STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

multilateral va fi mai mult decât un for de dialog, el va avea menirea să faciliteze
elaborarea şi realizarea unor poziţii şi acţiuni concertate pentru a face faţă în mod
solidar unor provocări comune. De fapt, noul instrument multilateral va imprima
substanţă concretă asocierii politice ce se va stabili între statele din Europa de Est şi
UE în baza Acordurilor de Asociere. Structura operaţională a viitorului cadru
multilateral al Parteneriatului Estic va fi ierarhizată în patru trepte: reuniuni bianuale
la nivel de Şefi de Stat şi de Guvern; reuniuni anuale la nivel de Miniştri de Externe ai
UE şi partenerii din Europa de Est care vor evalua progresele Parteneriatului Estic şi
vor trasa noi obiective; reuniuni la nivel de înalţi funcţionari ce se vor organiza pe
patru platforme tematice de cooperare, şi anume: democraţia, buna guvernare şi
stabilitatea; integrarea economică şi convergenţa cu politicile UE; securitatea
energetică; contactele interumane; reuniuni la nivel de experţi, care, de asemenea, se
vor întruni pe cele patru platforme tematice menţionate mai sus.
Chiar dacă propunerea referitoare la crearea acestui Parteneriat a fost făcută
publică pe 26 mai 2008, opinii privind constituirea unei eventuale “Alianţe Estice” au
fost vehiculate îndată ce Franţa a început să promoveze ideea Uniunii Mediteraneene
(În cele din urmă, proiectul francez a fost acceptat, însă cu anumite amendamente
esenţiale. Uniunea respectivă a fost redenumită Uniunea pentru Marea Mediteraneană.
Aceasta urma să includă toate statele UE, nu numai cele riverane Bazinului
Mediteranean, reprezentând un for de comunicare adiţional celui existent în cadrul UE
şi nicidecum nu o organizaţie aparte dedicată distanţării Turciei de la perspectiva
europeană etc.). Astfel, deja în luna aprilie 2008, în cadrul Parlamentului European se
făceau afirmaţii privitor la o potenţială „Alianţă Estică”, necesară pentru a oferi o
soluţie intermediară statelor cu aspiraţii pro-europene 26 . Această propunere a fost
condiţionată de faptul că UE înfruntă urmările extinderii extenuante din 2004 şi
respectiv 2007, iar Franţa forţează dimensiunea sudică a Politicii Europene Externe.
Rolul primordial în dezvoltarea acestei idei îi aparţine Poloniei.
În vederea susţinerii cauzei europene a statelor est-europene, în special cea a
Ucrainei, Varşovia şi-a canalizat eforturile sale politico-diplomatice pentru a obţine
acordul şi inclusiv sprijinul membrilor UE (de remarcat faptul, că aceste acţiuni s-au
soldat cu crearea tandemului Polonia-Suedia, precum şi cu înregistrarea unui număr
mare de susţinători a acestui Parteneriat printre statele europene.). În contextul
viitoarei preşedinţii a Franţei în cadrul Consiliului European, Parisul a dat de înţeles
că susţine proiectul Parteneriatului Estic. De fapt, Franţa a decis să-şi revizuiască
atitudinea sa faţă de statele din Europa de Est, în special faţă de Ucraina. Prin
intermediul acestui gest Franţa intenţionează să-şi asigure un sprijin larg din partea
noilor membri ai UE în chestiunile legate de funcţionarea Uniunii pentru Marea
Mediteraneană, dezvoltarea dimensiunii de apărare a UE etc., ce vor face parte din
agenda de lucru a Parisului la conducerea UE. În urma războiului ruso-georgian,
importanţa politică a „Parteneriatului Estic 27 ” a crescut şi mai mult, astfel încât, la
26 http://newsukraine.com.ua/news/107275/
27 Iniţiativa Poloniei şi Suediei de a constitui Parteneriatul Estic rezultă din premise interne şi
externe, conjuncturale şi strategice, ce s-au accentuat în perioada recentă în cadrul UE şi la
frontierele sale externe. Printre acestea se numără, intenţia Franţei de a demara procesul de instituire
a Uniunii pentru Marea Mediteraneană. Dinamizarea acţiunilor de revigorare a activităţilor în cadrul
272