STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ
STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...
50.000 dolari, atacul asupra vasului de război american USS Cole a costat aproximativ 10.000 dolari, atacurile de la Istambul din noiembrie 2003 au costat 40.000 dolari, în timp ce atacul din august 2003, petrecut la Hotelul Marriott din Jakarta - Indonezia a costat in jur de 30.000 dolari. Cu privire la cele mai recente atentate, se estimează că atacul din gara Atocha din Madrid ar fi costat 10.000 dolari în timp ce potrivit estimărilor din raportul oficial întocmit de autoritţăile britanice, costul atacului din metroul londonez săvârşit în iulie 2005 nu ar fi depăşit suma de 8000 lire sterline. De asemenea, International Institute for Strategic Studies din Marea Britanie a estimat că atacurile de la 11 Septembrie au costat mai puţin de 500.000 dolari In vederea implementării strategiilor antiteroriste în general şi combaterii în mod eficient a finanţării acţiunilor teroriste în special, este necesară o analiză aprofundată atât a modului în care organizaţiile îşi procură fondurile financiare, le transferă şi ulterior le utilizează în scopul realizării ţelurilor proprii, cât şi a necesităţilor financiare ale acestora, întrucât sunt semnificative nu doar costurile asociate cu producerea unor atacuri sau agresiuni ci şi aşa numitele costuri organizaţionale referitoare la susţinerea şi dezvoltarea unei organizaţii. Astfel, potrivit raportului FATF privind finanţarea terorismului menţionat anterior, sunt necesare fonduri importante pentru promovarea unei ideologii, pentru plata membrilor operativi şi a familiilor lor, acoperirea costurilor de comunicare cu celelalte celule ale reţelei ori mituirea funcţionarilor. Antrenarea noilor membri ai organizaţiei, atât în ceea ce priveşte îndoctrinarea ideologică dar şi sub aspectul ţndemânării practice reprezintă o investiţie costisitoare, mai ales dacă implică procurarea unor documente false de identitate sau călătoria în altă ţară. De asemenea, sunt necesare activităţi propagandistice sau caritabile, pentru câştigarea legitimităţii din partea unor categorii sociale sau chiar din partea unei populaţii. În acest sens, reţelele teroriste au legături cu activităţi caritabile derulate în zone subdezvoltate, sărace ale lumii sau în zone cu risc ridicat care le pot asigura ulterior o bază de recrutare a unor viitori membri [Kohlmann, 2006], în timp ce organizaţii ca Al-Qaida apelează la manipularea opiniei publice prin eliberarea unor înregistrări video, un puternic instrument propagandistic, cu impact mediatic deosebit [Weimann, 2004]. Aceste necesităţi financiare diverse arată că deşi atacurile teroriste pot produce pagube deosebite cu un cost financiar redus, reţelele teroriste trebuie să menţină o anumită infrastructură, chiar şi rudimentară, care să le permită promovarea în timp a scopurilor propuse. Astfel, în conformitate cu cele prezentate de Comisia naţională privind atacurile teroriste asupra Statelor Unite, organizaţia Al-Qaida ar fi cheltuit anterior anului 2001 suma de 30 milioane de dolari anual pentru finanţarea unor operaţiuni, menţinerea nivelului de pregătire a structurii militarizate a acesteia şi susţinerea financiară a altor organizaţii [National Commission on Terrorist Attacks Upon the United States, 2004]. 58
Surse financiare utilizate de organizaţiile teroriste Principalele surse financiare ale organizaţiilor teroriste pot fi înscrise în două mari categorii, în funcţie de originea acestora: venituri obţinute din surse legale de finanţare şi venituri obţinute din surse ilegale ori din săvârşirea de activităţi criminale. Veniturile obţinute din surse legale reprezintă sume considerabile provenite din derularea unor afaceri legale, inclusiv activităţi de autofinanţare prin acţiuni lucrative, economii sau contribuţii sociale. Aici este inclus şi fenomenul denumit black washing, care reprezintă direcţionarea banilor proveniţi din surse legale, contribuţii guvernamentale, acţiuni caritabile, către scopuri legate de radicalism şi terorism. O atenţie deosebită a fost acordată contribuţiilor financiare către organizaţii teroriste realizate de imigranţii de aceeaşi naţionalitate, rezidenţi ai unor state terţe. Bune exemple în acest sens sunt acţiunile Armatei Republicane Irlandeze de colectare de fonduri pe teritoriul Statelor Unite sau iniţiativa Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, care a impus o taxă de 5 procente din venitul tuturor palestinienilor care locuiau în străinătate. De asemenea, în anii ’90 imigranţii albanezi din Germania şi Elvetia au donat 3 procente din veniturile lor pentru susţinerea Armatei de eliberare a Kosovo (UCK). Contribuţiile imigranţilor nu trebuie să fie obligatoriu sub forma bănească, elocvent fiind exemplul albanezilor din America. Aceştia au donat UCK, în timpul conflictului din Kosovo echipament de vedere pe timp de noapte, veste antiglonţ şi staţii radio, care fuseseră cumpărate printr-un catalog online [Napoleoni, 2004]. Contribuţiile personale joacă un rol important în finanţarea activităţilor teroriste. În aprilie 2002, poliţia bosniacă a descoperit în timpul unei percheziţii un document intitulat Golden Chain Link care conţinea o listă cu 20 persoane care au susţinut financiar Al-Qaida [Solomon, 2003]. O altă sursă relevantă de finanţare a terorismului este reprezentată de organizaţiile caritabile, metoda utilizată prima dată de americanii de origine irlandeză care au înfiinţat astfel de structuri pentru susţinerea văduvelor şi orfanilor din Irlanda de Nord în timp ce în realitate banii erau utilizaţi pentru susţinerea IRA. Situaţii similare au fost întalnite în Bosnia şi Cecenia unde organizaţiile caritabile sunt conduse de lideri islamişti sau simpatizanţi ai grupurilor radicale islamiste, unele dintre ele evoluând de la simpla sponsorizare a mujahedinilor la acordarea de asistenţă directă şi chiar adapostirea temporară a membrilor grupărilor teroriste. Veniturile obţinute din surse ilegale ori din săvarşirea de activităţi criminale reprezintă un domeniu intens studiat în ultimul timp atât de specialiştii în materie cât şi de mijloacele mass-media, datorită importanţei lor în raport cu activitatea organizaţiilor teroriste, a potenţialului financiar cât şi a impactului avut în rândul publicului larg, motiv pentru care nu vom insista foarte mult asupra acestui aspect. Există nenumarate posibilităţi în acest domeniu, din studierea diferitelor surse de informare rezultând că nu lipsite de importanţă sunt sursele financiare variind de la mica criminalitate până la răpiri sau omoruri, de la fraudele săvârşite prin utilizarea cardurilor bancare până la piraterie, două dintre acestea fiind cele mai elocvente. Răpirea urmată de cererea unei sume importante de bani drept răscumpărare este o modalitate des folosită de către terorişti, banii primiţi în schimbul eliberării 59
- Page 7 and 8: CRIZĂ - CONFLICTUALITATE - EFECTE
- Page 9 and 10: PARTICIPAREA FORŢEI DE JANDARMERIE
- Page 11 and 12: poliţie cu statut militar capabile
- Page 13 and 14: dezintegrare în care elementele tu
- Page 15 and 16: Operaţiile de menţinere a păcii
- Page 17 and 18: REFLECTAREA SECURITĂŢII UMANE ASU
- Page 19 and 20: Securitatea umană plasează omul
- Page 21 and 22: e) Protecţie sanitară-servicii de
- Page 23 and 24: Conceptul de Securitate Umană este
- Page 25 and 26: ăzboi mondial, cu toate marile sur
- Page 27 and 28: chiar în primele operaţii împotr
- Page 29 and 30: capacităţii sistemelor sale organ
- Page 31 and 32: ale artei militare (tactic, operati
- Page 33 and 34: Pe parcursul ultimului deceniu s-a
- Page 35 and 36: extras în ţări precum Irak şi K
- Page 37 and 38: 4) Nord Arctica de asemenea devine
- Page 39 and 40: face concesii substanţiale şi pot
- Page 41 and 42: internaţională trebuie să dezvol
- Page 43 and 44: monetară americană. Anvergura efe
- Page 45 and 46: interpretarea elementelor ce stau l
- Page 47 and 48: Bibliografie: [1] EU Observer.com,
- Page 49 and 50: însărcinată de asemenea cu const
- Page 51 and 52: 1920 în Egipt, care şi-a întări
- Page 53 and 54: Luptătorii palestinieni sfinţi -
- Page 55 and 56: israeliene. Violenţa a determinat
- Page 57: MODELUL ECONOMIC AL TERORII: FINAN
- Page 61 and 62: Armata Republicană Irlandeză (IRA
- Page 63 and 64: Grupul de acţiune financiară în
- Page 65 and 66: [7]. RASHID, Ahmed, They are only s
- Page 67 and 68: Culegerea de informaţii este un pr
- Page 69 and 70: potrivit Legii nr. 92/1996, structu
- Page 71 and 72: [7]. Stan Petrescu, „Despere inte
- Page 73 and 74: nucleare, la bordul unor nave sau a
- Page 75 and 76: Qaeda din Afganistan. Când Al-Qaed
- Page 77 and 78: a Google’s Street Viewer, după c
- Page 79 and 80: Ciberspaţiul, iar cuvântul de ord
- Page 81 and 82: adevărat victorioasă în războiu
- Page 83 and 84: sistemului social axat pe modelul d
- Page 85 and 86: specialişti numesc marea strategie
- Page 87 and 88: - domeniul tehnologic (integrarea n
- Page 89 and 90: grupelor, echipelor, echipajelor, f
- Page 91 and 92: submarine) sau adăposturi şi fort
- Page 93 and 94: Mai mult decât atât, punerea în
- Page 95 and 96: inclusiv a acţiunilor netradiţion
- Page 97 and 98: să fie investit cu demnitatea de c
- Page 99 and 100: acuzaţiile de impietate pe care ad
- Page 101 and 102: ISLAMUL DIVIZAT KHARIJIŢII SUNNIŢ
- Page 103 and 104: De la acest moment de un tulburăto
- Page 105 and 106: putere, ocupă locul central în de
- Page 107 and 108: interlopă, determinate de interese
Surse financiare utilizate de organizaţiile teroriste<br />
Principalele surse financiare ale organizaţiilor teroriste pot fi înscrise în două<br />
mari categorii, în funcţie de originea acestora: venituri obţinute din surse legale de<br />
finanţare şi venituri obţinute din surse ilegale ori din săvârşirea de activităţi criminale.<br />
Veniturile obţinute din surse legale reprezintă sume considerabile provenite din<br />
derularea unor afaceri legale, inclusiv activităţi de autofinanţare prin acţiuni lucrative,<br />
economii sau contribuţii sociale. Aici este inclus şi fenomenul denumit black washing,<br />
care reprezintă direcţionarea banilor proveniţi din surse legale, contribuţii<br />
guvernamentale, acţiuni caritabile, către scopuri legate de radicalism şi terorism.<br />
O atenţie deosebită a fost acordată contribuţiilor financiare către organizaţii<br />
teroriste realizate de imigranţii de aceeaşi naţionalitate, rezidenţi ai unor state terţe.<br />
Bune exemple în acest sens sunt acţiunile Armatei Republicane Irlandeze de colectare<br />
de fonduri pe teritoriul Statelor Unite sau iniţiativa Organizaţiei pentru Eliberarea<br />
Palestinei, care a impus o taxă de 5 procente din venitul tuturor palestinienilor care<br />
locuiau în străinătate. De asemenea, în anii ’90 imigranţii albanezi din Germania şi<br />
Elvetia au donat 3 procente din veniturile lor pentru susţinerea Armatei de eliberare a<br />
Kosovo (UCK). Contribuţiile imigranţilor nu trebuie să fie obligatoriu sub forma<br />
bănească, elocvent fiind exemplul albanezilor din America. Aceştia au donat UCK, în<br />
timpul conflictului din Kosovo echipament de vedere pe timp de noapte, veste<br />
antiglonţ şi staţii radio, care fuseseră cumpărate printr-un catalog online [Napoleoni,<br />
2004].<br />
Contribuţiile personale joacă un rol important în finanţarea activităţilor<br />
teroriste. În aprilie 2002, poliţia bosniacă a descoperit în timpul unei percheziţii un<br />
document intitulat Golden Chain Link care conţinea o listă cu 20 persoane care au<br />
susţinut financiar Al-Qaida [Solomon, 2003].<br />
O altă sursă relevantă de finanţare a terorismului este reprezentată de<br />
organizaţiile caritabile, metoda utilizată prima dată de americanii de origine irlandeză<br />
care au înfiinţat astfel de structuri pentru susţinerea văduvelor şi orfanilor din Irlanda<br />
de Nord în timp ce în realitate banii erau utilizaţi pentru susţinerea IRA. Situaţii<br />
similare au fost întalnite în Bosnia şi Cecenia unde organizaţiile caritabile sunt<br />
conduse de lideri islamişti sau simpatizanţi ai grupurilor radicale islamiste, unele<br />
dintre ele evoluând de la simpla sponsorizare a mujahedinilor la acordarea de asistenţă<br />
directă şi chiar adapostirea temporară a membrilor grupărilor teroriste.<br />
Veniturile obţinute din surse ilegale ori din săvarşirea de activităţi criminale<br />
reprezintă un domeniu intens studiat în ultimul timp atât de specialiştii în materie cât<br />
şi de mijloacele mass-media, datorită importanţei lor în raport cu activitatea<br />
organizaţiilor teroriste, a potenţialului financiar cât şi a impactului avut în rândul<br />
publicului larg, motiv pentru care nu vom insista foarte mult asupra acestui aspect.<br />
Există nenumarate posibilităţi în acest domeniu, din studierea diferitelor surse<br />
de informare rezultând că nu lipsite de importanţă sunt sursele financiare variind de la<br />
mica criminalitate până la răpiri sau omoruri, de la fraudele săvârşite prin utilizarea<br />
cardurilor bancare până la piraterie, două dintre acestea fiind cele mai elocvente.<br />
Răpirea urmată de cererea unei sume importante de bani drept răscumpărare<br />
este o modalitate des folosită de către terorişti, banii primiţi în schimbul eliberării<br />
59