STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

cunde în Afganistan. Pe data de 7 octombrie 2001 a început războiul din Afganistan.
Statele Unite şi Marea Britanic au lansat raiduri aeriene asupra capitalei Kabul,
precum şi asupra unor redute ale talibanilor (din Kandahar şi Jalalabad), au declanşat
atacuri terestre şi şi-au stabilit baze în Afganistan. În luna august 2002 şi începutul lui
septembrie, ameninţarea militară americană asupra Irakului a devenit tot mai evidentă.
George W. Bush a prelungit cu încă un an embargoul împotriva Irakului şi a justificat
această măsură prin „acţiunile ostile” ale acestei ţări fată de Statele Unite. Pe termen
lung, planurile administraţiei Bush sunt anihilarea facilităţilor nucleare a ţărilor din
„Axa Răului", înainte ca acestea să fie suficient de performante pentru a produce arme
cu care să poată fi atacată America, însă pe termen scurt schimbarea prin forţa armelor
a regimului de la Bagdad a devenit principala prioritate a Statelor Unite.
În plan economic, trebuie menţionate pierderile materiale şi sociale, efective şi
virtuale datorate acţiunilor teroriste din New York. Acţiunile respective au fost
estimate la 93 de miliarde de dolari. Proprietăţile distruse se ridică la 25,8 miliarde de
dolari. Au fost pierdute contracte ce puteau crea 60.000 de noi locuri de muncă.
Numărul şomerilor a crescut cu 83.000, iar procentul şomajului a ajuns în iulie 2002
la 7,7% faţă de 5,8% în iulie 2001. Totalul despăgubirilor ce urmează a fi plătite
depăşeşte suma de 21 miliarde de dolari. Mai mult, efectele acţiunilor din 11
septembrie au fost resimţite semnificativ în Wall Street, unde s-au înregistrat căderi
drastice ale burselor americane. Primele care au fost lovite de impactul acţiunilor
teroriste au fost companiile din industria aviatică şi de la asigurări. Moneda americană
a înregistrat scăderi ce au situat-o în urma lui Euro şi a Yenului. În numai o
săptămână, după 11 septembrie 2001, circa 1400 de miliarde de dolari au „dispărut”
de pe Wall Street prin pulverizarea preţului acţiunilor. Însă au crescut vânzările
produselor de armament, pe fondul războiului din Afganistan, mai în condiţiile noii
strategii a Pentagonului (a lupta la distanţe mari fără a depinde de baze fixe). Aceasta
însemna că bugetul Apărării SUA beneficia în 2003 de un spor de 48 de miliarde de
dolari, în cadrul acestuia fondurile luptei împotriva terorismului fiind cu 17,1 milioane
de dolari mai mari decât în 2001. Nu în ultimul rând, trebuie să menţionat faptul că
acţiunile teroriste au condiţionat anumite schimbări necesare intervenite în politicile
monetare (cum ar fi scăderea dobânzilor, reducerea unor taxe) şi realocarea bugetului
de stat, schimbări interpretate de unii analişti, poate mult prea optimist, nu doar ca un
răspuns la şocul economic produs de 11 septembrie, ci ca un mijloc de ieşire din
recesiune a economiei americane.
Acţiunile teroriste din septembrie 2001 au fost percepute dramatic de către
americani, o adevărată psihoză cuprinzând America. Acest fenomen s-a manifestat pe
mai multe planuri. Mai întâi, s-a înregistrat o însemnată restructurare a instituţiilor
guvernamentale americane. Au fost extinse considerabil prerogativele poliţiei
federale, a crescut bugetul Pentagonului şi a fost creat, pentru prima oară în istoria
Americii, un Minister al Securităţii Interne. Agenţii federali au primit prerogative
sporite pentru supravegherea suspecţilor şi interceptarea mijloacelor de comunicare
ale acestora, prin monitorizare electronică. FBI a primit puteri noi pentru înregistrarea
convorbirilor telefonice, monitorizarea conturilor bancare şi chiar pentru verificarea
lăcaşurilor de cult. De asemenea, a fost înăsprită politica acordării de vize, străinii
care pătrund pe teritoriul american, pe baza unor criterii secrete, fiind consideraţi că
314