STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ
STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...
ţărilor europene reprezentând, o nouă şi reală ocazie pentru dezvoltarea cooperării economice şi comerciale dintre Uniune şi Rusia. Şi nu numai. Cooperarea consolidată şi relaţiile de bună vecinătate dintre U.E. şi Rusia au şi vor avea şi în viitor o importanţă crucială pentru stabilitatea, securitatea şi prosperitatea întregii Europe şi a statelor sale vecine. Relaţiile cu Rusia au fost intensificate şi datorită intenţiei fostei Administraţii Bush de a construi o parte a scututlui anti-rachetă în Cehia şi Polonia. suport atât pentru normele democratice cât şi pentru libertăţi politice şi economice. Prevederile acestui Acord acopereau un spectru larg de politici: dialogul politic, comerţul cu bunuri şi servicii, afaceri şi investiţii, cooperări financiare şi legislative, ştiinţă şi tehnologie, educaţie şi cercetare, cooperarea nucleară, energetică şi spaţială, mediu înconjurător, transporturi, cultură, cooperarea în vederea combaterii activităţilor ilegale 320
FENOMENUL GLOBALIZĂRII ÎN DOMENIUL MILITAR – CÂT DE LUNG E DRUMUL ŞI UNDE AM AJUNS? Dr. Gheorghe NICOLAESCU * The globalisation is a rather new phenomenom that appeared at the dawn of the third millennium. Being reduced to a vectorial geometrical form, the estimates, theories, opinions, appreciations and studies on the globalization process and its effects are extremely diverse. Given that there is a black hole in the studies nowadays, the reports should be linked to the topic of globalization and its degree of applicability to the social life. In the military field the phenomenology of globalization does not appeared different from the field of education, for example. The difference is that in our country globalization in the military environment manifested itself before we had even known we were dealing with globalization. The process of globalization in Romania did not develop differently from the other European countries in general and from East-European countries in particular. Only the ways in which they tried to alleviate and/or to counteract its negative effects were different. While we, the Romanians, excel in theory, things are not as good in practice. Pentru majoritatea geopoliticienilor lumii, secolul XX înseamnă o perioadă marcată de experienţa „războiului total”. Marele război (1914-1918), dar mai ales cel de al Doilea Război Mondial (1938-1945), reprezintă două conflagraţii care au zguduit întreaga omenire. Ambele conflicte totale, dar şi procesele galopante de industrializare şi tehnologizare pe care le-au determinat implicit, au alimentat procesul fără precedent de globalizare a tuturor conflictelor care au urmat în plan militar. Războiul Rece nu poate fi privit, din această perspectivă, decât tot ca un „război total”, cu nuanţările necesare. (Numai dacă luăm în calcul pierderile de vieţi omeneşti cu care s-au soldat cele trei mari războaie totale, cifrele ridicându-se, după unele estimări, la aprox. 187 milioane de victime, secolul XX poate fi calificat, fără prea multă greutate, drept un „secol al catastrofelor”.) În puţine domenii s-a manifestat procesul de globalizare cu atâta forţă şi cu atâtea efecte ca în domeniul militar şi niciodată, ca în secolul XX. Acest fenomen a avut un potenţial atât de catastrofic, atât din perspectiva socială, cât şi politică. În acest context, România, membră a Tratatului de la Varşovia, măcinată de o criză fără precedent, se îndreaptă tăcută, înfometată, înfrigurată şi lipsită de orice garanţii de securitate, către sfârşitul unei lumi care nu crezuse niciodată ca avea să se prăbuşească precum un castel din cărţi de joc. 1. Deşi n-am fost singuri, acest lucru nu ne-a ajutat prea mult Din punct de vedere militar, primii ani de libertate ne-a găsit cu o armată supradimensionată, prost echipată, prost instruită, cu un corp de comandă eterogen şi cu o masă de militari recrutaţi în baza unei legi a serviciului militar obligatoriu care nu se mai regăsea, încă din anii `90 printre normativele necesare realizării unui instrument militar adecvat noii etape. Paradoxal, în anul 1987, Ceauşescu, în niciun caz determinat de vreo „viziune mesianică” sau măcar de vreo „idee genială”, avea să confirme necesitatea unor transformări adânci în domeniul militar: simulacrul de referendum privind reducerea * General de brigadă (r), profesor titular la catedra de Geopolitică şi Geostrategie din Colegiul Naţional de Apărare. 321
- Page 269 and 270: Kirghistan să fi început un proce
- Page 271 and 272: 3. Parteneriatul Estic - răspuns l
- Page 273 and 274: Summit-ul UE din 1 septembrie 2008,
- Page 275 and 276: iniţierea de negocieri internaţio
- Page 277 and 278: Federaţiei Ruse în România. Exce
- Page 279 and 280: Bibliografie: [1] FISCHER, Sabine R
- Page 281 and 282: 1. Scurt istoric Poziţia strategic
- Page 283 and 284: permanent, în care un Iran înarma
- Page 285 and 286: Spre deosebire de fostul secretar d
- Page 287 and 288: ameninţător asupra celorlalţi. D
- Page 289 and 290: Lumea este ameninţată de pericole
- Page 291 and 292: Fiecare stat, slab sau puternic, in
- Page 293 and 294: dualitate relaţională (la nivelul
- Page 295 and 296: PSYOPS). Deşi există atât un cen
- Page 297 and 298: Concomitent, toate aceste ţări tr
- Page 299 and 300: AGRESIUNEA INFORMAŢIONALĂ - ARMĂ
- Page 301 and 302: Agresiunile informaţionale nu sunt
- Page 303 and 304: tehnică pentru convingere, pe cân
- Page 305 and 306: dezinformare psihologică, ce au î
- Page 307 and 308: (îndeosebi prin personificarea unu
- Page 309 and 310: 11 SEPTEMBRIE - DE LA CAUZE LA EFEC
- Page 311 and 312: Pentru a putea explica terorismul t
- Page 313 and 314: evenimentele din 11 septembrie 2001
- Page 315 and 316: prezintă un risc ridicat pentru se
- Page 317 and 318: orice preţ să demonstreze Occiden
- Page 319: III. Uniunea Europeană - Federaţi
- Page 323 and 324: omânească a cunoscut turbulenţe
- Page 325 and 326: Efecte perverse s-au manifestat şi
- Page 327 and 328: IMPORTANŢA EVENIMENTELOR STRATEGIC
- Page 329 and 330: actor al relaţiilor internaţional
- Page 331 and 332: 1919. Începând cu 1924, Relaţiil
- Page 333 and 334: Tratatul Nord-Atlantic din aprilie
- Page 335 and 336: • revizuirea mandatului şi a nec
- Page 337 and 338: [11] GHICA Luciana-Alexandra (coord
- Page 339 and 340: exercita o influenţa importantă -
- Page 341 and 342: pe de altă parte, îşi propun sin
- Page 343 and 344: forţa a devenit mai politică dec
- Page 345 and 346: materiilor prime şi a energiei, se
- Page 347 and 348: Una peste alta, autorităţile din
- Page 349 and 350: e. Se vor impune norme de comportam
- Page 351 and 352: Bibliografie: [1]. BRĂILEANU, Lumi
- Page 353 and 354: ignorarea acestora, evidenţiază d
- Page 355 and 356: manifestarea geopoliticului sub for
- Page 357 and 358: în toate mediile, deosebit de mane
- Page 359 and 360: [5]. Dicţionarul explicativ al lim
- Page 361 and 362: liderii politici. Declanşată ini
- Page 363 and 364: a le vinde mai târziu la un preţ
- Page 365 and 366: • Teoria jocurilor. Modelarea mat
- Page 367 and 368: Atunci când se analizează problem
- Page 369 and 370: de energie şi de materiale strateg
FENOMENUL GLOBALIZĂRII ÎN DOMENIUL MILITAR –<br />
CÂT DE LUNG E DRUMUL <strong>ŞI</strong> UNDE AM AJUNS?<br />
Dr. Gheorghe NICOLAESCU *<br />
The globalisation is a rather new phenomenom that appeared at the dawn of the third<br />
millennium. Being reduced to a vectorial geometrical form, the estimates, theories, opinions,<br />
appreciations and studies on the globalization process and its effects are extremely diverse. Given<br />
that there is a black hole in the studies nowadays, the reports should be linked to the topic of<br />
globalization and its degree of applicability to the social life.<br />
In the military field the phenomenology of globalization does not appeared different from<br />
the field of education, for example. The difference is that in our country globalization in the military<br />
environment manifested itself before we had even known we were dealing with globalization.<br />
The process of globalization in Romania did not develop differently from the other<br />
European countries in general and from East-European countries in particular. Only the ways in<br />
which they tried to alleviate and/or to counteract its negative effects were different. While we, the<br />
Romanians, excel in theory, things are not as good in practice.<br />
Pentru majoritatea geopoliticienilor lumii, secolul XX înseamnă o perioadă marcată de<br />
experienţa „războiului total”. Marele război (1914-1918), dar mai ales cel de al Doilea Război<br />
Mondial (1938-1945), reprezintă două conflagraţii care au zguduit întreaga omenire. Ambele<br />
conflicte totale, dar şi procesele galopante de industrializare şi tehnologizare pe care le-au<br />
determinat implicit, au alimentat procesul fără precedent de globalizare a tuturor conflictelor care<br />
au urmat în plan militar.<br />
Războiul Rece nu poate fi privit, din această perspectivă, decât tot ca un „război total”, cu<br />
nuanţările necesare. (Numai dacă luăm în calcul pierderile de vieţi omeneşti cu care s-au soldat<br />
cele trei mari războaie totale, cifrele ridicându-se, după unele estimări, la aprox. 187 milioane de<br />
victime, secolul XX poate fi calificat, fără prea multă greutate, drept un „secol al catastrofelor”.)<br />
În puţine domenii s-a manifestat procesul de globalizare cu atâta forţă şi cu atâtea efecte ca<br />
în domeniul militar şi niciodată, ca în secolul XX. Acest fenomen a avut un potenţial atât de<br />
catastrofic, atât din perspectiva socială, cât şi politică.<br />
În acest context, România, membră a Tratatului de la Varşovia, măcinată de o criză fără<br />
precedent, se îndreaptă tăcută, înfometată, înfrigurată şi lipsită de orice garanţii de securitate, către<br />
sfârşitul unei lumi care nu crezuse niciodată ca avea să se prăbuşească precum un castel din cărţi<br />
de joc.<br />
1. Deşi n-am fost singuri, acest lucru nu ne-a ajutat prea mult<br />
Din punct de vedere militar, primii ani de libertate ne-a găsit cu o armată<br />
supradimensionată, prost echipată, prost instruită, cu un corp de comandă eterogen şi<br />
cu o masă de militari recrutaţi în baza unei legi a serviciului militar obligatoriu care<br />
nu se mai regăsea, încă din anii `90 printre normativele necesare realizării unui<br />
instrument militar adecvat noii etape.<br />
Paradoxal, în anul 1987, Ceauşescu, în niciun caz determinat de vreo „viziune<br />
mesianică” sau măcar de vreo „idee genială”, avea să confirme necesitatea unor<br />
transformări adânci în domeniul militar: simulacrul de referendum privind reducerea<br />
* General de brigadă (r), profesor titular la catedra de Geopolitică şi Geostrategie din<br />
Colegiul Naţional de Apărare.<br />
321