STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

monetară americană. Anvergura efectelor politicii monetare americane nu trebuie
apreciată doar prin caracterul pur al economiei de piaţă, ci şi prin rolul internaţional al
dolarului american ca mijloc de plată, monedă de rezervă şi refugiu investiţional. Ca
urmare, politica băncii centrale americane (FED) a depăşit demult interesul american,
iar deciziile FED ‘emoţionează’ prin aşteptările pe care le creează.
În perioada 2003-2007, economiile spaţiului occidental au cunoscut o perioadă
de creştere economică, inflaţie scăzută şi acces la resurse financiare relativ ieftine care
au încurajat creşterea cererii de resurse financiare şi a investiţiilor directe la nivel
global, în special în cazul statelor cu economii emergente. Pe de altă parte, modelele
de dezvoltare economică care au fundamentat rolul organismelor economice
internaţionale în relaţia cu anumite state 3 (în special a celor considerate cu economii
emergente dar şi a statelor sărace sau în curs de dezvoltare) s-au dovedit a fi depăşite
de iniţiativele de afirmare politico-economică a unor actori cu ambiţii regionale sau
globale. Aceştia din urmă au utilizat parteneriate bilaterale şi mecanisme de sprijin
reciproc prin care au diminuat rolul unor organizaţii financiare internaţionale precum
Fondul Monetar Internaţional sau Banca Mondială 4 .
Implicaţii de securitate la nivel mondial şi european
Mediul de securitate internaţional a fost caracterizat de evoluţii neliniare, cu
soluţii pe termen scurt, care au erodat credibilitatea politică a principalilor actori
implicaţi (în special SUA) şi au evidenţiat lipsa unei viziuni strategice aplicate la
nevoile reale de dezvoltare economică şi de asigurare a securităţii la nivel mondial. În
aceste condiţii, se constată o accelerare a proceselor de difuzie a puterii la nivelul
sistemului de relaţii internaţionale şi o asimetrie între puterea şi capacitatea de
influenţă a principalului actor global - SUA.
În condiţiile în care unii specialişti compară evenimentele de pe pieţele
internaţionale cu un “9/11 financiar”, efectele acestora par să favorizeze Federaţia
Rusă, care, deşi nu este imună la criza financiară, este în schimb mult mai bine
pregătită decât multe alte state să depăşească perioada dificilă 5 . Sub “acoperirea”
crizei financiare şi în condiţiile preocupărilor curente ale S.U.A. (Irak, Afganistan,
criza financiară), şansele ca Federaţia Rusă să-şi extindă influenţa în această perioadă
sunt ridicate.
Dacă în vremuri de recesiune oamenii renunţă mai întâi la bunurile de lux,
aceştia nu pot însă renunţa, decât foarte greu, la elemente situate mai aproape de baza
piramidei lui Maslow, precum produsele energetice necesare încălzirii locuinţelor etc.
Astfel, resursele energetice proprii poziţionează Moscova foarte favorabil, din punct
3 Haiduc Simona, Instabilitatea nu este pacoste pentru toate companiile, Financiarul
http://www.financiarul.com/articol_18163/instabilitatea-nu-este-pacoste-pentru-toatecompaniile.html
4 Pisani-Ferry Jean interviu de Speteanu Ioana - Financiarul - Lobby la nivel înalt pentru FMI
http://www.financiarul.com/articol_17847/lobby -la -nivel -înalt -pentru- fmi.html
5 Rusia a adoptat o strategie de dezvoltare a pieţelor financiare
http://www.tmctv.ro/articol_55371/rusia_a_adoptat_o_strategie_de_dezvoltare_a_pieţelor_financiar
e.htm
43