STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

vietnamezilor, deşi în realitate, nu existase un al doilea atac. Adevărul a ieşit la
iveală mult timp după finalul conflictului.
Tot în războiul din Vietnam, o cercetare ulterioară a dovedit că majoritatea
reportajelor de luptă erau furnizate de serviciile de relaţii publice ale armatei, care
numai în 1971, au cheltuit peste 200 de milioane de dolari ca să îmbunătăţească
imaginea. Serviciile de relaţii publice ale armatei au înscenat manevre ale armatei
sud-vietnameze, acestea fiind filmate de operatori militari şi difuzate în SUA prin
staţii mici de televiziune care nu aveau fondurile necesare finanţării unor
corespondenţi de război.
Influenţarea
Influenţarea este o acţiune exercitată de o entitate socială, orientată spre
modificarea opţiunilor şi manifestărilor altei entităţi. Se exercită sub forma
persuasiunii şi a îndoctrinării.
Cointeresarea, coruperea, compromiterea, şantajul şi intimidarea s-au dovedit a
fi metode eficiente de influenţare psihologică în timp de pace şi în situaţie de război.
Confruntarea imaginilor, agresarea simbolurilor, miturilor, stereotipurilor şi
metaforelor, a matricelor simbolice a unor grupuri dintr-o ţară sau a imaginarului
social naţional constituie metode principale.
Desfăşurate cu predilecţie prin intermediul organelor de spionaj care
acţionează sub cele mai diferite acoperiri, ponderea acţiunilor de influenţare este în
continuă creştere, datorită gradului sporit de permeabilitate faţă de posibilităţile şi
măsurile de protecţie a ţintei. Această formă de agresare informaţională se
desfăşoară pe baza unui plan sau strategii de influenţare, în cadrul unor agenţii,
întreprinderi, instituţii, misiuni diplomatice, asociaţii sau organizaţii „culturale"
etc., toate lăsând impresia că obiectul lor este licit neavând nici o legătură cu vreo
activitate îndreptată împotriva securităţii statului.
Metodele utilizate în procesul de influenţare sunt: încălcarea disimulată a
regulilor logicii (se maschează minciuna evidentă şi calomnia prin prezentarea unor
argumente); procesul de denaturare logică (în locul unui ansamblu de argumente,
necesare fundamentării unei anumite idei se aleg numai cele care le convin,
omiţându-le pe celelalte). Din categoria încălcării disimulate a regulilor logicii fac
parte si alte procedee, specifice acestei metode: denaturarea; falsa generalizare, prin
care fenomene izolate sunt prezentate ca fiind generale, tipice.
Folosirea etichetării, prin prezentarea unor informaţii deformate, este
completată prin alte procedee specifice acesteia:
- repetarea frecventă a anumitor lucruri;
- referiri denigratoare la adresa autorităţii;
- “falsificarea hârtiilor" adică dezinformarea făţişă;
- adevărul emis pe jumătate;
- denaturarea faptelor etc.
Nu este omisă nici penetraţia discretă, influenţarea voalată a minţii si sufletului
omenesc, cele mai importante şi eficiente devenind anecdotele şi zvonurile. Datorită
puterii de persuasiune şi al posibilităţii influenţării unei mari mase de oameni, zvonul
a fost, dintotdeauna, unul dintre cele mai folosite mijloace de diversiune şi
304