STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

a le vinde mai târziu la un preţ mai mare, în loc să le cumpere pentru venit, vor apărea
“baloane“. Dacă apare un balon, atunci există riscul prăbuşirii preţului activelor.
Participanţii de pe piaţă vor continua să cumpere doar atâta timp cât se aşteaptă ca
ceilalţi să cumpere şi, atunci când se decid să vândă mai multe, preţul va scădea.
• Crize financiare internaţionale. Când o ţară care menţine un curs de schimb
valutar fix este brusc forţată să devalorizeze moneda sa din cauza unui atac
speculativ, înseamnă că se confruntă cu o criză monetară sau o balanţă de plăţi a
crizelor. Când o ţară nu reuşeşte să plătească înapoi datoriile sale valutare, înseamnă
că este un stat dator. Devalorizarea şi datoria sunt decizii ale guvernelor, care adesea
sunt percepute ca fiind rezultate involuntare generate de o schimbare a politicii
investitorilor ce duce la scăderea capitalului sau la creşterea bruscă a acestuia.
• Crize economice mai ample. Un descendent în creşterea economică cu o
durată de mai multe trimestre este, de obicei numită recesiune. O recesiune prelungită
poate fi numită depresie, în timp ce o lungă perioadă lentă, dar nu neapărat fără
creştere economică este uneori numită stagnare economică. Deoarece asemenea
fenomene afectează mai mult decât sistemul financiar, acestea sunt considerate crize
financiare “per se” 10 .
Cauzele şi consecinţele crizelor financiare 11
• Complementarităţile strategice de pe pieţele financiare. Se observă că de
multe ori investiţiile de succes necesită ca fiecare investitor de pe piaţa financiară să
ghicească ce vor face alţi investitori. George Soros a apreciat că ghicirea intenţiilor
altora se numeşte “reflexivitate”. În mod similar, John Maynard Keynes 12 , denumea
pieţele financiare un concurs de frumuseţe, joc în care fiecare participant încearcă să
prevadă care model al altor participanţi va fi considerat cel mai frumos. Prin urmare,
crizele financiare sunt uneori privite ca un cerc vicios în care oamenii de afaceri evită
unele investiţii pentru că se aşteaptă ca ceilalţi să facă acelaşi lucru.
• Pârghii. Pârghia este reprezentată de împrumuturi pentru finanţarea
investiţiilor şi este considerată frecvent un factor care contribuie la apariţia crizelor
financiare. În cazul în care o instituţie financiară sau o persoană fizică nu-şi mai
investeşte proprii bani, poate, în cel mai rău caz, să îi piardă. Dar atunci când acestea
iau cu împrumut bani, pentru a-i investi, se poate câştiga mai mult, dar în acelaşi timp
se poate pierde aproape totul. Prin urmare, pârghia poate creşte potenţialul de
investiţii, dar poate crea şi un risc de faliment. În acest caz, problemele financiare se
pot răspândi de la o firmă la alta deoarece falimentul împiedică onorarea plăţilor
promise altor firme.
• Neconcordanţa bunurilor active şi pasive. Un alt factor care contribuie la
crizele financiare este neconcordaţa dintre activ şi pasiv, o situaţie în care riscurile
10 expresie latină folosită în limba engleză cu sensul de “de la sine“.
11 http://en.wikipedia.org/wiki/Financial_crisis
12 Economist britanic ale cărui idei au avut un impact major atât asupra teoriei politice şi
economice moderne, cât şi asupra politicilor fiscale ale multor guverne. Este cunoscut în mod
special pentru pledoaria sa în favoarea politicilor guvernamentale intervenţioniste, prin care s-ar
folosi măsuri fiscale şi monetare în scopul temperării efectelor adverse ale recesiunilor şi crizelor
economice. Mulţi economişti îl consideră unul dintre principalii fondatori ai macroeconomiei
teoretice moderne.
363