STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

„Desfiinţarea unui număr mare de locuri de muncă va accentua sărăcia, va
spori numărul de îmbolnăviri şi va duce la creşterea numărului de oameni care nu se
pot alimenta în mod adecvat în ţările în curs de dezvoltare. Acest lucru va influenţa
negativ sistemele de securitate socială, care nu vor mai face faţă” , arată raportul
anual de evaluare a securităţii la nivel mondial redactat de ONG-ul britanic, Oxford
Research Group (ORG) şi citat de NewsIn.
Chiar dacă, în accepţiunea noastră, impactul direct al crizei este mai puţin
dramatic în sectoarele financiare ale ţărilor mai sărace, şi acestea vor fi lovite, fără
îndoială, de scăderea exportului (pentru piaţa globală fiind aşteptat un declin de 2,5%
în 2009), de reducerea resurselor financiare trimise de muncitorii lor emigraţi şi de
scăderea preţului pentru bunuri, care vor afecta ţările exportatoare de mărfuri. Toate
acestea vor alimenta probabil nemulţumirile la scară largă şi vor conduce la apariţia
unor mişcări sociale radicale şi violente, care vor fi controlate recurgând la forţă.
Ţările bogate s-au concentrat, până în prezent, asupra măsurilor destinate să
intensifice cooperarea în domeniul financiar, cooperare irelevantă pentru ţările mai
sărace. "Ne confruntăm cu cea mai mare criză economică de două generaţii încoace,
fie răspundem ca o comunitate globală, fie ca un grup restrâns de ţări bogate şi
puternice.(...) Acum ar trebui probabil să se profite de ocazie pentru a introduce
reforme economice fundamentale, care să anuleze diviziunile săraci/bogaţi, ce s-au
adâncit atât de mult în ultimele trei decenii ", a comentat Paul Rogers, consultant
ORG şi profesor la Universitatea Bradford. În aceiaşi ordine de idei este foarte
important ca toate ţările să se alinieze pentru a face faţă crizei într-un mod coordonat.
Pentru a evita adâncirea crizei este nevoie, în accepţiunea noastră, de comerţ
corect, reeşalonarea datoriilor ţărilor sărace ( pentru care dobânda creditelor a depăşit
uneori valoarea împrumutului), reducerea radicală a emisiilor de dioxid de carbon şi
investiţii în surse regenerabile de energie, chiar dacă aceste politici riscă să fie
afectate de dificultăţile financiare pe care le vor avea guvernele în următorii ani.
Mediul de securitate va fi afectat, în accepţiunea noastră, de actuala criză
economico-financiară datorită redimensionării surselor de instabilitate cauzate de
problemele:
- de natură financiară prin: scăderea lichidităţilor în sistemul bancar;
reducerea transferurilor curente din străinătate; deteriorarea procesului
dezinflaţionist; creşterea ratelor dobânzilor bancare; creşterea deficitului bugetului
public; creşterea costului finanţării sectorului privat sau creşterea costului finanţării
deficitului bugetar;
- de natură socială cu privire la: dificultăţi sau imposibilităţi de returnare a
creditelor bancare pe termen lung de către persoanele fizice; scăderea gradului de
siguranţă a locului de muncă; teama privind creşterea insecurităţii sociale.
Nu trebuie neglijat nici posibilele disponibilizări şi reduceri de venituri care pot
apărea în industria de apărare sau în departamentele şi ministerele cu atribuţii şi
responsabilităţi în domeniul securităţii şi apărării naţionale. Pe aceleaşi coordonate se
pot înscrie şi reducerile semnificative ale procentelor din PIB alocate apărării,
reduceri care ar putea duce la modificarea unor proiecte de înzestrare în privinţa
capabilităţilor militare necesare gestionării eventualelor riscuri la adresa securităţii
umane.
264