STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ
STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...
Concluzii În concluzie, aplicarea cerinţelor noii RAM în armată reprezintă o necesitate – pentru a putea răspunde eficient noilor tipuri de ameninţări la adresa securităţii statelor şi a celei mondiale, are implicaţii profunde în toate cele trei domenii amintite mai sus: tehnologic, doctrinar (şi operaţional) şi organizaţional, şi are ca finalitate crearea unei organizaţii noi, aşa cum am creionat-o mai sus. Tot acest proces de transformare profundă a armatei presupune mari costuri de toate tipurile. Dar nicio naştere nu se face fără dureri. Conform părererilor celor mai mulţi dintre specialişti, cel mai complex concept de ducere a luptei este acela al revoluţiei în afacerile militare care presupune, actualizarea şi optimizarea doctrinei, armonizarea ei cu capacitatea tehnologică şi restructurarea forţei. Imediat ce a apărut un nou tip de armă trebuie să apară şi modificări de doctrină, întrucât, tehnologia tinde să devanseze doctrina. Astăzi, în condiţiile oferite de armamentul de mare precizie şi putere de lovire, nu se mai poate duce lupta, la fel ca la începutul celui de Al Doilea Razboi Mondial. Deci, deşi la început a fost privit cu destul de multă reticenţă, pentru a avea o armată performantă, eficace şi eficientă, este imperios necesară aplicarea conceptului revoluţiei in afacerile militare. Astăzi, România are nevoie exact de acel tip de armată spre care se îndreaptă toate statele dezvoltate, adică o armată modernă, dotată cu armament de înaltă tehnologie, o armată de mai mici dimensiuni, dar foarte bine pregătită, flexibilă, cu capacitate foarte bună de deplasare şi mare putere de foc, o armată capabilă să aplice revoluţia în afacerile militare : o armată capabilă să aplice o doctrină modernă prin care armamentul şi tehnica să fie utilizate în aşa fel încât eficienţa acţiunilor militare să fie mult crescută, o armată eficace şi eficientă. De altfel, în Strategia de Transformare a Armatei României se arată că: „Până la anul 2015, Forţele Terestre vor fi în măsură să pună, anual, la dispoziţia Alianţei un pachet de forţe, a cărui mărime să asigure atât îndeplinirea angajamentelor faţă de Alianţă, cât şi posibilitatea susţinerii forţelor dislocate în teatrele de operaţii. În etapa integrării operaţionale în NATO şi Uniunea Europeană (2008-2015) nivelul de ambiţie constă în respectarea graficului anual de operaţionalizare a structurilor dislocabile, astfel încât, către sfârşitul acestei perioade să fie realizate cerinţele Alianţei în ceea ce priveşte raportul între ponderea forţelor dislocabile şi a totalului de forţe terestre, precum şi între ponderea forţelor terestre dislocate sau pregătite pentru a fi dislocate şi totalul forţelor terestre. De asemenea, în această perioadă se va definitiva procesul de realizare a structurilor de generare şi regenerare, astfel încât acestea să asigure atât completarea structurilor dislocabile cât şi îndeplinirea misiunilor ce le revin” 15 . Obţinerea unor performanţe operaţionale de către structurile militare datorită înzestrării cu tehnologii de vârf au impact asupra domeniului tactic şi operativ, producând schimbări atât în arta militară, cât şi în strategia militară. Tehnologiile de vârf induc o mobilitate extrem de ridicată a unităţilor dar şi o extindere a spaţiului de luptă, rolul factorului uman fiind esenţial în folosirea strategiilor asimetrice adică 15 Strategia de Transformare a Armatei României, Bucureşti, 2007, p.34. 94
inclusiv a acţiunilor netradiţionale de luptă: război informaţional, terorism etc. În această situaţie folosirea cu succes a tehnologiei informaţionale constă în integrarea cu succes a acesteia în sistemul militar. Aşa cum pot produce avantaje, tot aşa există riscul „depăşirii militarilor din diferitele structuri de a le aplica şi integra corespunzător” 16 . Soluţia este una singură şi constă în dezvoltarea capacităţii umane de a judeca rapid într-un mediu digitizat aflat în continuă schimbare. Se ştie că superioritatea informaţională este considerată elementul esenţial al funcţiei de comandă şi control, deci creşterea vitezei transmiterii datelor şi clasificarea rapidă a acestora datorită tehnologiilor de vârf constituie un avantaj în spaţiul de luptă. 16 Ion Bălăceanu, Nicolae Buruiană, Liviu Scrieciu, Riposta antiaeriană în operaţiile Forţelor Terestre sub impactul tehnologiilor moderne, Bucureşti, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, 2005, p.51. 95
- Page 43 and 44: monetară americană. Anvergura efe
- Page 45 and 46: interpretarea elementelor ce stau l
- Page 47 and 48: Bibliografie: [1] EU Observer.com,
- Page 49 and 50: însărcinată de asemenea cu const
- Page 51 and 52: 1920 în Egipt, care şi-a întări
- Page 53 and 54: Luptătorii palestinieni sfinţi -
- Page 55 and 56: israeliene. Violenţa a determinat
- Page 57 and 58: MODELUL ECONOMIC AL TERORII: FINAN
- Page 59 and 60: Surse financiare utilizate de organ
- Page 61 and 62: Armata Republicană Irlandeză (IRA
- Page 63 and 64: Grupul de acţiune financiară în
- Page 65 and 66: [7]. RASHID, Ahmed, They are only s
- Page 67 and 68: Culegerea de informaţii este un pr
- Page 69 and 70: potrivit Legii nr. 92/1996, structu
- Page 71 and 72: [7]. Stan Petrescu, „Despere inte
- Page 73 and 74: nucleare, la bordul unor nave sau a
- Page 75 and 76: Qaeda din Afganistan. Când Al-Qaed
- Page 77 and 78: a Google’s Street Viewer, după c
- Page 79 and 80: Ciberspaţiul, iar cuvântul de ord
- Page 81 and 82: adevărat victorioasă în războiu
- Page 83 and 84: sistemului social axat pe modelul d
- Page 85 and 86: specialişti numesc marea strategie
- Page 87 and 88: - domeniul tehnologic (integrarea n
- Page 89 and 90: grupelor, echipelor, echipajelor, f
- Page 91 and 92: submarine) sau adăposturi şi fort
- Page 93: Mai mult decât atât, punerea în
- Page 97 and 98: să fie investit cu demnitatea de c
- Page 99 and 100: acuzaţiile de impietate pe care ad
- Page 101 and 102: ISLAMUL DIVIZAT KHARIJIŢII SUNNIŢ
- Page 103 and 104: De la acest moment de un tulburăto
- Page 105 and 106: putere, ocupă locul central în de
- Page 107 and 108: interlopă, determinate de interese
- Page 109 and 110: întâmpla pe fondul încolţirii d
- Page 111 and 112: • confruntarea ideologică; • c
- Page 113 and 114: - Puterea nucleară (arme nucleare)
- Page 115 and 116: Balanţa Riscurilor şi Câştiguri
- Page 117 and 118: III. Indicele de Risc in Reginunea
- Page 119 and 120: Se poate observa că până în 200
- Page 121 and 122: Conflictul actual s-a desfâşurat
- Page 123 and 124: „BOMBA METEO” - IPOTEZE ŞI EXP
- Page 125 and 126: prognozelor reale aferente lunilor
- Page 127 and 128: armate în ceea ce autorul numeşte
- Page 129 and 130: geografică, geospaţială şi clim
- Page 131 and 132: "plantate" cu antene operând în g
- Page 133 and 134: mijloacele de care dispune. HAARP v
- Page 135 and 136: inamic potenţial şi îl pot forţ
- Page 137 and 138: Polul Nord, s-a decis şi amplasare
- Page 139 and 140: Tromso (controlată de SUA), si al
- Page 141 and 142: canicula, descreşterea numărului
- Page 143 and 144: euroatlantice, România poate fi h
inclusiv a acţiunilor netradiţionale de luptă: război informaţional, terorism etc. În<br />
această situaţie folosirea cu succes a tehnologiei informaţionale constă în integrarea cu<br />
succes a acesteia în sistemul militar. Aşa cum pot produce avantaje, tot aşa există<br />
riscul „depăşirii militarilor din diferitele structuri de a le aplica şi integra<br />
corespunzător” 16 . Soluţia este una singură şi constă în dezvoltarea capacităţii umane<br />
de a judeca rapid într-un mediu digitizat aflat în continuă schimbare. Se ştie că<br />
superioritatea informaţională este considerată elementul esenţial al funcţiei de<br />
comandă şi control, deci creşterea vitezei transmiterii datelor şi clasificarea rapidă a<br />
acestora datorită tehnologiilor de vârf constituie un avantaj în spaţiul de luptă.<br />
16 Ion Bălăceanu, Nicolae Buruiană, Liviu Scrieciu, Riposta antiaeriană în operaţiile Forţelor<br />
Terestre sub impactul tehnologiilor moderne, Bucureşti, Editura Centrul Tehnic-Editorial al<br />
Armatei, 2005, p.51.<br />
95
Change language