STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ
STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...
SUA va avea succes doar dacă administraţia Barack Obama va accepta dreptul Teheranului de a dezvolta un program nuclear, relatează Financial Times, în ediţia electronică 9 . Aşadar ambele tabere par să îşi susţină vehement punctul de vedere. Rămâne de văzut care dintre părţi este dispusă să liciteze mai mult şi automat care tabără este dispusă să facă mai multe concesii. Concluzii Lumea care trăim este, cu toate măsurile şi cu toate alianţele formate pentru asigurarea securităţii statale şi intenaţionale, o lume nesigură şi imprevizibilă. De aceea nu ne permitem luxul de a fi neglijenţi în luarea deciziilor iar recurgerea la forma violentă de soluţionare a unui conflict trebuie să fie utilizată abia când, în mod cert s-au epuizat toate celelalte modalităţi de soluţionare a conflictelor. Crizele internaţionale au valenţe din ce în ce mai complexe, ele fiind rezultatul contopirii mai multor domenii de manifestare. De aceea se impune o studiere cât mai atentă a aspectelor care au dus la declanşarea crizei. Numai urmărind atent mecanismul de declanşare a acestora putem elabora soluţia optimă. Este impetuos necesar ca statele implicate în gestionarea acestor crize să facă dovada faptului că determinarea lor constă în convingerea că este necesară crearea unui mediu stabil de securitate internaţională şi nu obţinerea unor interese economice sau politice este cea care prevalează. În ceea ce priveşte situaţia din Iran, pentru a evita declanşarea unui conflict de proporţii se impune găsirea modalităţii optime de gestionare a crizei. Problema Iranului este una deosebit de sensibilă, cu valenţe în trecutul zbuciumat şi zguduit de războiul cu Irakul. Fii şi fiicele, fraţii şi surorile celor peste 600 000 de morţi păstrează cu siguranţă încă vie amintirea rudelor căzute la datorie. Iranul, datorită politicii impuse de Atayollahul Khomeyni, un luptător vehement împotriva regimului impus de şahişahul Mohammad Reza Pahlavi care dorea apropierea de valorile occidentale, rămâne deodată captiv valorilor fundamentalist islamiste. Iranul este al patrulea exportator de petrol din lume şi al treilea după rezerve. Cu alte cuvinte, resurse suficiente pentru ca ţara să fie bogată. Dar lucrurile nu stau aşa. Iranul a avut la dispozitie 25 de ani pentru a demonstra că politica monarhiei prooccidentale, menţinută înaintea revolutiei islamice, era total falimentară. Şi cum putea fi demonstrat mai uşor acest lucru decât printr-un program economic eficient, unde sumele obtinute din petrol să fie investite în industriile cele mai profitabile. Ceea ce nu s-a întâmplat. Iar după aceasta perioadă, administraţia de la Teheran a realizat că, deşi are petrol enorm, banii n-ajung. Sau se duc în altă parte. În fine, important este că, odată ce a ajuns la aceasta concluzie, Iranul trebuia să găsească o soluţie. Şi soluţia a venit: program nuclear. Iranul s-a gândit că împuscă mai multi iepuri deodată prin programul său nuclear: devine lider regional şi îşi poate impune mai uşor punctul de vedere în diferite situaţii, deoarece structura sa nucleară va plana întotdeauna 9 http://www.ft.com/cms/s/96981488-f325-11dd-abe6-0000779fd2ac,Authorised=false.html?_ i_location=http%3A%2F%2Fwww.ft.com%2Fcms%2Fs%2F0%2F96981488-f325-11dd-abe6- 0000779fd2ac.html %3Fnclick_check%3D1&_i_referer=&nclick_check=1 286
ameninţător asupra celorlalţi. Dar altceva este interesant. În toată această perioadă, în care a încasat sume enorme pentru petrolul său, populaţia a ramas cam la acelaşi stadiu de dezvoltare economică şi socială. Guvernul de la Teheran a plimbat torţa duşmanului american în orice ungher al iranianului de rînd pentru a explica insuccesul strategiei sale economice. Islamismul a redevenit arma de stat împotriva profanului şi lacomului american. Or, deşi aceasta teorie avea un oarecare fundament în urmă cu mai multe zeci de ani, acum situaţia este schimbată radical. Nu discutam despre pierderile exportatorilor de petrol rezultate din deprecierea dolarului. Ceea ce trebuie luat in consideraţie este că o administraţie oligarhică, folosind nişte fundamente pseudoreligioase, menţine un front de luptă unde arma este petrolul. Şi mai nou, energia nucleară. Bibliografie: [1] FRUNZETI, Teodor, Soluţionarea crizelor internaţionale, Institutul European, Iaşi, 2006. [2] FRUNZETI, Teodor, Globalizarea securităţii, Editura militară, Bucureşti, 2006. [3] PAPP, Daniel S., Contemporany International Relations, New York, Macmillan Publishing Company, 1991. [4] KEGLEY, Charles W. Jr., WITTKOPF, Eugene R., World Politics, Trend and Transformation, St. Martin’s Press, 1997. [5] LAZESCU, Alexandru, Mizele din Orientul Mijlociu, Ziarul de Iaşi, 17/07/2006 [6] COMAN, George, SUA exclud temporar atacarea Iranului, Ziua, 05.02. 2005 [7] http://www.iranembassy.ro [8] http://www.jpost.com [9] http://www.dw-world.de [10] http://www.mediafax.ro [11] http://www.ft.com 287
- Page 235 and 236: Figura nr. 12 - Ţările importatoa
- Page 237 and 238: REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ A RESURSELO
- Page 239 and 240: trebui înmulţit spaţiul deja men
- Page 241 and 242: capitală şi puterea instalată, i
- Page 243 and 244: - ce l ce s-a adăugat singur pe li
- Page 245 and 246: POSIBILE EVOLUŢII ÎN DOMENIUL OPE
- Page 247 and 248: ameninţarea la adresa populaţiei.
- Page 249 and 250: stabilitatea. Este capabilă să î
- Page 251 and 252: NRF este văzută ca o forţă de r
- Page 253 and 254: Prin rotaţie, cele şapte corpuri
- Page 255 and 256: Mediul de securitate cunoaşte ast
- Page 257 and 258: proliferării economiei subterane a
- Page 259 and 260: Atributul în jurul căruia au loc
- Page 261 and 262: poziţiei S.U.A. în următorii 15-
- Page 263 and 264: securitate de mediu, alimentară, d
- Page 265 and 266: SUVERANITATE VERSUS CONFLICT ÎN PO
- Page 267 and 268: conflicte locale între cele trei n
- Page 269 and 270: Kirghistan să fi început un proce
- Page 271 and 272: 3. Parteneriatul Estic - răspuns l
- Page 273 and 274: Summit-ul UE din 1 septembrie 2008,
- Page 275 and 276: iniţierea de negocieri internaţio
- Page 277 and 278: Federaţiei Ruse în România. Exce
- Page 279 and 280: Bibliografie: [1] FISCHER, Sabine R
- Page 281 and 282: 1. Scurt istoric Poziţia strategic
- Page 283 and 284: permanent, în care un Iran înarma
- Page 285: Spre deosebire de fostul secretar d
- Page 289 and 290: Lumea este ameninţată de pericole
- Page 291 and 292: Fiecare stat, slab sau puternic, in
- Page 293 and 294: dualitate relaţională (la nivelul
- Page 295 and 296: PSYOPS). Deşi există atât un cen
- Page 297 and 298: Concomitent, toate aceste ţări tr
- Page 299 and 300: AGRESIUNEA INFORMAŢIONALĂ - ARMĂ
- Page 301 and 302: Agresiunile informaţionale nu sunt
- Page 303 and 304: tehnică pentru convingere, pe cân
- Page 305 and 306: dezinformare psihologică, ce au î
- Page 307 and 308: (îndeosebi prin personificarea unu
- Page 309 and 310: 11 SEPTEMBRIE - DE LA CAUZE LA EFEC
- Page 311 and 312: Pentru a putea explica terorismul t
- Page 313 and 314: evenimentele din 11 septembrie 2001
- Page 315 and 316: prezintă un risc ridicat pentru se
- Page 317 and 318: orice preţ să demonstreze Occiden
- Page 319 and 320: III. Uniunea Europeană - Federaţi
- Page 321 and 322: FENOMENUL GLOBALIZĂRII ÎN DOMENIU
- Page 323 and 324: omânească a cunoscut turbulenţe
- Page 325 and 326: Efecte perverse s-au manifestat şi
- Page 327 and 328: IMPORTANŢA EVENIMENTELOR STRATEGIC
- Page 329 and 330: actor al relaţiilor internaţional
- Page 331 and 332: 1919. Începând cu 1924, Relaţiil
- Page 333 and 334: Tratatul Nord-Atlantic din aprilie
- Page 335 and 336: • revizuirea mandatului şi a nec
ameninţător asupra celorlalţi. Dar altceva este interesant. În toată această perioadă, în<br />
care a încasat sume enorme pentru petrolul său, populaţia a ramas cam la acelaşi<br />
stadiu de dezvoltare economică şi socială. Guvernul de la Teheran a plimbat torţa<br />
duşmanului american în orice ungher al iranianului de rînd pentru a explica insuccesul<br />
strategiei sale economice. Islamismul a redevenit arma de stat împotriva profanului şi<br />
lacomului american. Or, deşi aceasta teorie avea un oarecare fundament în urmă cu<br />
mai multe zeci de ani, acum situaţia este schimbată radical. Nu discutam despre<br />
pierderile exportatorilor de petrol rezultate din deprecierea dolarului. Ceea ce trebuie<br />
luat in consideraţie este că o administraţie oligarhică, folosind nişte fundamente<br />
pseudoreligioase, menţine un front de luptă unde arma este petrolul. Şi mai nou,<br />
energia nucleară.<br />
Bibliografie:<br />
[1] FRUNZETI, Teodor, Soluţionarea crizelor internaţionale, Institutul European,<br />
Iaşi, 2006.<br />
[2] FRUNZETI, Teodor, Globalizarea securităţii, Editura militară, Bucureşti,<br />
2006.<br />
[3] PAPP, Daniel S., Contemporany International Relations, New York,<br />
Macmillan Publishing Company, 1991.<br />
[4] KEGLEY, Charles W. Jr., WITTKOPF, Eugene R., World Politics, Trend and<br />
Transformation, St. Martin’s Press, 1997.<br />
[5] LAZESCU, Alexandru, Mizele din Orientul Mijlociu, Ziarul de Iaşi, 17/07/2006<br />
[6] COMAN, George, SUA exclud temporar atacarea Iranului, Ziua, 05.02. 2005<br />
[7] http://www.iranembassy.ro<br />
[8] http://www.jpost.com<br />
[9] http://www.dw-world.de<br />
[10] http://www.mediafax.ro<br />
[11] http://www.ft.com<br />
287
Change language