STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

Atunci când se analizează problematicile legate de dimensiunea economicofinanciară
a securităţii este necesar să se aibă în vedere atât riscurile şi ameninţările
cât şi provocările ce pot aduce atingere securităţii naţionale (regionale, globale).
Sfârşitul Războiului Rece, cu toate implicaţiile pe care le-a avut în plan
geopolitic şi geostrategic, a determinat o schimbare majoră a naturii relaţiilor dintre
state şi actori non-statali la nivel regional şi chiar mondial, mutând centrul de greutate
al puterii dinspre dimensiunea militară către cea economico-financiară. Mai mult,
fenomenul globalizării a determinat o creştere a influenţelor exercitate de problemele
economice şi financiare asupra domeniului politic şi de securitate.
Dacă în perioada Războiului Rece promovarea intereselor de securitate se
realiza aproape exclusiv prin instrumente politice şi militare, începând cu anul 1990
majoritatea statelor şi-au concentrat atenţia tot mai mult asupra problemelor de natură
economico-financiară şi socială, a celor legate de protecţia mediului, precum şi celor
legate de protejarea drepturilor omului.
Printre forţele care direcţionează această atitudine sunt date ca exemple 17 :
revoluţia în tehnologia informaţiei; proliferarea mijloacelor media; globalizarea
finanţelor şi afacerilor; creşterea gradului de participare a actorilor non-statali în
relaţiile internaţionale; problemele complexe care transcend graniţele statelor,
pierzându-şi astfel caracterul de unicitate sau naţionalitate.
Unele dintre aceste probleme, care în pofida multiplelor acţiuni întreprinse par
că se accentuează tot mai mult în ultima perioadă, sunt cele legate de scăderea
resurselor financiare şi accentuarea decalajelor economice dintre state. Globalizarea
presupune deschiderea spaţiului naţional către fluxul liber de resurse materiale şi
financiare, bunuri, capital şi idei, dar în acelaşi timp ea generează, cel puţin pentru
moment, sincope, contradicţii, pericole şi vulnerabilităţi - adică inegalitate între
veniturile salariale, între firme, între ţări. Problemele economico-financiare şi sociale,
sărăcia, şomajul şi inflaţia afectează stabilitatea, ameninţând atât securitatea naţională
cât şi pe cea regională şi chiar internaţională.
Globalizarea poate afecta comportamentul şi psihologia socială, generând
tensiuni şi mişcări sociale. Relevante în acest sens sunt mişcările antiglobalizare care
au loc cu ocazia diferitelor întruniri la nivel regional şi global. Aceste tensiuni şi
mişcări sociale sunt determinate atât de inegalităţile economico-financiare dintre state
cât şi de stările de incertitudine provocate de modificarea sistemului clasic de
ierarhizare a valorilor.
Decalajele economico-financiare, şi implicit tensiunile sociale pot fi evitate prin
adoptarea unor politici economice, financiare şi sociale sănătoase. Securitatea
mondială ar putea fi pusă în pericol fără asigurarea resurselor financiare şi o
dezvoltare economică, care, fără securitate nu-şi regăsesc locul şi rolul la nivel
internaţional. Din acest punct de vedere, rolului geopolitic al statelor lumii i se
subordonează şi realizarea unui proiect financiar şi geoeconomic integrator, echilibrat
şi care să promoveze o bună stare socială.
17 Ecobescu Nicolae – “Considerations on Economic, Enviromental and Legal Dimension of
Security”, Romanian Journal of International Affairs, vol. VII, 1-2/2001, IRSI.
367