STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...

13.09.2015 Views

multilateral va fi mai mult decât un for de dialog, el va avea menirea să faciliteze elaborarea şi realizarea unor poziţii şi acţiuni concertate pentru a face faţă în mod solidar unor provocări comune. De fapt, noul instrument multilateral va imprima substanţă concretă asocierii politice ce se va stabili între statele din Europa de Est şi UE în baza Acordurilor de Asociere. Structura operaţională a viitorului cadru multilateral al Parteneriatului Estic va fi ierarhizată în patru trepte: reuniuni bianuale la nivel de Şefi de Stat şi de Guvern; reuniuni anuale la nivel de Miniştri de Externe ai UE şi partenerii din Europa de Est care vor evalua progresele Parteneriatului Estic şi vor trasa noi obiective; reuniuni la nivel de înalţi funcţionari ce se vor organiza pe patru platforme tematice de cooperare, şi anume: democraţia, buna guvernare şi stabilitatea; integrarea economică şi convergenţa cu politicile UE; securitatea energetică; contactele interumane; reuniuni la nivel de experţi, care, de asemenea, se vor întruni pe cele patru platforme tematice menţionate mai sus. Chiar dacă propunerea referitoare la crearea acestui Parteneriat a fost făcută publică pe 26 mai 2008, opinii privind constituirea unei eventuale “Alianţe Estice” au fost vehiculate îndată ce Franţa a început să promoveze ideea Uniunii Mediteraneene (În cele din urmă, proiectul francez a fost acceptat, însă cu anumite amendamente esenţiale. Uniunea respectivă a fost redenumită Uniunea pentru Marea Mediteraneană. Aceasta urma să includă toate statele UE, nu numai cele riverane Bazinului Mediteranean, reprezentând un for de comunicare adiţional celui existent în cadrul UE şi nicidecum nu o organizaţie aparte dedicată distanţării Turciei de la perspectiva europeană etc.). Astfel, deja în luna aprilie 2008, în cadrul Parlamentului European se făceau afirmaţii privitor la o potenţială „Alianţă Estică”, necesară pentru a oferi o soluţie intermediară statelor cu aspiraţii pro-europene 26 . Această propunere a fost condiţionată de faptul că UE înfruntă urmările extinderii extenuante din 2004 şi respectiv 2007, iar Franţa forţează dimensiunea sudică a Politicii Europene Externe. Rolul primordial în dezvoltarea acestei idei îi aparţine Poloniei. În vederea susţinerii cauzei europene a statelor est-europene, în special cea a Ucrainei, Varşovia şi-a canalizat eforturile sale politico-diplomatice pentru a obţine acordul şi inclusiv sprijinul membrilor UE (de remarcat faptul, că aceste acţiuni s-au soldat cu crearea tandemului Polonia-Suedia, precum şi cu înregistrarea unui număr mare de susţinători a acestui Parteneriat printre statele europene.). În contextul viitoarei preşedinţii a Franţei în cadrul Consiliului European, Parisul a dat de înţeles că susţine proiectul Parteneriatului Estic. De fapt, Franţa a decis să-şi revizuiască atitudinea sa faţă de statele din Europa de Est, în special faţă de Ucraina. Prin intermediul acestui gest Franţa intenţionează să-şi asigure un sprijin larg din partea noilor membri ai UE în chestiunile legate de funcţionarea Uniunii pentru Marea Mediteraneană, dezvoltarea dimensiunii de apărare a UE etc., ce vor face parte din agenda de lucru a Parisului la conducerea UE. În urma războiului ruso-georgian, importanţa politică a „Parteneriatului Estic 27 ” a crescut şi mai mult, astfel încât, la 26 http://newsukraine.com.ua/news/107275/ 27 Iniţiativa Poloniei şi Suediei de a constitui Parteneriatul Estic rezultă din premise interne şi externe, conjuncturale şi strategice, ce s-au accentuat în perioada recentă în cadrul UE şi la frontierele sale externe. Printre acestea se numără, intenţia Franţei de a demara procesul de instituire a Uniunii pentru Marea Mediteraneană. Dinamizarea acţiunilor de revigorare a activităţilor în cadrul 272

Summit-ul UE din 1 septembrie 2008, Comisia Europeană a fost chemată să definitiveze, până în decembrie 2008, elaborarea proiectului „Parteneriatului Estic”, ceea ce ar permite Şefilor de Stat şi Guvern ai UE să-l aprobe până în martie 2009. De asemenea, anume sub impactul agresiunii Rusiei contra Georgiei, statele membre ale UE au devenit mai receptive la doleanţa autorităţilor ucrainene de a semna un Acord de asociere cu Ucraina. De altfel, la 29 octombrie 2008, Bruxellesul şi Kievul au iniţiat deja consultări cu privire la perspectiva liberalizării regimului de vize între UE şi Ucraina.. În Georgia, după evenimentele tragice din august, prezenţa politică a UE a crescut vizibil în această ţară. În prezent, UE dispune în Georgia de un Reprezentant Special pentru criza georgiană şi de o echipă de peste 200 de observatori militari însărcinaţi cu monitorizarea respectării de către autorităţile ruse şi georgiene a Acordului de încetare a focului din 12 August 2008. Totodată, UE a anunţat că intenţionează să liberalizeze regimul de vize pentru cetăţenii georgieni şi, mai ales, a promis că, în următorii trei ani, asistenţa sa financiară pentru Georgia va creşte semnificativ, ridicându-se la suma de peste 500 milioane de euro. Conferinţa de securitate de la Munchen 28 din februarie 2009, a reunit şefi de stat şi de guvern, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale care au analizat cele mai sensibile probleme referitoare la securitatea internaţională. Discuţiile au avut ca una din temele principale instabilitatea regională cu trimitere directă asupra zonei Caucaz şi Balcanilor. În cadrul acestei reuniuni este de remarcat şi întâlnirea ministrului român de externe Cristian Diaconescu cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, cu consilierul pe probleme de apărare naţională a preşedintelui SUA, James Jones. Aceste întâlniri bilaterale au abordat printre altele şi tema dezvoltari parteneriatului strategic în bazinul Mării Negre. În dialogul cu preşedintele Comisiei Europene, Barosso, ministrul român de externe şi-a exprimat susţinerea pentru parteneriatul european şi cooperarea privind zona Mării Negre, subliniind necesitatea coordonării eforturilor europene pentru stabilizare situaţiei din Georgia şi Transnistria şi printr-o abordare coerentă pe tema securităţii energetice. Astfel problemele din Caucaz şi Balcani ar putea fi soluţionate printr-o abordare raţională, pragmatică şi orientată către obiective concrete, iar prin poziţionarea geografică a României, interesul statului român va fi de soluţionare a problemelor din aceste zone, aceasta şi în contextul în care menţinerea de facto a conflictelor îngheţate generează instabilitate pentru întreaga comunitate internaţională. Şeful diplomaţiei române a subliniat necesitatea identificării, de către comunitatea internaţională, de noi mijloace pentru reglementarea durabilă a organizaţiei Comunităţii Statelor Independente, în frunte cu Rusia. Interesul crescând al statelor atât vestice, cât şi estice ale UE, pentru potenţialul energetic major al statelor din bazinul Mării Negre (ţările din Europa de Est incluse Politica Europeană de Vecinătate). Intensificarea activităţii politico-diplomatice a statelor din “Noua Europă” în vederea avansării dimensiunii estice a politicii externe a UE. De asemenea, promovarea/susţinerea coerentă şi amplă de către acestea a perspectivelor europene pentru statele ex-sovietice cu aspiraţii pro-europene accentuate. 28 Departamentul politic, politic@mediafax.ro 273

Summit-ul UE din 1 septembrie 2008, Comisia Europeană a fost chemată să<br />

definitiveze, până în decembrie 2008, elaborarea proiectului „Parteneriatului Estic”,<br />

ceea ce ar permite Şefilor de Stat şi Guvern ai UE să-l aprobe până în martie 2009. De<br />

asemenea, anume sub impactul agresiunii Rusiei contra Georgiei, statele membre ale<br />

UE au devenit mai receptive la doleanţa autorităţilor ucrainene de a semna un Acord<br />

de asociere cu Ucraina. De altfel, la 29 octombrie 2008, Bruxellesul şi Kievul au<br />

iniţiat deja consultări cu privire la perspectiva liberalizării regimului de vize între UE<br />

şi Ucraina..<br />

În Georgia, după evenimentele tragice din august, prezenţa politică a UE a<br />

crescut vizibil în această ţară. În prezent, UE dispune în Georgia de un Reprezentant<br />

Special pentru criza georgiană şi de o echipă de peste 200 de observatori militari<br />

însărcinaţi cu monitorizarea respectării de către autorităţile ruse şi georgiene a<br />

Acordului de încetare a focului din 12 August 2008. Totodată, UE a anunţat că<br />

intenţionează să liberalizeze regimul de vize pentru cetăţenii georgieni şi, mai ales, a<br />

promis că, în următorii trei ani, asistenţa sa financiară pentru Georgia va<br />

creşte semnificativ, ridicându-se la suma de peste 500 milioane de euro.<br />

Conferinţa de securitate de la Munchen 28 din februarie 2009, a reunit şefi de stat<br />

şi de guvern, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale care au analizat cele mai<br />

sensibile probleme referitoare la securitatea internaţională. Discuţiile au avut ca una<br />

din temele principale instabilitatea regională cu trimitere directă asupra zonei Caucaz<br />

şi Balcanilor. În cadrul acestei reuniuni este de remarcat şi întâlnirea ministrului<br />

român de externe Cristian Diaconescu cu preşedintele Comisiei Europene, Jose<br />

Manuel Durao Barroso, cu consilierul pe probleme de apărare naţională a<br />

preşedintelui SUA, James Jones.<br />

Aceste întâlniri bilaterale au abordat printre altele şi tema dezvoltari<br />

parteneriatului strategic în bazinul Mării Negre. În dialogul cu preşedintele Comisiei<br />

Europene, Barosso, ministrul român de externe şi-a exprimat susţinerea pentru<br />

parteneriatul european şi cooperarea privind zona Mării Negre, subliniind necesitatea<br />

coordonării eforturilor europene pentru stabilizare situaţiei din Georgia şi Transnistria<br />

şi printr-o abordare coerentă pe tema securităţii energetice. Astfel problemele din<br />

Caucaz şi Balcani ar putea fi soluţionate printr-o abordare raţională, pragmatică şi<br />

orientată către obiective concrete, iar prin poziţionarea geografică a României,<br />

interesul statului român va fi de soluţionare a problemelor din aceste zone, aceasta şi<br />

în contextul în care menţinerea de facto a conflictelor îngheţate generează instabilitate<br />

pentru întreaga comunitate internaţională.<br />

Şeful diplomaţiei române a subliniat necesitatea identificării, de către<br />

comunitatea internaţională, de noi mijloace pentru reglementarea durabilă a<br />

organizaţiei Comunităţii Statelor Independente, în frunte cu Rusia. Interesul crescând al statelor atât<br />

vestice, cât şi estice ale UE, pentru potenţialul energetic major al statelor din bazinul Mării Negre<br />

(ţările din Europa de Est incluse Politica Europeană de Vecinătate). Intensificarea activităţii<br />

politico-diplomatice a statelor din “Noua Europă” în vederea avansării dimensiunii estice a politicii<br />

externe a UE. De asemenea, promovarea/susţinerea coerentă şi amplă de către acestea a<br />

perspectivelor europene pentru statele ex-sovietice cu aspiraţii pro-europene accentuate.<br />

28 Departamentul politic, politic@mediafax.ro<br />

273

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!