STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

Tehnologia acţiunii concurenţilor pentru promovarea proiectelor lor pe piaţa
energiei arată aproximativ după cum urmează. La început se culeg informaţii, se face
un studiu de personal, se organizează grupul de lobby şi canalele, apoi se face o
propunere de proiect cu sprijin diplomatic. Se organizează un sistem de afaceri, în
funcţie de interesele individuale ale persoanelor responsabile pentru adoptarea
deciziilor necesare. O reţea de societăţi mixte - companii, ca structuri intermediare.
Se deschide nivelul politic, se realizează o masivă susţinere informaţională (posesia
unor informaţii, în special pentru participantii la procesul de negociere, permite o
gestionare mai eficientă a situaţiei) acoperire politică şi vizibilitate a proiectului în
funcţie de interesele naţionale. Pentru realizarea schemei se foloseste un ‘pachet dur’
standard: presing politic, corupţia, şantajul, criminalitate în proporţiile cerute, sub
patronajul serviciilor speciale.
Trăsătură distinctivă a tehnologiei moderne este accesul la un nivel
guvernamental ridicat, care aprobă responsabil deciziile politice şi economice, cu
schemele lor de sugestie ce ţin cont de interesele lor, prin anume “propuneri, care nu
poate refuza”. Canalele oficiale şi neoficiale, organizate ca formale şi informale,
întâlniri de afaceri, convorbiri telefonice cu personalităţi politice şi publice în scopul
de a anula sau a adopta deciziile necesare pentru succesul proiectului de luare a
deciziilor şi acţiuni viitoare. Cele mai bune rezultate, această tehnologie o dă în
spaţiul ex-sovietic, deoarece corupţia totală specifică practice tuturor ţărilor acestui
areal afectează elitele politice indiferent de culoarea lor în special pe cele care ajung
la putere sau urmează să vină la putere.
Pentru realizarea proiectelor pe termen lung se creează un sistem politic
diversificat de asigurare a intereselor, cu scopul de a minimaliza posibilele pierderi în
cazul schimbării regimuli politic sau a grupurilor care ajung laa putere.
În 999 de cazuri din 1000 de firme de intermediari care apar în tranzacţiile de
energie, acestea sunt mai mult decât simpli agenţi intermediari. Firmele intermediare
reprezintă mecanisme ale diferitelor interese, mecanisme ale împărţirii profiturilor la
negru, mecanisme ale finanţării ascunse ale diferitelor partide politice, fonduri sau
politicieni.Acest lucru a fost deosebit de clar evidenţiat în timpul recentului conflict
al gazelor dintre Rusia şi Ucraina.
Conducerea activelor naţionale energetice se realizează cu ajutorul atragerii
juridice sau cooptarea de active paralele din sectorul de servicii, aşa zişii clasteri de
sector prin acordarea acestora de credite subvenţionate în scopul de a realiza un
mecanism de faliment iar acoperirea creditului se face în baza activelor din ramurile
de servicii.
Astfel, în ultimii ani în lume a crescut îngrijorător tendinţa de păstrare stabilă şi
în totalitate de către ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare a resurselor
energetice, aceste stând la baza independenţei şi bunăstării economice. Din păcate
aceste războaie energetice pacifiste, se transformă de cele mai multe ori în conflicte
militare reale. De acolo a apărut tendinţa de creere a propriilor zone de influenţă atât
din partea ţărilor furnizoare cât şi din partea ţărilor consumatoare. Această tendinţă
nu a putut fi rezolvată nici de încercările de a trece la surse alternative de energie,
deoarece tehnologii eficiente în acest domeniu la un moment actual nu există, iar în
viitorul apropiat e greu de crezut că vor apărea. Plecând de aici, societatea
40