STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...

13.09.2015 Views

nu este numai o forţă paralelă, ci şi o alternativă la controlul aproape total al O.E.P. şi fracţiunilor sale asupra palestinienilor din Teritorii. În august 1988, Hamas şi-a publicat Declaraţia Islamică, ,,Crezul său ideologic”, care prezenta politica sa la toate nivelurile de luptă, atât împotriva Israelului, cât şi împotriva mişcării naţionaliste a O.E.P. Acestă declaraţie reprezenta o provocare la adresa O.E.P. şi a opiniei acesteia, conform căreia este singurul reprezentant legitim al poporului palestinian. Hamas şi-a crescut influenţa prin propagandă în rândul celor care frecventează moscheile. În acelaşi timp, liderii Hamas au lucrat şi la înfiinţarea mai multor structuri proprii organizaţiei. Aparatul militar al Hamas a fost denumit ,,Mujahidin”. La început, conducerea nu a încercat să atragă efective mari de activişti în cadrul organizaţiei, scopul fiind de a stabili instrumentele de activitate prin care s-ar putea conta pe un număr redus de activişti la centru. Dar o nouă generaţie de lideri de stradă a apărut din cadrul sistemului structural complex construit de către Fraţii Musulmani, în decursul anilor. Această generaţie, obedientă şi plină de fervoare religioasă, a devenit călăuzitoare luptei islamice. La începutul anului 1991, Zaccaria Walid Akel, şeful sectorului terorist al Hamas, a înfiinţat primele batalioane teroriste. În faza iniţială, acestea răpeau şi executau oameni suspectaţi că ar colabora cu Israelul. Asasinarea rezidentului Kafar Daron,Doron Shorshan, în decembrie 1991 a constituit primul asasinat comis asupra unui cetăţean israelian, executat de un asemenea detaşament şi a marcat schimbarea modului de operare Hamas. Ideologia de bază a Hamas a fost fundamentată în principal de curentul Fraţilor Musulmani. În Declaraţia Islamică publicată de către Hamas în august 1988, organizaţia se autodefineşte ca fiind ,,ramura palestiniană a Fraţilor Musulmani”, Oricum, se poate aprecia că există o anumită diferenţă între priorităţile Hamas faţă de cele ale Fraţilor Musulmani în Teritorii, în principal referitor la Intifada şi în special în privinţa Jihadului. Fraţii Musulmani înţeleg Jihadul ca o datorie generală şi ca pe un principiu şi susţine că Islamul va fi realizat în primul rând în lumea musulmană şi apoi, prin violenţă, împotriva Israelului. Hamas a subliniat că Jihadul este singurul mijloc în rezolvarea problemei palestiniene. Hamas defineşte tranziţia la etapa Jihadului ,,pentru eliberarea Palestinei” ca pe o datorie religioasă a fiecărui musulman. În acelaşi timp, respinge orice aranjament politic care ar putea antrena renunţarea la o parte din Palestina, care semnifică predarea unei părţi din Islam. Aceste poziţii sunt reflectate în Declaraţie şi în activităţile organizaţiei. Scopul principal al Hamas este înfiinţarea unui stat islamic în întreaga Palestină. Mijlocul de realizare al acestui scop îl reprezintă lupta armată şi, în ultimă fază, Jihadul la care să participe nu numai musulmanii din Palestina, ci şi întreaga lume islamică. În decursul violenţelor de stradă, care au legătură cu Intifada, Hamas a implicat o structură terorist-militară compusă din două grupuri: 52

Luptătorii palestinieni sfinţi – reprezintă o structură militară destinată atacurilor teroriste, în special împotriva ţintelor israeliene. Înainte de izbucnirea Intifadei, structura s-a implicat în pregătirea infrastructurii acestor activităţi. Baza înfiinţării Al-Majahadoun Al-Falestinioun a fost pusă în 1982 de către şeicul Ahmed Yassin împreună cu mai mulţi operativi ai Al-Mujam`a. Aceasta presupunea obţinerea de arme şi pregătire cadrului de luptă împotriva rivalilor palestinieni şi, mai târziu, împotriva Israelului. Această activitate a fost descoperită în 1984 şi Yassin a fost condamnat la 13 ani închisoare, dar la scurt timp, a fost eliberat în cadrul schimbului de prizonieri de la Jibril, în mai 1985. După eliberare Yassin şi-a orientat activitatea spre înfiinţarea unui aparat militar. Iniţial, s-a acordat o atenţie deosebită luptei împotriva ,,ereticilor” şi colaboratorilor, în conformitate cu opinia Fraţilor Musulmani că Jihadul ar trebui să izbucnească numai după eliberarea rivalilor din interior. În acelaşi timp, s-a pregătit şi o infrastructură militară, inclusiv scoaterea de arme pentru război împotriva Israelului. Imediat după izbucnirea Intifadei, au fost recrutaţi membri care să participe la Jihadul militar. Activitatea acestui grup includea atacuri teroriste obişnuite şi s-a manifestat numai la începutul Intifadei. Secţiunea de securitate (Jahaz Amn) a fost înfinţată la începutul anului 1986, de şeicul Yassin şi alţi doi asociaţi ai săi care au activat în Al-Majama. Rolul secţiunii era acela de a supraveghea activitatea colaboratorilor suspecţi şi a altor persoane care acţionau într-o canieră contrară principiilor Islamului. Între 1986 – 1987, la recomandarea celor doi şefi ai Secţiunii, Yassin a hotărât înfinţarea detaşamentelor de acţiune – Majd, însărcinate cu asasinarea ereticilor şi a colaboratorilor. Yassin i-a convins pe lideri că trebuie să-i asasineze pe tuţi cei declaraţi colaboratori în urma interogatoriilor, şi să întărească această instrucţiune printr-o directivă religioasă. Acest mod de acţiune a continuat până în momentul izbucnirii Intifadei, când în cadrul Hamas s-au efectuat schimbări importante, care au condus la acţiuni militare organizate împotriva ţintelor israeliene. Unităţile Majd au devenit parte integrantă în reţeaua Al-Mujahidoun. Dintre acţiunile cele mai importante amintim: • atacuri sinucigaşe cu bombă în Netanya în aprilie şi mai 2001 – 8 victime; • atac sinucigaş cu bombă în discoteca Delfinariu din Tel Aviv în iunie 2001 –21 de victime; • atac cu bombă într-un restaurant din Haifa – 15 victime. • atacuri asupra unei cafenele din Ierusalim, unei săli de conferinţe din Tel Aviv şi unei cafenea universitare, în martie-iulie 2002 – total 35 de victime. • atacuri cu bombă la Hotelul Parc din Netanya în martie 2002 şi exteriorul unui mall în mai 2002 – total de 34 morţi; • atac sinucigaş cu bombă în august 2003 asupra unui autobuz ce revenea de la locurile sfinte din Israel – 20 de victime; • atac sinucigaş cu bombe în portul izraelian Ashdod – 10 victime; • atac sinucigaş cu bombă asupra unei staţii de autobuz din Bersheba în august 2005– 10 victime; • uciderea a doi soldaţi Israelieni şi răpirea unui al treilea în iunie 2006. 53

nu este numai o forţă paralelă, ci şi o alternativă la controlul aproape total al O.E.P. şi<br />

fracţiunilor sale asupra palestinienilor din Teritorii.<br />

În august 1988, Hamas şi-a publicat Declaraţia Islamică, ,,Crezul său<br />

ideologic”, care prezenta politica sa la toate nivelurile de luptă, atât împotriva<br />

Israelului, cât şi împotriva mişcării naţionaliste a O.E.P. Acestă declaraţie reprezenta<br />

o provocare la adresa O.E.P. şi a opiniei acesteia, conform căreia este singurul<br />

reprezentant legitim al poporului palestinian.<br />

Hamas şi-a crescut influenţa prin propagandă în rândul celor care frecventează<br />

moscheile. În acelaşi timp, liderii Hamas au lucrat şi la înfiinţarea mai multor structuri<br />

proprii organizaţiei.<br />

Aparatul militar al Hamas a fost denumit ,,Mujahidin”. La început, conducerea<br />

nu a încercat să atragă efective mari de activişti în cadrul organizaţiei, scopul fiind de<br />

a stabili instrumentele de activitate prin care s-ar putea conta pe un număr redus de<br />

activişti la centru. Dar o nouă generaţie de lideri de stradă a apărut din cadrul<br />

sistemului structural complex construit de către Fraţii Musulmani, în decursul anilor.<br />

Această generaţie, obedientă şi plină de fervoare religioasă, a devenit călăuzitoare<br />

luptei islamice.<br />

La începutul anului 1991, Zaccaria Walid Akel, şeful sectorului terorist al<br />

Hamas, a înfiinţat primele batalioane teroriste. În faza iniţială, acestea răpeau şi<br />

executau oameni suspectaţi că ar colabora cu Israelul. Asasinarea rezidentului Kafar<br />

Daron,Doron Shorshan, în decembrie 1991 a constituit primul asasinat comis asupra<br />

unui cetăţean israelian, executat de un asemenea detaşament şi a marcat schimbarea<br />

modului de operare Hamas.<br />

Ideologia de bază a Hamas a fost fundamentată în principal de curentul Fraţilor<br />

Musulmani. În Declaraţia Islamică publicată de către Hamas în august 1988,<br />

organizaţia se autodefineşte ca fiind ,,ramura palestiniană a Fraţilor Musulmani”,<br />

Oricum, se poate aprecia că există o anumită diferenţă între priorităţile Hamas faţă de<br />

cele ale Fraţilor Musulmani în Teritorii, în principal referitor la Intifada şi în special în<br />

privinţa Jihadului. Fraţii Musulmani înţeleg Jihadul ca o datorie generală şi ca pe un<br />

principiu şi susţine că Islamul va fi realizat în primul rând în lumea musulmană şi<br />

apoi, prin violenţă, împotriva Israelului. Hamas a subliniat că Jihadul este singurul<br />

mijloc în rezolvarea problemei palestiniene.<br />

Hamas defineşte tranziţia la etapa Jihadului ,,pentru eliberarea Palestinei” ca pe<br />

o datorie religioasă a fiecărui musulman. În acelaşi timp, respinge orice aranjament<br />

politic care ar putea antrena renunţarea la o parte din Palestina, care semnifică<br />

predarea unei părţi din Islam. Aceste poziţii sunt reflectate în Declaraţie şi în<br />

activităţile organizaţiei.<br />

Scopul principal al Hamas este înfiinţarea unui stat islamic în întreaga<br />

Palestină. Mijlocul de realizare al acestui scop îl reprezintă lupta armată şi, în ultimă<br />

fază, Jihadul la care să participe nu numai musulmanii din Palestina, ci şi întreaga<br />

lume islamică.<br />

În decursul violenţelor de stradă, care au legătură cu Intifada, Hamas a implicat<br />

o structură terorist-militară compusă din două grupuri:<br />

52

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!