STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

Concluzii
Criza financiară poate afecta grav securitatea naţională, întrucât, aşa cum am
arătat anterior, componenta economică este direct implicată în asigurarea unui mediu
naţional securizat.
O primă modalitate pentru evitarea transformării crizei financiare într-una
economică, cu implicaţii incalculabile pentru securitatea naţională, este stabilitatea
politică. Stabilitatea politică şi coerenţa factorilor de decizie în adoptarea măsurilor
imediate pentru limitarea efectelor crizei financiare sunt de o importanţă crucială
pentru securitatea naţională. Numai un element politic stabil şi coerent, care să adopte
măsuri raţionale şi eficiente la nivel economic, poate să contribuie în mod real şi
definitoriu la asigurarea securităţii naţionale.
O altă componentă esenţială, în depăşirea fără probleme a perioadei imediat
următoare, o reprezintă atitudinea adoptată de mass media faţă de criza financiară şi
potenţialele ei efecte. O abordare greşită a problematicilor cu caracter economic pe
care România le va avea de înfruntat în viitorul apropiat, precum şi a măsurilor
adoptate de guvernanţi în vederea înlăturării acestora, poate avea efecte majore asupra
securităţii naţionale. De aceea, pentru depăşirea perioadei de criză şi evitarea panicii,
este recomandată prezentarea obiectivă a evenimentelor.
Nu în ultimă instanţă, pentru asigurarea stabilităţii securităţii naţionale, statul va
trebui sa adopte măsuri care ar putea fi interpretate ca intervenţioniste la nivelul
economiei de piaţă. Însă aceste intervenţii sunt imperios necesare pentru o bună
funcţionare a sistemului. În acest sens, pe lângă obligaţiile asumate faţă de NATO
şi UE, statul va trebui să ia măsuri concrete de înlăturare a efectelor crizei
financiare. Aceste măsuri se pot referi la extragerea, transportul si gestionarea
resurselor strategice, îmbunătăţirea infrastructurii, producţia de alimente şi alte
produse necesare acoperirii nevoilor de bază ale populaţiei, intervenţii în sistemul
bancar şi al asigurărilor sociale şi de sănătate, producţia de armament.
Este, de asemenea, cunoscut faptul că, în perioadele de criză, populaţia, în
dorinţa de recalificare profesională şi în speranţa păstrării sau obţinerii unui nou loc
de muncă, se va îndrepta din nou către şcoală. Din aceste considerente, statul are
responsabilitatea de a asigura accesul persoanelor dornice de perfecţionare la
programele de învăţământ oferite de sistemul de învăţământ naţional.
Statul Român va trebui sa adopte măsuri clare şi eficiente pentru a înlătura
nivelul ridicat al stării de insecuritate socială, precum şi pentru a reduce starea de
sărăcie cronică şi discrepanţa dintre clasele sociale.
În scopul minimizării efectelor negative ale crizei financiare şi ale potenţialei
crize economice, clasa politică, cu sprijinul susţinut al societăţii civile, va trebui să
adopte toate măsurile necesare şi utile, chiar dacă acestea pot avea caracter
radical/intervenţionist. A ţine sub control acest fenomen implică satisfacerea atât a
nevoilor de echilibru social, cât şi a celor de securitate a naţiunii.
46