STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...

13.09.2015 Views

ândul lor, aceste târguieli se bazează pe o serie de supoziţii privind un viitor parţial imprevizibil. Faza actuală, a unei lumi din care occidentalii nu se pot retrage, dar din care nici nu pot exclude sau izola alte ţări, stă sub semnul acestei treimi a influenţării sau a presiunii directe, a târguielii indirecte şi a unei navigări atente la curentele psihologice culturale şi sociale. Numai reciprocitatea, chiar şi imperfectă, şi interpenetrarea, fie si parţială, între naţiuni şi culturi poate avea o şansă de a izola adversarii toleranţei în interiorul fiecăreia dintre ele şi de a încuraja solidaritatile transnaţionale care, în acest moment, când asistăm la triumful naţionalismelor identitare, sunt cea mai solidă şansa a omenirii. “BRIC este termenul acronim pe care grupul american de investiţii Goldman Sachs l-a folosit pentru prima dată în 2001, referindu-se la cele patru ţări care cunosc în prezent o creştere economică rapidă şi ar putea urca, în curând, între cele mai mari puteri mondiale. Este vorba despre Brazilia, Rusia, India şi China 4 ”. La acestea, Goldman Sachs a adăugat, de curând, şi Mexicul, iar BRIC a devenit, astfel, BRIMC. Alte variante includ şi Coreea de Nord ori statele arabe, astfel că sunt folosiţi şi termenii BRICK ori BRICA.Grupul american Goldman Sachs prevede că economiile acestor ţări vor eclipsa total actualele mari puteri ale lumii, până în anul 2050. Împreună, ţările BRIC adună peste 25% din suprafaţa totală a Terrei, 40% din populaţia lumii şi însumează un produs intern brut de 15.435 trilioane de dolari. Împreună, ar fi o forţă de neoprit şi ar ocupa locul 1 în orice clasament, la nivel mondial, mai notează Goldman Sachs.Conştienţi de acest fapt, liderii celor patru ţări au început deja să stabilească relaţii şi legături, făcând alianţe menite, în primul rând, să răstoarne dominaţia SUA atât în domeniul economic, cât şi în cel politic. Într-o primă fază, China şi Rusia au format "Shanghai Cooperation Organization" (SCO), împreună cu republicile ex-sovietice din zona Asiei Centrale, bogate în resurse energetice. Prin urmare, cele două puteri, cărora li s-a alăturat şi India de curând, controlează acum rezerve uriaşe de petrol, într-o zonă unde americanii au încercat în mai multe rânduri să îşi extindă influenţa.O analiză efectuată în aprilie de FMI prevede că economiile ţărilor aflate acum în plină ascensiune vor creşte cu o medie de 6,3% în 2008, iar în 2009 cu 6,4%, în timp ce economiile aşa-numite "avansate" vor înainta doar cu 1,3% în acest timp. Astfel, potrivit acestor previziuni, China va întrece SUA la capitolul dezvoltare economică până în anul 2027, India va ajunge la nivelul americanilor în 2050, iar ţările BRIC, per total, vor depăşi G7 până în 2032. Şi cifrele înaintate de Organizaţia Mondială Comerţului (OMC) susţin aceste ipoteze. Astfel, potrivit OMC, comerţul la nivel mondial a crescut în 2007 cu 15%, iar mai mult de jumătate din această creştere se datorează ţărilor aflate în plin avânt economic.China este, în momentul de faţă, pe locul doi în topul exportatorilor lumii, după Germania - ceea ce înseamnă că, cel puţin după unii analişti, a depăşit deja Statele Unite ale Americii.De altfel, multe dintre cele mai active ţări în domediul comerţului se află pe continentul asiatic. Acolo, mâna de lucru este suficientă şi ieftină, dar şi calificată. Aceste ţări au avut de câştigat de pe urma creşterii preţurilor la mărfuri, însă au de trecut multe obstacole, cum ar fi lipsa 4 Mădălina KADAR, “ Cine le suflă-n ceafă marilor puteri ale lumii”, Bihoreanu, nr. 417, 2008. 344

materiilor prime şi a energiei, se mai arată în raportul OMC. La toate acestea se adaugă industrializarea rapidă, dar şi entuziasmul pe care îl afişează locuitorii acestor ţări faţă de tehnologiile de ultimă oră. China este deja o putere recunoscută pe plan mondial, cel puţin în domeniul economic. Din punct de vedere al populaţiei, se află pe locul 1 în lume, cu 1,3 miliarde de locuitori.În ciuda faptului că este condusă de un regim comunist, China s- a dezvoltat rapid în ultimii ani şi deja a ajuns din urmă ţările dezvoltate, iar pe unele le-a şi întrecut, la anumite capitole. În ultimii 25 de ani, produsul intern brut (PIB) al acestei ţări a crescut cu 9,6% pe an, reprezentând cea mai rapidă ascensiune, iar în prezent economia chineză se află pe locul 3 în lume, potrivit cifrelor date publicităţii de Banca Centrală de la Beijing, în iulie 2008. Iar dacă puterea de cumpărare ar fi criteriul de clasificare, atunci China ar fi întrecută doar de SUA. Creşterea spectaculoasă a Chinei se datorează, în primul rând, reputaţiei de producător "low-cost" pe care şi-a construit-o în ultimii ani. Acolo există muncitori mulţi, buni şi ieftini, infrastructură decentă, tehnologie la fel, toate ducând la o productivitate mărită. Prin urmare, investitorii străini se înghesuie în această ţară - au adus aici 80 de miliarde de dolari numai în anul 2007-, la fel ca şi turiştii - China se află pe locul 4 în topul celor mai vizitate ţări.Cei mai mulţi analişti, economici ori politici, sunt de părere că SUA nu îşi vor mai păstra mult timp fotoliul de lider, în condiţiile în care China creşte atât de spectaculos, din toate punctele de vedere. Unul dintre aceşti analişti este James Kynge, un jurnalist care s-a ocupat mulţi ani numai de această ţară asiatică, de la prestigioasa publicaţie "Financial Times". În cartea sa, "China Shakes the World: The Rise Of A Hungry Nation" ("China zguduie lumea: ascensiunea unei naţiuni flămânde"), Kynge încearcă să demonstreze că ascensiunea Chinei din ultimii 20 de ani seamănă destul de bine cu cea a Statelor Unite de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Jurnalistul scrie despre avantajele Chinei, infrastructura modernă combinată cu mâna de lucru ieftină şi bună, care au făcut din această ţară "noul centru industrial al lumii" - exact cum era, odată, America. Chinezii lucrează mult şi bine, pe salarii mici, mai scrie Kynge. De fapt, chinezii primesc tot cam atâţia bani cât primeau americanii şi britanicii în secolul XIX, potrivit specialistului de la "Financial Times". Acesta a calculat că un muncitor din Chicago, în anul 1850, primea de trei ori mai mult decât un chinez din zilele noastre, pentru aceeaşi treabă. Ce urmări are această realitate? Occidentalii au început să îşi piardă locurile de muncă, pentru că majoritatea companiilor s-au reorientat şi s-au relocat în China, unde era mult mai ieftin şi mai avantajos să producă ceva decât la ei acasă. După ce Beijingul s-a alăturat Organizaţiei Mondiale a Comerţului, în 2001, salariile şi numărul locurilor de muncă din ţările occidentale s-au diminuat. În SUA, circa trei milioane de muncitori şi-au pierdut slujbele, iar în Europa de Vest, rata şomajului s-a ridicat la aproape 9%, potrivit jurnalistului american. Rusia, pe de altă parte, este un alt adversar redutabil al SUA, pe teren politic şi, tot mai mult, pe teren economic. Ca întindere, Rusia este cea mai mare ţară din lume, ocupând a opta parte din suprafaţa totală a globului. Este atât de mare, încât are vecini şi pe continentul asiatic (China), şi pe cel european (Norvegia, de exemplu). De altfel, este situată la o aruncătură de băţ şi de Statele Unite, dar şi de Japonia. Ca populaţie, 345

ândul lor, aceste târguieli se bazează pe o serie de supoziţii privind un viitor parţial<br />

imprevizibil.<br />

Faza actuală, a unei lumi din care occidentalii nu se pot retrage, dar din care<br />

nici nu pot exclude sau izola alte ţări, stă sub semnul acestei treimi a influenţării sau a<br />

presiunii directe, a târguielii indirecte şi a unei navigări atente la curentele<br />

psihologice culturale şi sociale. Numai reciprocitatea, chiar şi imperfectă, şi<br />

interpenetrarea, fie si parţială, între naţiuni şi culturi poate avea o şansă de a izola<br />

adversarii toleranţei în interiorul fiecăreia dintre ele şi de a încuraja solidaritatile<br />

transnaţionale care, în acest moment, când asistăm la triumful naţionalismelor<br />

identitare, sunt cea mai solidă şansa a omenirii.<br />

“BRIC este termenul acronim pe care grupul american de investiţii Goldman<br />

Sachs l-a folosit pentru prima dată în 2001, referindu-se la cele patru ţări care cunosc<br />

în prezent o creştere economică rapidă şi ar putea urca, în curând, între cele mai mari<br />

puteri mondiale. Este vorba despre Brazilia, Rusia, India şi China 4 ”. La acestea,<br />

Goldman Sachs a adăugat, de curând, şi Mexicul, iar BRIC a devenit, astfel, BRIMC.<br />

Alte variante includ şi Coreea de Nord ori statele arabe, astfel că sunt folosiţi şi<br />

termenii BRICK ori BRICA.Grupul american Goldman Sachs prevede că economiile<br />

acestor ţări vor eclipsa total actualele mari puteri ale lumii, până în anul 2050.<br />

Împreună, ţările BRIC adună peste 25% din suprafaţa totală a Terrei, 40% din<br />

populaţia lumii şi însumează un produs intern brut de 15.435 trilioane de dolari.<br />

Împreună, ar fi o forţă de neoprit şi ar ocupa locul 1 în orice clasament, la nivel<br />

mondial, mai notează Goldman Sachs.Conştienţi de acest fapt, liderii celor patru ţări<br />

au început deja să stabilească relaţii şi legături, făcând alianţe menite, în primul rând,<br />

să răstoarne dominaţia SUA atât în domeniul economic, cât şi în cel politic. Într-o<br />

primă fază, China şi Rusia au format "Shanghai Cooperation Organization" (SCO),<br />

împreună cu republicile ex-sovietice din zona Asiei Centrale, bogate în resurse<br />

energetice. Prin urmare, cele două puteri, cărora li s-a alăturat şi India de curând,<br />

controlează acum rezerve uriaşe de petrol, într-o zonă unde americanii au încercat în<br />

mai multe rânduri să îşi extindă influenţa.O analiză efectuată în aprilie de FMI<br />

prevede că economiile ţărilor aflate acum în plină ascensiune vor creşte cu o medie de<br />

6,3% în 2008, iar în 2009 cu 6,4%, în timp ce economiile aşa-numite "avansate" vor<br />

înainta doar cu 1,3% în acest timp.<br />

Astfel, potrivit acestor previziuni, China va întrece SUA la capitolul dezvoltare<br />

economică până în anul 2027, India va ajunge la nivelul americanilor în 2050, iar<br />

ţările BRIC, per total, vor depăşi G7 până în 2032. Şi cifrele înaintate de Organizaţia<br />

Mondială Comerţului (OMC) susţin aceste ipoteze. Astfel, potrivit OMC, comerţul la<br />

nivel mondial a crescut în 2007 cu 15%, iar mai mult de jumătate din această creştere<br />

se datorează ţărilor aflate în plin avânt economic.China este, în momentul de faţă, pe<br />

locul doi în topul exportatorilor lumii, după Germania - ceea ce înseamnă că, cel puţin<br />

după unii analişti, a depăşit deja Statele Unite ale Americii.De altfel, multe dintre cele<br />

mai active ţări în domediul comerţului se află pe continentul asiatic. Acolo, mâna de<br />

lucru este suficientă şi ieftină, dar şi calificată. Aceste ţări au avut de câştigat de pe<br />

urma creşterii preţurilor la mărfuri, însă au de trecut multe obstacole, cum ar fi lipsa<br />

4 Mădălina KADAR, “ Cine le suflă-n ceafă marilor puteri ale lumii”, Bihoreanu, nr. 417, 2008.<br />

344

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!