STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ
STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...
• prezentarea inamicului şi a tuturor factorilor de situaţie, elemente necesare pentru planificarea operaţiilor; • aprecieri de securitate şi evaluări ale riscurilor; Produsul activităţii de informaţii este reprezentat de orice mijloc, de la un raport oficial la o scurtă conversaţie, prin care un analist de informaţii transmite date prelucrate factorilor de decizie sau comandanţilor militari ce au nevoie de ele şi le pot utiliza. În general, produsele activităţii serviciilor de informaţii sunt împărţite în trei categorii: informaţii curente, informaţii de bază şi estimări informative. Această clasificare corespunde modelului propus de Sherman Kent; într-o terminologie proprie1, aceasta menţionează „forma curentă caracteristică reporterilor" a informaţiilor, „forma descriptivă de bază" şi „forma speculativ -estimativă", arătând că acestea vizează informaţiile referitoare la prezent, trecut şi, respectiv, viitor. Cele mai importante produse de intelligence sunt produsele informării curente, estimările, informaţiile operaţionale, selectarea ţintelor, precum şi suportul operaţional de intelligence electronic. Decizia de a urma o anumită cale de valorificare a unei informaţii are următoarele caracteristici: • este o etapă care face parte dintr-un process mai amplu (flux informativ); • constă în alegerea dintre un număr de alternative prestabilite a uneia care este considerată potrivită ca răspuns la o problemă identificată; • nu este doar o decizie tehnică, este o decizie care implică responsabilitatea mai multor factori şi a serviciului de informaţii în ansamblu; Fiecare stat îşi organizează şi desfăşoară procesul de culegere a informaţiilor într-un mod specific, chiar dacă de-a lungul acestei milenare profesii multe principii, norme, metode, s-au generalizat şi s-au creat aşa numite „şcoli" sau curente în activitatea de informaţii, grupate după afinităţi lingvistice, comunităţi de experienţă socială şi istorică sau de altă natură. Deşi existenţa unor servicii de informaţii organizate datează în unele stat de sute de ani, preocupările pentru crearea comunităţilor de informaţii au apărut relativ recent. În ultimii ani termenul de „comunitatea de informaţii" a început să fie folosit din ce în ce mai des, iar preocuparea unor state de a găsi o modalitatea practică cât mai apropiată de condiţiile sale specifice în vederea aplicării acestui concept s-a dezvoltat, mai ales în rândul noilor democraţii europene apărute după încheierea Războiului Rece, dar şi în alte state. Comunitatea de informaţii reprezintă totalitatea structurilor de stat care deţin monopolul serviciilor de informaţii şi al operaţiunilor speciale. Comunitatea de informaţii se exprimă într-un domeniu vast, complex şi extrem de fluid. În România, aceasta este alcătuită dintr-un sistem variat de organisme, între care, un rol de primă importanţă din punctul de vedere al asigurării informative-contrainformative revine următoarelor structuri: Serviciul de Informaţii Externe (SIE) - este organizat şi funcţionează potrivit legii nr. 1/1998, Serviciul Român de Informaţii (SRI) – este organizat şi funcţionează potrivit Legii nr. 14/1992, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) înfiinţat prin Hotărârea de Guvern nr. 229/1993 şi care funcţionează 68
potrivit Legii nr. 92/1996, structuri de informaţii departamentale din Ministerul Apărării Naţionale (DGIA), Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul pentru Protecţie şi Pază (SPP), organizat potrivit Legii nr. 191/1998. Comunitatea de informaţii constituie ansamblul structurilor sau al organelor de informaţii publice şi secrete şi este astfel concepută, încât să ofere capacitatea acestora de a căuta, obţine, prelucra, transmite şi pune la dispoziţia factorilor de decizie a produselor de informaţii cu relevanţă pentru securitatea naţională, dar şi a cetăţeanului, în vederea prezervării şi a afirmării stării de securitate a naţiunii. Având în vedere că serviciile secrete lucrează cu informaţii, este corect să presupunem că acestea vor fi afectate serios de apariţia a ceea ce a primit numele „era informaţională". Noţiunea de eră informaţională este destul de ambiguă. Totuşi, în mod clar este foarte importantă; deja a schimbat modul în care multe organizaţii operează - în special corporaţiile din domeniul afacerilor - şi probabil va avea efecte importante asupra guvernului. Din punct de vedere tehnic, factorul coordonator este progresul tehnologic extraordinar care s-a înregistrat în procesarea şi comunicarea informaţiilor. Schimbarea tehnologică reprezintă doar o mică parte a întregii imagini: mai importante sunt schimbările de comportament şi instituţionale determinate de concentrarea asupra informaţiilor cheie pentru activitatea organizaţională. În domeniul militar, ceea ce este adesea denumit „revoluţia în afacerile militare" depinde foarte mult de utilitatea sporită a informaţiilor prin selectarea unor noi tipuri de arme de precizie şi prin întărirea capacităţii de a culege, a procesa şi a disemina acele informaţii într-un timp scurt în scop operaţional. Efectul acestor schimbări este resimţit în diverse forme. La un nivel, acestea sugerează noi moduri în care informaţiile pot fi transferate mai rapid şi folosite în cadrul guvernului, astfel încât formularea şi implementarea politicilor să fie mai eficiente, în plus, schimbările decurg ca urmare a concentrării unei cantităţi mari de informaţii disponibile pentru întreaga societate, atât la nivelul unor departamente guvernamentale, care nu fac parte din serviciile de informaţii, cât şi al unor entităţi din afara guvernului. Cu alte cuvinte, serviciile de informaţii consideră că alte tipuri de organizaţii devin mai eficiente în culegerea, analizarea şi transmiterea datelor - aceasta înseamnă că serviciile de informaţii au, în ceea ce priveşte unele tipuri de date, o „concurenţă" mai mare în transmiterea lor către factorii de decizie. Din perspectiva guvernului, este important să fie găsită o modalitate cât mai eficientă de exploatare a datelor generate şi de transmitere a acestora oriunde în societate, precum şi să existe siguranţa că produsul unic al serviciilor de informaţii este combinat cu alte surse într-un mod care să răspundă cel mai bine nevoii de informare a guvernului. Schimbul de informaţii cu serviciile de informaţii militare din alte structuri armate este un procedeu puternic promovat în cadrul alianţelor militare şi politicomilitare iar actuala destindere a situaţiei internaţionale favorizează şi schimbul de informaţii între serviciile statelor care nu fac parte din aceeaşi alianţă dar care au interese comune în anumite zone geografice sau sunt preocupate de combaterea ameninţărilor de natură globală (terorism, proliferarea armelor de distrugere în masă etc.). Pentru aceasta, serviciile de informaţii militare trebuie să dispună de structurile 69
- Page 17 and 18: REFLECTAREA SECURITĂŢII UMANE ASU
- Page 19 and 20: Securitatea umană plasează omul
- Page 21 and 22: e) Protecţie sanitară-servicii de
- Page 23 and 24: Conceptul de Securitate Umană este
- Page 25 and 26: ăzboi mondial, cu toate marile sur
- Page 27 and 28: chiar în primele operaţii împotr
- Page 29 and 30: capacităţii sistemelor sale organ
- Page 31 and 32: ale artei militare (tactic, operati
- Page 33 and 34: Pe parcursul ultimului deceniu s-a
- Page 35 and 36: extras în ţări precum Irak şi K
- Page 37 and 38: 4) Nord Arctica de asemenea devine
- Page 39 and 40: face concesii substanţiale şi pot
- Page 41 and 42: internaţională trebuie să dezvol
- Page 43 and 44: monetară americană. Anvergura efe
- Page 45 and 46: interpretarea elementelor ce stau l
- Page 47 and 48: Bibliografie: [1] EU Observer.com,
- Page 49 and 50: însărcinată de asemenea cu const
- Page 51 and 52: 1920 în Egipt, care şi-a întări
- Page 53 and 54: Luptătorii palestinieni sfinţi -
- Page 55 and 56: israeliene. Violenţa a determinat
- Page 57 and 58: MODELUL ECONOMIC AL TERORII: FINAN
- Page 59 and 60: Surse financiare utilizate de organ
- Page 61 and 62: Armata Republicană Irlandeză (IRA
- Page 63 and 64: Grupul de acţiune financiară în
- Page 65 and 66: [7]. RASHID, Ahmed, They are only s
- Page 67: Culegerea de informaţii este un pr
- Page 71 and 72: [7]. Stan Petrescu, „Despere inte
- Page 73 and 74: nucleare, la bordul unor nave sau a
- Page 75 and 76: Qaeda din Afganistan. Când Al-Qaed
- Page 77 and 78: a Google’s Street Viewer, după c
- Page 79 and 80: Ciberspaţiul, iar cuvântul de ord
- Page 81 and 82: adevărat victorioasă în războiu
- Page 83 and 84: sistemului social axat pe modelul d
- Page 85 and 86: specialişti numesc marea strategie
- Page 87 and 88: - domeniul tehnologic (integrarea n
- Page 89 and 90: grupelor, echipelor, echipajelor, f
- Page 91 and 92: submarine) sau adăposturi şi fort
- Page 93 and 94: Mai mult decât atât, punerea în
- Page 95 and 96: inclusiv a acţiunilor netradiţion
- Page 97 and 98: să fie investit cu demnitatea de c
- Page 99 and 100: acuzaţiile de impietate pe care ad
- Page 101 and 102: ISLAMUL DIVIZAT KHARIJIŢII SUNNIŢ
- Page 103 and 104: De la acest moment de un tulburăto
- Page 105 and 106: putere, ocupă locul central în de
- Page 107 and 108: interlopă, determinate de interese
- Page 109 and 110: întâmpla pe fondul încolţirii d
- Page 111 and 112: • confruntarea ideologică; • c
- Page 113 and 114: - Puterea nucleară (arme nucleare)
- Page 115 and 116: Balanţa Riscurilor şi Câştiguri
- Page 117 and 118: III. Indicele de Risc in Reginunea
potrivit Legii nr. 92/1996, structuri de informaţii departamentale din Ministerul<br />
Apărării Naţionale (DGIA), Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul pentru<br />
Protecţie şi Pază (SPP), organizat potrivit Legii nr. 191/1998. Comunitatea de<br />
informaţii constituie ansamblul structurilor sau al organelor de informaţii publice şi<br />
secrete şi este astfel concepută, încât să ofere capacitatea acestora de a căuta, obţine,<br />
prelucra, transmite şi pune la dispoziţia factorilor de decizie a produselor de informaţii<br />
cu relevanţă pentru securitatea naţională, dar şi a cetăţeanului, în vederea prezervării<br />
şi a afirmării stării de securitate a naţiunii.<br />
Având în vedere că serviciile secrete lucrează cu informaţii, este corect să<br />
presupunem că acestea vor fi afectate serios de apariţia a ceea ce a primit numele „era<br />
informaţională". Noţiunea de eră informaţională este destul de ambiguă. Totuşi, în<br />
mod clar este foarte importantă; deja a schimbat modul în care multe organizaţii<br />
operează - în special corporaţiile din domeniul afacerilor - şi probabil va avea efecte<br />
importante asupra guvernului.<br />
Din punct de vedere tehnic, factorul coordonator este progresul tehnologic<br />
extraordinar care s-a înregistrat în procesarea şi comunicarea informaţiilor.<br />
Schimbarea tehnologică reprezintă doar o mică parte a întregii imagini: mai<br />
importante sunt schimbările de comportament şi instituţionale determinate de<br />
concentrarea asupra informaţiilor cheie pentru activitatea organizaţională.<br />
În domeniul militar, ceea ce este adesea denumit „revoluţia în afacerile<br />
militare" depinde foarte mult de utilitatea sporită a informaţiilor prin selectarea unor<br />
noi tipuri de arme de precizie şi prin întărirea capacităţii de a culege, a procesa şi a<br />
disemina acele informaţii într-un timp scurt în scop operaţional. Efectul acestor<br />
schimbări este resimţit în diverse forme. La un nivel, acestea sugerează noi moduri în<br />
care informaţiile pot fi transferate mai rapid şi folosite în cadrul guvernului, astfel<br />
încât formularea şi implementarea politicilor să fie mai eficiente, în plus, schimbările<br />
decurg ca urmare a concentrării unei cantităţi mari de informaţii disponibile pentru<br />
întreaga societate, atât la nivelul unor departamente guvernamentale, care nu fac parte<br />
din serviciile de informaţii, cât şi al unor entităţi din afara guvernului.<br />
Cu alte cuvinte, serviciile de informaţii consideră că alte tipuri de organizaţii<br />
devin mai eficiente în culegerea, analizarea şi transmiterea datelor - aceasta înseamnă<br />
că serviciile de informaţii au, în ceea ce priveşte unele tipuri de date, o „concurenţă"<br />
mai mare în transmiterea lor către factorii de decizie.<br />
Din perspectiva guvernului, este important să fie găsită o modalitate cât mai<br />
eficientă de exploatare a datelor generate şi de transmitere a acestora oriunde în<br />
societate, precum şi să existe siguranţa că produsul unic al serviciilor de informaţii<br />
este combinat cu alte surse într-un mod care să răspundă cel mai bine nevoii de<br />
informare a guvernului.<br />
Schimbul de informaţii cu serviciile de informaţii militare din alte structuri<br />
armate este un procedeu puternic promovat în cadrul alianţelor militare şi politicomilitare<br />
iar actuala destindere a situaţiei internaţionale favorizează şi schimbul de<br />
informaţii între serviciile statelor care nu fac parte din aceeaşi alianţă dar care au<br />
interese comune în anumite zone geografice sau sunt preocupate de combaterea<br />
ameninţărilor de natură globală (terorism, proliferarea armelor de distrugere în masă<br />
etc.). Pentru aceasta, serviciile de informaţii militare trebuie să dispună de structurile<br />
69