STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

Una peste alta, autorităţile din cele patru state aflate acum în plin avânt
economic dau dovadă de maximă seriozitate şi de profesionalism atunci când lucrează
la dezvoltarea ţărilor lor. Asta pentru că au înţeles, probabil, că nişte ţări conduse de
amatori nu vor putea niciodată să se măsoare de la egal la egal cu puteri mondiale
precum SUA, Japonia ori Germania.
În Europa, dezvoltarea istorică şi puternicele tradiţii regionale bazate pe
specific cultural naţional au creat o cultură a statului-naţiune independent şi suveran.
“Astăzi Uniunea Europeană se află în faţa necesităţii naturale de metamorfoză
de la o Europă a unor state/ţări-naţiuni sfâşiate de conflicte şi probleme aflate în
litigiu, de poliţe neplătite scrise în pagini vechi de istorie, la o Europă modernă în care
fiecare ţară-naţiune să devina partener egal în cadrul unei comunităţi de state
5
independente”
.
Dar pentru aceasta este nevoie de implementarea unor relaţii interstatatale bazate pe
egalitatea "de facto", un fenomen nou, înca necopt într-o Europă separată în zone de
dezvoltare inegală, în care conflictele mocnesc ascuns. Deşi continentul nu a ieşit încă
din faza de convalescenţă, ambiţia unor conducători vest europeni care se simt
marginalizaţi în raport cu America, forţează intrarea într-o cursă nerealistă cu această
supraputere mondială care şi-a consolidat, pe baza conceptelor democraţiei verificate
în decursul catorva sute de ani, structuri politice, administrative şi economice viabile.
Prin crearea Statelor Unite ale Europei după modelul Statelor Unite ale Americii, se
încearcă stabilirea unei configuraţii similare politice, economice şi militare. Dar
Europa este handicapată în această provocare aruncată Americii, atât de resuresele
unei ţări-continent cum este SUA, cât şi de mentalitatea americană antreprenorială şi
concurenţială dinamică, nu inchistată în concepţiile paternaliste ale implicarii statului
în toate domeniile de activitate, şi mai ales în reglementarea vieţii individului.
In dorinţa de a impune noua organizare, liderii vest europeni, aşa numiţii "fondatori",
fac eroarea de a impune condiţiile de asociere, nu de a lăsa libertatatea de asociere,
deşi formal această libertate există. In felul acesta, concepţia de creare a unei federaţii
europene cu câtiva factori decizionali nu depăşeste pragul mentălitaţii coloniale. O
asemenea structură construită pe preceptele unui imperiu colonial nu poate supravieţui
istoric.
Fondurile federale obţinute din taxele federale vor alimenta guvernul federal,
armata federală, subvenţiile pentru agricultură sau ajutoarele în caz de calamitaţi.
Prima prioritate anunţată, crearea unei armate moderne, competitive cu cea a Statelor
Unite luată ca etalon, înseamnă investiţii federale masive de zeci sau sute de miliarde
de euro. Şi aceste fonduri nu vor fi capabile decât să reducă decalajul tehnologic
militar faţă de Statele Unite. Subvenţiile din agricultură se vor reduce. Noilor state
membre ale federaţiei, multe din ele cu traditie agricola: Polonia, România, Bulgaria,
li se vor impune condiţii de reducere însăşi a acestei ramuri economice pentru a se
proteja agricultura unor ţări ca Franţa sau Spania. Deja estimările pentru România
indică o impunere a reducerii dramatice la doar 15-20% a populaţiei active implicată
în această ramură a economiei. Rapoartele oficiale consideră că 40% din populaţia
5 Mircea POPESCU, “ Dialoguri”, Observatorul, nr. 14, 2008
347