<br />
anterioare şi actuala percepţie a realităţii.<br />
71<br />
Comuniunea convingerilor reprezintă o stare existentă<br />
în domeniul cognitiv, când două sau mai multe entităţi sunt în<br />
măsură să dezvolte cunoştinţele similare despre o situaţie<br />
anume. Gradul de asemănare cerut (sau de diferenţe tolerabile)<br />
va depinde de tipul şi gradul de colaborare şi sincronizare<br />
necesar.<br />
O multitudine de factori influenţează gradul în care un<br />
stadiu al comuniunii de cunoştinţe poate fi dezvoltat între două<br />
sau mai multe entităţi (similitudinile şi deosebirile punctelor de<br />
vedere, cultura, limbajul şi urmărirea intereselor). Convingerile<br />
comune reprezintă o cerinţă esenţială pentru abilitatea de a<br />
sincroniza acţiunile în domeniul fizic, în absenţa unui plan<br />
detaliat. Evaluarea stadiului de comuniune a cunoaşterii este<br />
mult mai complexă decât măsurarea gradului de comuniune a<br />
informaţiilor; practic, nu se poate măsura direct, trebuie<br />
măsurat şi apreciat indirect, având la bază evaluarea<br />
comportamentului şi chestionarea directă a subiecţilor.<br />
72<br />
2.9. Decizia<br />
Deciziile, de asemenea, sunt situate în domeniul<br />
cognitiv. Ele reprezintă alegeri, opţiuni asupra a ceea ce este de<br />
făcut. Lărgirea viziunii asupra deciziei presupune includerea<br />
tuturor deciziilor într-un model conceptual al spaţiului misiunii,<br />
indiferent de nivelul de la care emană, dacă afectează<br />
semnificativ rezultatele pe câmpul de luptă. De exemplu,<br />
ordinele pot transmite unei forţe - ce, unde şi când are ceva de
Change language