STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ
STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...
însă, se află abia pe locul 9 în lume, cu 142 de milioane de locuitori.Nu aceste date, însă, plasează Rusia între marile puteri ale lumii, ci resursele sale de energie şi rezervele de minerale, cele mai mari din întreaga lume. Asta pe de o parte, pentru că, pe de altă parte, această ţară este una dintre puterile nucleare recunoscute şi deţine cel mai mare arsenal de arme de distrugere în masă.După venirea la putere a lui Vladimir Putin, în 2000, Rusia a început să se ridice încet, dar sigur, economia a înflorit, salariile au crescut de opt ori, iar rata şomajului s-a înjumătăţit. Atuurile Moscovei pe plan extern sunt petrolul şi gazele, dar şi lemnul - acestea, alături de metale, însumează circa 80% din exporturile ţării. Pe lângă dezvoltarea economică, Rusia este recunoscută şi pentru educaţia de calitate, pentru cercetare şi pentru industrie. Potrivit UNESCO, Rusia are cei mai mulţi absolvenţi de studii superioare la nivel european. Tot printre vecinii Chinei se află şi următoarea ţară din BRIC, India. Cunoscută mai ales pentru rutele sale comerciale, în vechime, acum India este percepută ca o ţară săracă, ai cărei locuitori suferă de malnutriţie şi sunt, în mare parte, analfabeţi. Ce caută atunci în aceeaşi categorie cu Rusia şi China? În primul rând datorită numărului mare de locuitori - este a doua în topul celor mai populate ţări, cu 1,1 miliarde de cetăţeni -, dar şi datorită unor reforme începute în ultimii ani, economia Indiei este a doua din punct de vedere al vitezei de dezvoltare, potrivit unui studiu publicat în SUA, anul trecut. Forţa de muncă este, la fel ca şi în China, multă şi ieftină - peste 500 de milioane de oameni sunt apţi de muncă în această ţară. Tot datorită populaţiei a crescut şi economia Braziliei, a cincea cea mai mare ţară a lumii. Pe locul 5 se află Brazilia şi din punct de vedere al numărului de locuitori, cu aproape 190 de milioane de cetăţeni. În America de Sud, însă, această ţară domină ambele clasamente, fiind şi cea mai mare, şi cea mai populată.Şi aici reformele economice bine gândite au stat la baza dezvoltării ţării, care a ajuns a zecea economie a lumii şi a noua din punct de vedere al produsului intern brut, potrivit FMI şi Băncii Mondiale. După ce şi-au dezvoltat sectoarele interne ale economiei (agricultura, mineritul, serviciile), brazilienii s-au concentrat pe exporturi, iar în prezent vând peste hotare tot felul de produse, de la cafea şi soia la avioane şi automobile, de la electronice, textile şi încălţăminte, la suc de portocale şi oţel. Care este secretul ţărilor ce aspiră la titlul de lideri economici ai lumii? În primul rând, munca. Atuul lor este numărul mare de locuitori apţi de muncă, muncitori care nu cer salarii mari, dar sunt dispuşi să lucreze mult şi bine. În al doilea rând, reformele economice bine puse la punct, continuitatea şi hotărârea autorităţilor de a pune lucrurile în mişcare.În 2002, Brazilia a primit de la FMI un ajutor record de 30 de miliarde de dolari, menit să relanseze economia. Liderii ţării au folosit extrem de inspirat banii, astfel că împrumutul a fost returnat înainte cu un an de termenul limită, în 2005. Economia s-a pus pe picioare cum nu se poate mai bine, iar acum autorităţile se gândesc la infrastructură. În 2007, oficialii au lansat un plan pe 4 ani, de modernizare a drumurilor, porturilor şi a fabricilor, care va costa la final 300 de miliarde de dolari.Cam acelaşi plan de lucru a fost aplicat şi în China comunistă, care, după ce şi-a câştigat un statut pe plan economic, a reuşit să impresioneze pe toată lumea cu infrastructura dezvăluită cu ocazia Jocurilor Olimpice, găzduite în această vară de Beijing. 346
Una peste alta, autorităţile din cele patru state aflate acum în plin avânt economic dau dovadă de maximă seriozitate şi de profesionalism atunci când lucrează la dezvoltarea ţărilor lor. Asta pentru că au înţeles, probabil, că nişte ţări conduse de amatori nu vor putea niciodată să se măsoare de la egal la egal cu puteri mondiale precum SUA, Japonia ori Germania. În Europa, dezvoltarea istorică şi puternicele tradiţii regionale bazate pe specific cultural naţional au creat o cultură a statului-naţiune independent şi suveran. “Astăzi Uniunea Europeană se află în faţa necesităţii naturale de metamorfoză de la o Europă a unor state/ţări-naţiuni sfâşiate de conflicte şi probleme aflate în litigiu, de poliţe neplătite scrise în pagini vechi de istorie, la o Europă modernă în care fiecare ţară-naţiune să devina partener egal în cadrul unei comunităţi de state 5 independente” . Dar pentru aceasta este nevoie de implementarea unor relaţii interstatatale bazate pe egalitatea "de facto", un fenomen nou, înca necopt într-o Europă separată în zone de dezvoltare inegală, în care conflictele mocnesc ascuns. Deşi continentul nu a ieşit încă din faza de convalescenţă, ambiţia unor conducători vest europeni care se simt marginalizaţi în raport cu America, forţează intrarea într-o cursă nerealistă cu această supraputere mondială care şi-a consolidat, pe baza conceptelor democraţiei verificate în decursul catorva sute de ani, structuri politice, administrative şi economice viabile. Prin crearea Statelor Unite ale Europei după modelul Statelor Unite ale Americii, se încearcă stabilirea unei configuraţii similare politice, economice şi militare. Dar Europa este handicapată în această provocare aruncată Americii, atât de resuresele unei ţări-continent cum este SUA, cât şi de mentalitatea americană antreprenorială şi concurenţială dinamică, nu inchistată în concepţiile paternaliste ale implicarii statului în toate domeniile de activitate, şi mai ales în reglementarea vieţii individului. In dorinţa de a impune noua organizare, liderii vest europeni, aşa numiţii "fondatori", fac eroarea de a impune condiţiile de asociere, nu de a lăsa libertatatea de asociere, deşi formal această libertate există. In felul acesta, concepţia de creare a unei federaţii europene cu câtiva factori decizionali nu depăşeste pragul mentălitaţii coloniale. O asemenea structură construită pe preceptele unui imperiu colonial nu poate supravieţui istoric. Fondurile federale obţinute din taxele federale vor alimenta guvernul federal, armata federală, subvenţiile pentru agricultură sau ajutoarele în caz de calamitaţi. Prima prioritate anunţată, crearea unei armate moderne, competitive cu cea a Statelor Unite luată ca etalon, înseamnă investiţii federale masive de zeci sau sute de miliarde de euro. Şi aceste fonduri nu vor fi capabile decât să reducă decalajul tehnologic militar faţă de Statele Unite. Subvenţiile din agricultură se vor reduce. Noilor state membre ale federaţiei, multe din ele cu traditie agricola: Polonia, România, Bulgaria, li se vor impune condiţii de reducere însăşi a acestei ramuri economice pentru a se proteja agricultura unor ţări ca Franţa sau Spania. Deja estimările pentru România indică o impunere a reducerii dramatice la doar 15-20% a populaţiei active implicată în această ramură a economiei. Rapoartele oficiale consideră că 40% din populaţia 5 Mircea POPESCU, “ Dialoguri”, Observatorul, nr. 14, 2008 347
- Page 295 and 296: PSYOPS). Deşi există atât un cen
- Page 297 and 298: Concomitent, toate aceste ţări tr
- Page 299 and 300: AGRESIUNEA INFORMAŢIONALĂ - ARMĂ
- Page 301 and 302: Agresiunile informaţionale nu sunt
- Page 303 and 304: tehnică pentru convingere, pe cân
- Page 305 and 306: dezinformare psihologică, ce au î
- Page 307 and 308: (îndeosebi prin personificarea unu
- Page 309 and 310: 11 SEPTEMBRIE - DE LA CAUZE LA EFEC
- Page 311 and 312: Pentru a putea explica terorismul t
- Page 313 and 314: evenimentele din 11 septembrie 2001
- Page 315 and 316: prezintă un risc ridicat pentru se
- Page 317 and 318: orice preţ să demonstreze Occiden
- Page 319 and 320: III. Uniunea Europeană - Federaţi
- Page 321 and 322: FENOMENUL GLOBALIZĂRII ÎN DOMENIU
- Page 323 and 324: omânească a cunoscut turbulenţe
- Page 325 and 326: Efecte perverse s-au manifestat şi
- Page 327 and 328: IMPORTANŢA EVENIMENTELOR STRATEGIC
- Page 329 and 330: actor al relaţiilor internaţional
- Page 331 and 332: 1919. Începând cu 1924, Relaţiil
- Page 333 and 334: Tratatul Nord-Atlantic din aprilie
- Page 335 and 336: • revizuirea mandatului şi a nec
- Page 337 and 338: [11] GHICA Luciana-Alexandra (coord
- Page 339 and 340: exercita o influenţa importantă -
- Page 341 and 342: pe de altă parte, îşi propun sin
- Page 343 and 344: forţa a devenit mai politică dec
- Page 345: materiilor prime şi a energiei, se
- Page 349 and 350: e. Se vor impune norme de comportam
- Page 351 and 352: Bibliografie: [1]. BRĂILEANU, Lumi
- Page 353 and 354: ignorarea acestora, evidenţiază d
- Page 355 and 356: manifestarea geopoliticului sub for
- Page 357 and 358: în toate mediile, deosebit de mane
- Page 359 and 360: [5]. Dicţionarul explicativ al lim
- Page 361 and 362: liderii politici. Declanşată ini
- Page 363 and 364: a le vinde mai târziu la un preţ
- Page 365 and 366: • Teoria jocurilor. Modelarea mat
- Page 367 and 368: Atunci când se analizează problem
- Page 369 and 370: de energie şi de materiale strateg
- Page 371 and 372: Statele sau regiunile în care nu e
- Page 373 and 374: PROVOCĂRI ŞI POSIBILE SOLUŢII PE
- Page 375 and 376: Un pas major în stabilirea unui ca
- Page 377 and 378: menţionate sunt instrumente pentru
- Page 379 and 380: selecţia cazurilor bazate pe varia
- Page 381 and 382: potenţialelor ameninţări hegemon
- Page 383 and 384: XVII-lea care lipsea din datele Ras
- Page 385 and 386: PERIOADA PUTEREA DOMINANTĂ PERIOAD
- Page 387 and 388: primele sunt mult mai bune decât u
- Page 389 and 390: Aşteptările noastre de la cea de-
- Page 391 and 392: comparaţie cu 21,3% de răspunsuri
- Page 393 and 394: [18] LEVY, Jack S. (2002) “Qualit
- Page 395 and 396: ELEMENTELE DE VALOARE STRATEGICĂ A
Una peste alta, autorităţile din cele patru state aflate acum în plin avânt<br />
economic dau dovadă de maximă seriozitate şi de profesionalism atunci când lucrează<br />
la dezvoltarea ţărilor lor. Asta pentru că au înţeles, probabil, că nişte ţări conduse de<br />
amatori nu vor putea niciodată să se măsoare de la egal la egal cu puteri mondiale<br />
precum SUA, Japonia ori Germania.<br />
În Europa, dezvoltarea istorică şi puternicele tradiţii regionale bazate pe<br />
specific cultural naţional au creat o cultură a statului-naţiune independent şi suveran.<br />
“Astăzi Uniunea Europeană se află în faţa necesităţii naturale de metamorfoză<br />
de la o Europă a unor state/ţări-naţiuni sfâşiate de conflicte şi probleme aflate în<br />
litigiu, de poliţe neplătite scrise în pagini vechi de istorie, la o Europă modernă în care<br />
fiecare ţară-naţiune să devina partener egal în cadrul unei comunităţi de state<br />
5<br />
independente”<br />
.<br />
Dar pentru aceasta este nevoie de implementarea unor relaţii interstatatale bazate pe<br />
egalitatea "de facto", un fenomen nou, înca necopt într-o Europă separată în zone de<br />
dezvoltare inegală, în care conflictele mocnesc ascuns. Deşi continentul nu a ieşit încă<br />
din faza de convalescenţă, ambiţia unor conducători vest europeni care se simt<br />
marginalizaţi în raport cu America, forţează intrarea într-o cursă nerealistă cu această<br />
supraputere mondială care şi-a consolidat, pe baza conceptelor democraţiei verificate<br />
în decursul catorva sute de ani, structuri politice, administrative şi economice viabile.<br />
Prin crearea Statelor Unite ale Europei după modelul Statelor Unite ale Americii, se<br />
încearcă stabilirea unei configuraţii similare politice, economice şi militare. Dar<br />
Europa este handicapată în această provocare aruncată Americii, atât de resuresele<br />
unei ţări-continent cum este SUA, cât şi de mentalitatea americană antreprenorială şi<br />
concurenţială dinamică, nu inchistată în concepţiile paternaliste ale implicarii statului<br />
în toate domeniile de activitate, şi mai ales în reglementarea vieţii individului.<br />
In dorinţa de a impune noua organizare, liderii vest europeni, aşa numiţii "fondatori",<br />
fac eroarea de a impune condiţiile de asociere, nu de a lăsa libertatatea de asociere,<br />
deşi formal această libertate există. In felul acesta, concepţia de creare a unei federaţii<br />
europene cu câtiva factori decizionali nu depăşeste pragul mentălitaţii coloniale. O<br />
asemenea structură construită pe preceptele unui imperiu colonial nu poate supravieţui<br />
istoric.<br />
Fondurile federale obţinute din taxele federale vor alimenta guvernul federal,<br />
armata federală, subvenţiile pentru agricultură sau ajutoarele în caz de calamitaţi.<br />
Prima prioritate anunţată, crearea unei armate moderne, competitive cu cea a Statelor<br />
Unite luată ca etalon, înseamnă investiţii federale masive de zeci sau sute de miliarde<br />
de euro. Şi aceste fonduri nu vor fi capabile decât să reducă decalajul tehnologic<br />
militar faţă de Statele Unite. Subvenţiile din agricultură se vor reduce. Noilor state<br />
membre ale federaţiei, multe din ele cu traditie agricola: Polonia, România, Bulgaria,<br />
li se vor impune condiţii de reducere însăşi a acestei ramuri economice pentru a se<br />
proteja agricultura unor ţări ca Franţa sau Spania. Deja estimările pentru România<br />
indică o impunere a reducerii dramatice la doar 15-20% a populaţiei active implicată<br />
în această ramură a economiei. Rapoartele oficiale consideră că 40% din populaţia<br />
5 Mircea POPESCU, “ Dialoguri”, Observatorul, nr. 14, 2008<br />
347