STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ
STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...
multilateral va fi mai mult decât un for de dialog, el va avea menirea să faciliteze elaborarea şi realizarea unor poziţii şi acţiuni concertate pentru a face faţă în mod solidar unor provocări comune. De fapt, noul instrument multilateral va imprima substanţă concretă asocierii politice ce se va stabili între statele din Europa de Est şi UE în baza Acordurilor de Asociere. Structura operaţională a viitorului cadru multilateral al Parteneriatului Estic va fi ierarhizată în patru trepte: reuniuni bianuale la nivel de Şefi de Stat şi de Guvern; reuniuni anuale la nivel de Miniştri de Externe ai UE şi partenerii din Europa de Est care vor evalua progresele Parteneriatului Estic şi vor trasa noi obiective; reuniuni la nivel de înalţi funcţionari ce se vor organiza pe patru platforme tematice de cooperare, şi anume: democraţia, buna guvernare şi stabilitatea; integrarea economică şi convergenţa cu politicile UE; securitatea energetică; contactele interumane; reuniuni la nivel de experţi, care, de asemenea, se vor întruni pe cele patru platforme tematice menţionate mai sus. Chiar dacă propunerea referitoare la crearea acestui Parteneriat a fost făcută publică pe 26 mai 2008, opinii privind constituirea unei eventuale “Alianţe Estice” au fost vehiculate îndată ce Franţa a început să promoveze ideea Uniunii Mediteraneene (În cele din urmă, proiectul francez a fost acceptat, însă cu anumite amendamente esenţiale. Uniunea respectivă a fost redenumită Uniunea pentru Marea Mediteraneană. Aceasta urma să includă toate statele UE, nu numai cele riverane Bazinului Mediteranean, reprezentând un for de comunicare adiţional celui existent în cadrul UE şi nicidecum nu o organizaţie aparte dedicată distanţării Turciei de la perspectiva europeană etc.). Astfel, deja în luna aprilie 2008, în cadrul Parlamentului European se făceau afirmaţii privitor la o potenţială „Alianţă Estică”, necesară pentru a oferi o soluţie intermediară statelor cu aspiraţii pro-europene 26 . Această propunere a fost condiţionată de faptul că UE înfruntă urmările extinderii extenuante din 2004 şi respectiv 2007, iar Franţa forţează dimensiunea sudică a Politicii Europene Externe. Rolul primordial în dezvoltarea acestei idei îi aparţine Poloniei. În vederea susţinerii cauzei europene a statelor est-europene, în special cea a Ucrainei, Varşovia şi-a canalizat eforturile sale politico-diplomatice pentru a obţine acordul şi inclusiv sprijinul membrilor UE (de remarcat faptul, că aceste acţiuni s-au soldat cu crearea tandemului Polonia-Suedia, precum şi cu înregistrarea unui număr mare de susţinători a acestui Parteneriat printre statele europene.). În contextul viitoarei preşedinţii a Franţei în cadrul Consiliului European, Parisul a dat de înţeles că susţine proiectul Parteneriatului Estic. De fapt, Franţa a decis să-şi revizuiască atitudinea sa faţă de statele din Europa de Est, în special faţă de Ucraina. Prin intermediul acestui gest Franţa intenţionează să-şi asigure un sprijin larg din partea noilor membri ai UE în chestiunile legate de funcţionarea Uniunii pentru Marea Mediteraneană, dezvoltarea dimensiunii de apărare a UE etc., ce vor face parte din agenda de lucru a Parisului la conducerea UE. În urma războiului ruso-georgian, importanţa politică a „Parteneriatului Estic 27 ” a crescut şi mai mult, astfel încât, la 26 http://newsukraine.com.ua/news/107275/ 27 Iniţiativa Poloniei şi Suediei de a constitui Parteneriatul Estic rezultă din premise interne şi externe, conjuncturale şi strategice, ce s-au accentuat în perioada recentă în cadrul UE şi la frontierele sale externe. Printre acestea se numără, intenţia Franţei de a demara procesul de instituire a Uniunii pentru Marea Mediteraneană. Dinamizarea acţiunilor de revigorare a activităţilor în cadrul 272
Summit-ul UE din 1 septembrie 2008, Comisia Europeană a fost chemată să definitiveze, până în decembrie 2008, elaborarea proiectului „Parteneriatului Estic”, ceea ce ar permite Şefilor de Stat şi Guvern ai UE să-l aprobe până în martie 2009. De asemenea, anume sub impactul agresiunii Rusiei contra Georgiei, statele membre ale UE au devenit mai receptive la doleanţa autorităţilor ucrainene de a semna un Acord de asociere cu Ucraina. De altfel, la 29 octombrie 2008, Bruxellesul şi Kievul au iniţiat deja consultări cu privire la perspectiva liberalizării regimului de vize între UE şi Ucraina.. În Georgia, după evenimentele tragice din august, prezenţa politică a UE a crescut vizibil în această ţară. În prezent, UE dispune în Georgia de un Reprezentant Special pentru criza georgiană şi de o echipă de peste 200 de observatori militari însărcinaţi cu monitorizarea respectării de către autorităţile ruse şi georgiene a Acordului de încetare a focului din 12 August 2008. Totodată, UE a anunţat că intenţionează să liberalizeze regimul de vize pentru cetăţenii georgieni şi, mai ales, a promis că, în următorii trei ani, asistenţa sa financiară pentru Georgia va creşte semnificativ, ridicându-se la suma de peste 500 milioane de euro. Conferinţa de securitate de la Munchen 28 din februarie 2009, a reunit şefi de stat şi de guvern, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale care au analizat cele mai sensibile probleme referitoare la securitatea internaţională. Discuţiile au avut ca una din temele principale instabilitatea regională cu trimitere directă asupra zonei Caucaz şi Balcanilor. În cadrul acestei reuniuni este de remarcat şi întâlnirea ministrului român de externe Cristian Diaconescu cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, cu consilierul pe probleme de apărare naţională a preşedintelui SUA, James Jones. Aceste întâlniri bilaterale au abordat printre altele şi tema dezvoltari parteneriatului strategic în bazinul Mării Negre. În dialogul cu preşedintele Comisiei Europene, Barosso, ministrul român de externe şi-a exprimat susţinerea pentru parteneriatul european şi cooperarea privind zona Mării Negre, subliniind necesitatea coordonării eforturilor europene pentru stabilizare situaţiei din Georgia şi Transnistria şi printr-o abordare coerentă pe tema securităţii energetice. Astfel problemele din Caucaz şi Balcani ar putea fi soluţionate printr-o abordare raţională, pragmatică şi orientată către obiective concrete, iar prin poziţionarea geografică a României, interesul statului român va fi de soluţionare a problemelor din aceste zone, aceasta şi în contextul în care menţinerea de facto a conflictelor îngheţate generează instabilitate pentru întreaga comunitate internaţională. Şeful diplomaţiei române a subliniat necesitatea identificării, de către comunitatea internaţională, de noi mijloace pentru reglementarea durabilă a organizaţiei Comunităţii Statelor Independente, în frunte cu Rusia. Interesul crescând al statelor atât vestice, cât şi estice ale UE, pentru potenţialul energetic major al statelor din bazinul Mării Negre (ţările din Europa de Est incluse Politica Europeană de Vecinătate). Intensificarea activităţii politico-diplomatice a statelor din “Noua Europă” în vederea avansării dimensiunii estice a politicii externe a UE. De asemenea, promovarea/susţinerea coerentă şi amplă de către acestea a perspectivelor europene pentru statele ex-sovietice cu aspiraţii pro-europene accentuate. 28 Departamentul politic, politic@mediafax.ro 273
- Page 221 and 222: sumă nu este deloc mică pentru un
- Page 223 and 224: contextul războiului de cinci zile
- Page 225 and 226: şi în cursul conflictului din Ose
- Page 227 and 228: MUTAŢII GEOSTRATEGICE 227
- Page 229 and 230: BIOCARBURANŢII - ENERGIE ALTERNATI
- Page 231 and 232: extreme, cea mai pesimistă cu puti
- Page 233 and 234: de ori mai mult decât în cazul un
- Page 235 and 236: Figura nr. 12 - Ţările importatoa
- Page 237 and 238: REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ A RESURSELO
- Page 239 and 240: trebui înmulţit spaţiul deja men
- Page 241 and 242: capitală şi puterea instalată, i
- Page 243 and 244: - ce l ce s-a adăugat singur pe li
- Page 245 and 246: POSIBILE EVOLUŢII ÎN DOMENIUL OPE
- Page 247 and 248: ameninţarea la adresa populaţiei.
- Page 249 and 250: stabilitatea. Este capabilă să î
- Page 251 and 252: NRF este văzută ca o forţă de r
- Page 253 and 254: Prin rotaţie, cele şapte corpuri
- Page 255 and 256: Mediul de securitate cunoaşte ast
- Page 257 and 258: proliferării economiei subterane a
- Page 259 and 260: Atributul în jurul căruia au loc
- Page 261 and 262: poziţiei S.U.A. în următorii 15-
- Page 263 and 264: securitate de mediu, alimentară, d
- Page 265 and 266: SUVERANITATE VERSUS CONFLICT ÎN PO
- Page 267 and 268: conflicte locale între cele trei n
- Page 269 and 270: Kirghistan să fi început un proce
- Page 271: 3. Parteneriatul Estic - răspuns l
- Page 275 and 276: iniţierea de negocieri internaţio
- Page 277 and 278: Federaţiei Ruse în România. Exce
- Page 279 and 280: Bibliografie: [1] FISCHER, Sabine R
- Page 281 and 282: 1. Scurt istoric Poziţia strategic
- Page 283 and 284: permanent, în care un Iran înarma
- Page 285 and 286: Spre deosebire de fostul secretar d
- Page 287 and 288: ameninţător asupra celorlalţi. D
- Page 289 and 290: Lumea este ameninţată de pericole
- Page 291 and 292: Fiecare stat, slab sau puternic, in
- Page 293 and 294: dualitate relaţională (la nivelul
- Page 295 and 296: PSYOPS). Deşi există atât un cen
- Page 297 and 298: Concomitent, toate aceste ţări tr
- Page 299 and 300: AGRESIUNEA INFORMAŢIONALĂ - ARMĂ
- Page 301 and 302: Agresiunile informaţionale nu sunt
- Page 303 and 304: tehnică pentru convingere, pe cân
- Page 305 and 306: dezinformare psihologică, ce au î
- Page 307 and 308: (îndeosebi prin personificarea unu
- Page 309 and 310: 11 SEPTEMBRIE - DE LA CAUZE LA EFEC
- Page 311 and 312: Pentru a putea explica terorismul t
- Page 313 and 314: evenimentele din 11 septembrie 2001
- Page 315 and 316: prezintă un risc ridicat pentru se
- Page 317 and 318: orice preţ să demonstreze Occiden
- Page 319 and 320: III. Uniunea Europeană - Federaţi
- Page 321 and 322: FENOMENUL GLOBALIZĂRII ÎN DOMENIU
Summit-ul UE din 1 septembrie 2008, Comisia Europeană a fost chemată să<br />
definitiveze, până în decembrie 2008, elaborarea proiectului „Parteneriatului Estic”,<br />
ceea ce ar permite Şefilor de Stat şi Guvern ai UE să-l aprobe până în martie 2009. De<br />
asemenea, anume sub impactul agresiunii Rusiei contra Georgiei, statele membre ale<br />
UE au devenit mai receptive la doleanţa autorităţilor ucrainene de a semna un Acord<br />
de asociere cu Ucraina. De altfel, la 29 octombrie 2008, Bruxellesul şi Kievul au<br />
iniţiat deja consultări cu privire la perspectiva liberalizării regimului de vize între UE<br />
şi Ucraina..<br />
În Georgia, după evenimentele tragice din august, prezenţa politică a UE a<br />
crescut vizibil în această ţară. În prezent, UE dispune în Georgia de un Reprezentant<br />
Special pentru criza georgiană şi de o echipă de peste 200 de observatori militari<br />
însărcinaţi cu monitorizarea respectării de către autorităţile ruse şi georgiene a<br />
Acordului de încetare a focului din 12 August 2008. Totodată, UE a anunţat că<br />
intenţionează să liberalizeze regimul de vize pentru cetăţenii georgieni şi, mai ales, a<br />
promis că, în următorii trei ani, asistenţa sa financiară pentru Georgia va<br />
creşte semnificativ, ridicându-se la suma de peste 500 milioane de euro.<br />
Conferinţa de securitate de la Munchen 28 din februarie 2009, a reunit şefi de stat<br />
şi de guvern, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale care au analizat cele mai<br />
sensibile probleme referitoare la securitatea internaţională. Discuţiile au avut ca una<br />
din temele principale instabilitatea regională cu trimitere directă asupra zonei Caucaz<br />
şi Balcanilor. În cadrul acestei reuniuni este de remarcat şi întâlnirea ministrului<br />
român de externe Cristian Diaconescu cu preşedintele Comisiei Europene, Jose<br />
Manuel Durao Barroso, cu consilierul pe probleme de apărare naţională a<br />
preşedintelui SUA, James Jones.<br />
Aceste întâlniri bilaterale au abordat printre altele şi tema dezvoltari<br />
parteneriatului strategic în bazinul Mării Negre. În dialogul cu preşedintele Comisiei<br />
Europene, Barosso, ministrul român de externe şi-a exprimat susţinerea pentru<br />
parteneriatul european şi cooperarea privind zona Mării Negre, subliniind necesitatea<br />
coordonării eforturilor europene pentru stabilizare situaţiei din Georgia şi Transnistria<br />
şi printr-o abordare coerentă pe tema securităţii energetice. Astfel problemele din<br />
Caucaz şi Balcani ar putea fi soluţionate printr-o abordare raţională, pragmatică şi<br />
orientată către obiective concrete, iar prin poziţionarea geografică a României,<br />
interesul statului român va fi de soluţionare a problemelor din aceste zone, aceasta şi<br />
în contextul în care menţinerea de facto a conflictelor îngheţate generează instabilitate<br />
pentru întreaga comunitate internaţională.<br />
Şeful diplomaţiei române a subliniat necesitatea identificării, de către<br />
comunitatea internaţională, de noi mijloace pentru reglementarea durabilă a<br />
organizaţiei Comunităţii Statelor Independente, în frunte cu Rusia. Interesul crescând al statelor atât<br />
vestice, cât şi estice ale UE, pentru potenţialul energetic major al statelor din bazinul Mării Negre<br />
(ţările din Europa de Est incluse Politica Europeană de Vecinătate). Intensificarea activităţii<br />
politico-diplomatice a statelor din “Noua Europă” în vederea avansării dimensiunii estice a politicii<br />
externe a UE. De asemenea, promovarea/susţinerea coerentă şi amplă de către acestea a<br />
perspectivelor europene pentru statele ex-sovietice cu aspiraţii pro-europene accentuate.<br />
28 Departamentul politic, politic@mediafax.ro<br />
273