STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

Un alt element important al securităţii economice îl constituie rezervele de
hrană. Securitatea alimentară este definită, în cele mai multe cazuri, prin accesul
oamenilor, oriunde s-ar afla ei din punct de vedere al locaţiei geografice, la o cantitate
de hrană care să răspundă necesităţilor zilnice ale vieţii şi sănătăţii. În fapt, este vorba
de acces economic şi fizic la resursele de hrană. Lipsa acestora, asociată cu un regim
abuziv determină, deplasări masive ale populaţiei, migrări ilegale, dezrădăcinări
însoţite, adeseori, de incapacitatea de adaptare şi integrare în comunităţi de cele mai
multe ori total diferite de cele de provenienţă.
Corupţia generează şi ea la rândul ei instabilitate sub aspect economicofinanciar
şi social, afectând creşterea economică şi stabilitatea financiară prin
influenţarea investiţiilor interne şi externe. Fenomen caracteristic existenţei la nivel
global, corupţia se manifestă totuşi diferit, în funcţie de gradul de dezvoltare
economico-financiară al fiecărui stat, care determină la rândul lui amploarea cu care
se manifestă corupţia.
Se poate observa că fenomenul corupţiei reprezintă o problemă la nivel
mondial. În acest context este necesar un acord flexibil care să permită urmărirea şi
stoparea acţiunilor de corupţie oriunde se manifestă. Acest acord este necesar întrucât
flagelul corupţiei cuprinde treptat toate sectoarele vieţii politice, economice şi
financiare din fiecare stat, punând în pericol pe termen mediu şi lung securitatea
naţională a oricărui stat.
Contracararea riscurilor sistemelor informatice va depinde în mare măsură de
performanţele obţinute în infrastructura informaţională a economiei şi finanţelor, cât
şi în sisteme critice din lanţul productiv cum sunt: transporturile rutiere, feroviare,
navale şi aeriene, reţelele electrice şi de telecomunicaţii, sistemele de comunicaţii
bancare, sistemele de transport petrol şi gaze naturale, serviciile ce asigură asistenţa
vitală pentru populaţie, sănătate, sistemul securităţii naţionale, capacităţile de
producere a energiei electrice care într-un viitor apropiat vor cunoaşte un ritm alert de
accesare ca urmare a racordării economiilor la sistemul economic regional şi mondial.
De remarcat este faptul că în statele aflate în tranziţie au acţionat forţe care au
încercat şi reuşit să minimalizeze la modul excesiv rolul statului în procesul
dezvoltării economice. Acest lucru nu ar fi însemnat întoarcerea la sistemul totalitar,
ci doar ar fi creat condiţiile unei intervenţii sporite şi eficiente a statului în sectoarele
critice, acolo unde mecanismele de piaţă nu ar fi putut să asigure o alocare eficientă a
resurselor 18 .
Nu în ultimul rând trebuie subliniat faptul că securitatea economico-financiară
şi implicit securitatea naţională (regională, globală) sunt puse în pericol de
exacerbarea fenomenului terorist. Acesta, prin acţiunile sale specifice, nu face decât
să perturbe starea de normalitate a unei societăţi democratice.
Ca expresie practică a securităţii economice, analiza poate fi redusă la
următoarele puncte 19 : capacitatea statelor de a-şi păstra unităţi independente de
producţie militară într-o piaţă globală; capacitatea statului de a avea acces la sursele
18 Popescu Ion – “Economic Security – Essential Component of National Security”, Romanian
Journal of International Affairs, vol. III, 4/2002, IRSI.
19 Sava Ionel-Nicu – “Studii de securitate”, Centrul Român de Studii Regionale, Bucureşti, 2005,
p. 238-239.
368