STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ
STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...
declanşată la 27 decembrie împotriva Hamas în Fâşia Gaza pentru a deschide "un al doilea front". Anul 2009 a adus un fragil echilibru în spaţiul de securitate din orientul mijlociu. Dacă ne raportăm la vechimea conflictului în zonă, de cauzele generatoare, ne întrebăm pe bună dreptate cât va rezista? Vom asista în continuare la o ripostă a unui stat pentru a-şi păstra însăşi existenţa, a unui stat care se vrea format, sau la o luptă contrateroristă ? Când şi mai cu seamă cât de mare va fi dimensiunea internaţională a următorului conflict local ? Bibliografie: [1]. ANDREESCU, Anghel, dr., NICOLAE, Radu dr., Organizaţii teroriste, Editura Artprint, Bucureşti, 2008. [2]. DELCEA, Cristian, Psihologia teroristului, Editura Diversitas, Braşov, 2006. [3]. BOTOŞ, Ilie, conf.univ.dr.– note de curs. [4]. CHOURAQUI, Andre, Statul Israel, Editura Corint, Bucureşti, 2001. [5]. Cadran politic – Revistă lunară de analiză şi informare politică, ianuarie 2009. 56
MODELUL ECONOMIC AL TERORII: FINANŢAREA ORGANIZAŢIILOR TERORISTE George Paul ALBU * To operate effectively, terrorist organizations need ready access to money and ways of moving it quickly and surreptitiously around the world. Tracking and disrupting financial channels is therefore critical in the global war against terrorism. Terrorism financing is widely acknowledged to be an essential component of terrorist activity and for this reason, especially after 9/11, combating the financing of terrorism was deemed to merit its own specialization. Different international organizations appointed several specialized bodies to develop special recommendations that have since been considered the standards in the fight against terrorist financing. Finanţarea terorismului este acceptată la scară largă drept una dintre componentele esenţiale ale activităţii teroriste. În consecinţă, în special după atacurile produse în anul 2001 asupra World Trade Center, combaterii finanţării terorismului i- a fost acordată atenţia necesară, devenind un capitol separat şi specializat al luptei împotriva flagelului secolului XXI. Pentru a face posibil transferul de fonduri prin reţeaua monetară internaţională în mod eficient şi rapid, organizaţiile teroriste îşi disimulează în mod inteligent sursele financiare şi provenienţa acestora. Tehnici sofisticate, unele dintre ele împrumutate de la cartelurile internaţionale de droguri, sunt utilizate pentru “spălarea” banilor şi fără a minimaliza importanţa unora dintre ele, menţionăm doar folosirea tranzacţiilor financiare internaţionale, a reţelelor bancare, chiar preluarea controlului direct sau indirect asupra unor instituţii financiare ori accesarea paradisurilor fiscale. De îndată ce banii au fost introduşi în reţelele financiare legale şi le-a fost ascunsă originea ilicită, teroriştii pot utiliza o largă paletă de metode pentru transferarea sau dispersarea fondurilor către celulele membre: transferuri electronice, mesageria electronică, cecuri de călătorie şi chiar metodele informale de transfer pentru sumele cash, incluzând aici reţelele hawala, un sistem bancar paralel vechi de secole, întâlnit în special în ţările musulmane, care operează pe baza încrederii reciproce, cu întocmirea unui minimum sau chiar fără întocmirea de înscrisuri justificative. Atacul terorist – o “investiţie” profitabilă – care sunt costurile şi consecinţele financiare ale acestora Materialele necesare pentru organizarea unui atac terorist sunt relativ uşor de procurat, costurile directe fiind mici în raport cu pagubele care pot fi provocate. În conformitate cu estimarile cuprinse în Raportul de monitorizare al Naţiunilor Unite privind Al-Qaida şi talibanii, publicat în august 2004 şi care au fost preluate ulterior în documentul intitulat Finanţarea acţiunilor teroriste, întocmit de Financial Action Task Force, atentatul din Bali din octombrie 2002 a avut un cost estimat la * Subcomisar de poliţie în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. 57
- Page 5 and 6: CONSIDERAȚII PRIVIND INFLUENȚA CR
- Page 7 and 8: CRIZĂ - CONFLICTUALITATE - EFECTE
- Page 9 and 10: PARTICIPAREA FORŢEI DE JANDARMERIE
- Page 11 and 12: poliţie cu statut militar capabile
- Page 13 and 14: dezintegrare în care elementele tu
- Page 15 and 16: Operaţiile de menţinere a păcii
- Page 17 and 18: REFLECTAREA SECURITĂŢII UMANE ASU
- Page 19 and 20: Securitatea umană plasează omul
- Page 21 and 22: e) Protecţie sanitară-servicii de
- Page 23 and 24: Conceptul de Securitate Umană este
- Page 25 and 26: ăzboi mondial, cu toate marile sur
- Page 27 and 28: chiar în primele operaţii împotr
- Page 29 and 30: capacităţii sistemelor sale organ
- Page 31 and 32: ale artei militare (tactic, operati
- Page 33 and 34: Pe parcursul ultimului deceniu s-a
- Page 35 and 36: extras în ţări precum Irak şi K
- Page 37 and 38: 4) Nord Arctica de asemenea devine
- Page 39 and 40: face concesii substanţiale şi pot
- Page 41 and 42: internaţională trebuie să dezvol
- Page 43 and 44: monetară americană. Anvergura efe
- Page 45 and 46: interpretarea elementelor ce stau l
- Page 47 and 48: Bibliografie: [1] EU Observer.com,
- Page 49 and 50: însărcinată de asemenea cu const
- Page 51 and 52: 1920 în Egipt, care şi-a întări
- Page 53 and 54: Luptătorii palestinieni sfinţi -
- Page 55: israeliene. Violenţa a determinat
- Page 59 and 60: Surse financiare utilizate de organ
- Page 61 and 62: Armata Republicană Irlandeză (IRA
- Page 63 and 64: Grupul de acţiune financiară în
- Page 65 and 66: [7]. RASHID, Ahmed, They are only s
- Page 67 and 68: Culegerea de informaţii este un pr
- Page 69 and 70: potrivit Legii nr. 92/1996, structu
- Page 71 and 72: [7]. Stan Petrescu, „Despere inte
- Page 73 and 74: nucleare, la bordul unor nave sau a
- Page 75 and 76: Qaeda din Afganistan. Când Al-Qaed
- Page 77 and 78: a Google’s Street Viewer, după c
- Page 79 and 80: Ciberspaţiul, iar cuvântul de ord
- Page 81 and 82: adevărat victorioasă în războiu
- Page 83 and 84: sistemului social axat pe modelul d
- Page 85 and 86: specialişti numesc marea strategie
- Page 87 and 88: - domeniul tehnologic (integrarea n
- Page 89 and 90: grupelor, echipelor, echipajelor, f
- Page 91 and 92: submarine) sau adăposturi şi fort
- Page 93 and 94: Mai mult decât atât, punerea în
- Page 95 and 96: inclusiv a acţiunilor netradiţion
- Page 97 and 98: să fie investit cu demnitatea de c
- Page 99 and 100: acuzaţiile de impietate pe care ad
- Page 101 and 102: ISLAMUL DIVIZAT KHARIJIŢII SUNNIŢ
- Page 103 and 104: De la acest moment de un tulburăto
- Page 105 and 106: putere, ocupă locul central în de
MODELUL ECONOMIC AL TERORII:<br />
FINANŢAREA ORGANIZAŢIILOR TERORISTE<br />
George Paul ALBU *<br />
To operate effectively, terrorist organizations need ready access to money and ways of<br />
moving it quickly and surreptitiously around the world. Tracking and disrupting financial channels<br />
is therefore critical in the global war against terrorism. Terrorism financing is widely acknowledged<br />
to be an essential component of terrorist activity and for this reason, especially after 9/11,<br />
combating the financing of terrorism was deemed to merit its own specialization. Different<br />
international organizations appointed several specialized bodies to develop special<br />
recommendations that have since been considered the standards in the fight against terrorist<br />
financing.<br />
Finanţarea terorismului este acceptată la scară largă drept una dintre<br />
componentele esenţiale ale activităţii teroriste. În consecinţă, în special după atacurile<br />
produse în anul 2001 asupra World Trade Center, combaterii finanţării terorismului i-<br />
a fost acordată atenţia necesară, devenind un capitol separat şi specializat al luptei<br />
împotriva flagelului secolului XXI.<br />
Pentru a face posibil transferul de fonduri prin reţeaua monetară internaţională<br />
în mod eficient şi rapid, organizaţiile teroriste îşi disimulează în mod inteligent sursele<br />
financiare şi provenienţa acestora. Tehnici sofisticate, unele dintre ele împrumutate de<br />
la cartelurile internaţionale de droguri, sunt utilizate pentru “spălarea” banilor şi fără a<br />
minimaliza importanţa unora dintre ele, menţionăm doar folosirea tranzacţiilor<br />
financiare internaţionale, a reţelelor bancare, chiar preluarea controlului direct sau<br />
indirect asupra unor instituţii financiare ori accesarea paradisurilor fiscale. De îndată<br />
ce banii au fost introduşi în reţelele financiare legale şi le-a fost ascunsă originea<br />
ilicită, teroriştii pot utiliza o largă paletă de metode pentru transferarea sau dispersarea<br />
fondurilor către celulele membre: transferuri electronice, mesageria electronică, cecuri<br />
de călătorie şi chiar metodele informale de transfer pentru sumele cash, incluzând aici<br />
reţelele hawala, un sistem bancar paralel vechi de secole, întâlnit în special în ţările<br />
musulmane, care operează pe baza încrederii reciproce, cu întocmirea unui minimum<br />
sau chiar fără întocmirea de înscrisuri justificative.<br />
Atacul terorist – o “investiţie” profitabilă – care sunt costurile şi<br />
consecinţele financiare ale acestora<br />
Materialele necesare pentru organizarea unui atac terorist sunt relativ uşor de<br />
procurat, costurile directe fiind mici în raport cu pagubele care pot fi provocate.<br />
În conformitate cu estimarile cuprinse în Raportul de monitorizare al Naţiunilor<br />
Unite privind Al-Qaida şi talibanii, publicat în august 2004 şi care au fost preluate<br />
ulterior în documentul intitulat Finanţarea acţiunilor teroriste, întocmit de Financial<br />
Action Task Force, atentatul din Bali din octombrie 2002 a avut un cost estimat la<br />
* Subcomisar de poliţie în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.<br />
57