STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ
STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...
stat cu potenţial hegemonic, şi nu alte situaţii de formare a alianţelor, cum ar fi acelea ce au la bază rivalităţi bilaterale tradiţionale. 1495-1999 Poziţia relativ slabă (mai puţin de 33%) Poziţia relativ puternică (33% sau mai mult) Fără răspuns de alianţă 184 (0,637) 65 (10,401) Răspuns de alianţă 105 (0,363) 97 (0,599) N = 451 (Total) 289 (1,000) 162 (1,000) Tabel 3 - Dominanţa (33% sau mai mult) şi răspunsul de alianţă împotriva puterii dominante Ipoteza 4 aduce în discuţie altă dimensiune a comportamentului de contrabalansare - mărimea coaliţiei de contrabalansare, definită aici de numărul de mari puteri din cadrul alianţei. Multe teorii privitoare la balanţa de putere implică ideea că ameninţările hegemonice derivate din mari concentrări de putere nu ar trebui să genereze doar o coaliţie de contrabalansare, ci şi o coaliţie care implică câteva mari puteri, nu doar două. Coaliţiile multilaterale sunt importante şi pentru alt motiv. Cu cât există mai multe state participante la alianţă, cu atât e mai plauzibil să afirmi că au fost determinate să facă acest lucru din considerente de contrabalansare, pentru binele colectiv sau pentru evitarea hegemoniei, în opoziţie cu alte scopuri proprii. Tabelul 4 face un sumar al informaţiilor relevante în legătură cu predicţiile ipotezei 4 că o coaliţie mai mare e mult mai probabil să se formeze împotriva celor mai puternice state cu o proporţie mare a capabilităţilor în sistem, decât împotriva statelor ce deţin supremaţia, dar care sunt mai puţin ameninţătoare şi cu capabilităţi mai puţine. Numărul marilor puteri aliate împotriva puterii dominante Există un lider dominant (cu un procent de 33% sau mai mult Nu există un lider dominant (cu un procent de 33% sau mai mult) 0 11 (0,275) 28 (0,4459) 2 6 (0,150) 20 (0,328) 3 8 (0,200) 10 (0,164) 4 14 (0,350) 2 (0,033) 5 1 (0,025 1 (0,016) T O T A L 40 (1,000) 61 (1,000) Tabel 4 - Dominanţa şi mărimea coaliţiei Există două feluri de interpretare a tabelului 4, dar amândouă duc la acelaşi rezultat. Dacă unul ar include celulele de răspuns prin non-alianţă, 57,5% dintre răspunsurile faţă de liderii dominanţi (cu o proporţie de 33% sau mai mare a capabilităţilor în sistem) implică coaliţii formate din trei sau mai mulţi actori, în 390
comparaţie cu 21,3% de răspunsuri faţă de liderii non- dominanţi. Concentrându-ne numai asupra cazurilor în care actorii chiar au răspuns (lăsând deoparte celula zero), raportul dintre situaţiile în care un lider dominant era prezent şi cele în care era absent este 79:39 sau 2:1. Astfel, marile concentrări de putere nu doar încurajează răspunsuri prin alianţe, dar si stimulează coaliţiile mai mari care sunt deseori similare cu acele coaliţii destinate balansării puterii. Teoria balanţei de putere implică ideea că marile concentrări de putere ar trebui percepute ca fiind şi mai ameninţătoare dacă sunt în creştere, dacă liderul dominant îşi măreşte puterea. Tabelul 5 compară poziţia de 33% sau mai mare cu o creştere a capabilităţilor cu 10%, venind în mod substanţial şi semnificativ (p=0.000) în sprijinul ipotezei că situaţiile în care statele foarte puternice devin şi mai puternice sunt mai predispuse să provoace un comportament de contrabalansare decât alte situaţii. Totuşi, trebuie notat faptul că cele mai multe efecte derivă din nivelul capabilităţilor, şi nu din rata lor de creştere. O capabilitate de 33% duce la coaliţii de contrabalansare în 60% dintre cazuri (vezi tabelul 3), iar combinaţia dintre capabilitatea de 33% şi creşterea de 10% duce la o coaliţie de contrabalansare în 65% dintre situaţii. Poziţia relativ slabă (sub 33%) sau creştere de sub 10% a capabilităţilor Nu există răspuns de 227 alianţă (0,585) Răspuns de alianţă 388 Poziţia relativ puternică (33% sau mai mult) ori o creştere a capabilităţii de peste 10% 22 (0,349) 63 (1,000) (1,000) N = 451 289 162 (Total) (1,000) (1,000) P = 0,000 Tabel 5 - Poziţie dominantă (33% sau mai mult)/ Capabilităţi crescânde şi răspuns de alianţă împotriva puterii dominante Toate aceste rezultate sugerează faptul că, marile concentrări de putere militară tind să genereze, în mod sistematic, un comportament de contrabalansare, şi că situaţiile în care asemenea state puternice devin şi mai puternice sunt mai predispuse să determine crearea coaliţiilor de contrabalansare. În timp ce tabelul 4 susţine aceste concluzii, prin referirea la mărimea coaliţiilor implicate, adăugăm că tendinţa spre contrabalansare nu este nici pe departe automată. Numărul de mari puteri din cadrul sistemului european a variat între 4 si 7, în timp ce numărul de membri din coaliţii (excluzând rândul 0 din coloana din mijloc), în medie, este de 3.34. Astfel, în timp ce o coaliţie de contrabalansare se formează, de obicei, ca răspuns la o concentrare mare de capabilităţi, doar unele, şi nu toate marile puteri, intră în acea coaliţie, în timp ce 391
- Page 339 and 340: exercita o influenţa importantă -
- Page 341 and 342: pe de altă parte, îşi propun sin
- Page 343 and 344: forţa a devenit mai politică dec
- Page 345 and 346: materiilor prime şi a energiei, se
- Page 347 and 348: Una peste alta, autorităţile din
- Page 349 and 350: e. Se vor impune norme de comportam
- Page 351 and 352: Bibliografie: [1]. BRĂILEANU, Lumi
- Page 353 and 354: ignorarea acestora, evidenţiază d
- Page 355 and 356: manifestarea geopoliticului sub for
- Page 357 and 358: în toate mediile, deosebit de mane
- Page 359 and 360: [5]. Dicţionarul explicativ al lim
- Page 361 and 362: liderii politici. Declanşată ini
- Page 363 and 364: a le vinde mai târziu la un preţ
- Page 365 and 366: • Teoria jocurilor. Modelarea mat
- Page 367 and 368: Atunci când se analizează problem
- Page 369 and 370: de energie şi de materiale strateg
- Page 371 and 372: Statele sau regiunile în care nu e
- Page 373 and 374: PROVOCĂRI ŞI POSIBILE SOLUŢII PE
- Page 375 and 376: Un pas major în stabilirea unui ca
- Page 377 and 378: menţionate sunt instrumente pentru
- Page 379 and 380: selecţia cazurilor bazate pe varia
- Page 381 and 382: potenţialelor ameninţări hegemon
- Page 383 and 384: XVII-lea care lipsea din datele Ras
- Page 385 and 386: PERIOADA PUTEREA DOMINANTĂ PERIOAD
- Page 387 and 388: primele sunt mult mai bune decât u
- Page 389: Aşteptările noastre de la cea de-
- Page 393 and 394: [18] LEVY, Jack S. (2002) “Qualit
- Page 395 and 396: ELEMENTELE DE VALOARE STRATEGICĂ A
- Page 397 and 398: - zonă de resurse naturale (peşte
- Page 399 and 400: complexului este dată de factorul
- Page 401 and 402: valoare strategică deosebită pent
- Page 403 and 404: în baza propriei ideologii şi a p
- Page 405 and 406: maternă. Imboldul spiritual al lui
- Page 407 and 408: văduia răscoala armată şi rezer
- Page 409 and 410: afinităţi între secte religioase
- Page 411 and 412: separării şi absenţei adevăratu
- Page 413 and 414: Gorbaciov, "a suscitat trezirea uno
- Page 415 and 416: O ANALIZĂ A PRINCIPALELOR SISTEME
- Page 417 and 418: acaparare a cât mai multor compani
- Page 419 and 420: Europeană îi va invita pe repreze
- Page 421 and 422: [4]. KOLODZIEJ, Edward A. Securitat
stat cu potenţial hegemonic, şi nu alte situaţii de formare a alianţelor, cum ar fi acelea<br />
ce au la bază rivalităţi bilaterale tradiţionale.<br />
1495-1999<br />
Poziţia relativ slabă<br />
(mai puţin de 33%)<br />
Poziţia relativ puternică<br />
(33% sau mai mult)<br />
Fără răspuns de alianţă 184<br />
(0,637)<br />
65<br />
(10,401)<br />
Răspuns de alianţă 105<br />
(0,363)<br />
97<br />
(0,599)<br />
N = 451<br />
(Total)<br />
289<br />
(1,000)<br />
162<br />
(1,000)<br />
Tabel 3 - Dominanţa (33% sau mai mult) şi răspunsul de alianţă împotriva puterii dominante<br />
Ipoteza 4 aduce în discuţie altă dimensiune a comportamentului de<br />
contrabalansare - mărimea coaliţiei de contrabalansare, definită aici de numărul de<br />
mari puteri din cadrul alianţei. Multe teorii privitoare la balanţa de putere implică<br />
ideea că ameninţările hegemonice derivate din mari concentrări de putere nu ar trebui<br />
să genereze doar o coaliţie de contrabalansare, ci şi o coaliţie care implică câteva<br />
mari puteri, nu doar două. Coaliţiile multilaterale sunt importante şi pentru alt motiv.<br />
Cu cât există mai multe state participante la alianţă, cu atât e mai plauzibil să afirmi<br />
că au fost determinate să facă acest lucru din considerente de contrabalansare, pentru<br />
binele colectiv sau pentru evitarea hegemoniei, în opoziţie cu alte scopuri proprii.<br />
Tabelul 4 face un sumar al informaţiilor relevante în legătură cu predicţiile ipotezei 4<br />
că o coaliţie mai mare e mult mai probabil să se formeze împotriva celor mai<br />
puternice state cu o proporţie mare a capabilităţilor în sistem, decât împotriva statelor<br />
ce deţin supremaţia, dar care sunt mai puţin ameninţătoare şi cu capabilităţi mai<br />
puţine.<br />
Numărul marilor puteri<br />
aliate împotriva puterii<br />
dominante<br />
Există un lider<br />
dominant (cu un<br />
procent de 33% sau mai<br />
mult<br />
Nu există un lider<br />
dominant (cu un<br />
procent de 33% sau mai<br />
mult)<br />
0 11 (0,275) 28 (0,4459)<br />
2 6 (0,150) 20 (0,328)<br />
3 8 (0,200) 10 (0,164)<br />
4 14 (0,350) 2 (0,033)<br />
5 1 (0,025 1 (0,016)<br />
T O T A L 40 (1,000) 61 (1,000)<br />
Tabel 4 - Dominanţa şi mărimea coaliţiei<br />
Există două feluri de interpretare a tabelului 4, dar amândouă duc la acelaşi<br />
rezultat. Dacă unul ar include celulele de răspuns prin non-alianţă, 57,5% dintre<br />
răspunsurile faţă de liderii dominanţi (cu o proporţie de 33% sau mai mare a<br />
capabilităţilor în sistem) implică coaliţii formate din trei sau mai mulţi actori, în<br />
390
Change language