STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

POSIBILE EVOLUŢII ÎN DOMENIUL OPERAŢIILOR NATO
٭ Dr. Mihai NEAG
Lucian ISPAS ∗∗
Solicitarea pentru operaţiile în care NATO se specializează în prezent este din ce în ce mai
mare, ceea ce determină mai multe forţe dislocabile. De asemenea aliaţii trebuie să decidă când,
cum şi dacă este necesară implicarea, inclusiv prin dislocarea Forţei de Răspuns a NATO.
Dezvoltarea în continuare a acelor capabilităţi necesare atât pentru susţinerea întregii game de
misiuni a alianţei, cât şi pentru remedierea neajunsurilor specifice rămâne un domeniu prioritar al
transformării alianţei.
The demand for the operations that NATO specializes in is ever-growing, this resulting into
a need for more deployable forces. Allies also have to decide when, how and if NATO involvement,
or NRF deployment is necessary. Further development of the capabilities necessary for performing
a wide range of missions and correcting specific shortcomings, constitutes an essential field of
NATO transformation.
NATO a evoluat dintr-o alianţă axată pe planificarea în vederea ducerii unui
război de înaltă intensitate în Europa Centrală într-o organizaţie cu o ridicată
operativitate, care trebuie să îndeplinească un set divers de misiuni.
Analizând în Revista NATO nr. 1 din 2006 modul în care operaţiile şi
provocările care stau în faţa NATO au devenit principala preocupare a Alianţei, James
Pardew, secretar general asistent adjunct şi director pentru operaţii în Departamentul
pentru Operaţii al NATO şi Christopher Bennett editorul „Revistei NATO” au ajuns
la concluzia că problema căreia trebuie să-i facă faţă NATO nu este aceea de a-şi
căuta o identitate, aşa cum au considerat unii analişti, ci de a identifica misiunile pe
care şi le poate asuma dintr-o multitudine de cerinţe operaţionale şi de altă natură
permanente. Acest climat operaţional dinamic a fost şi continuă să fie un motor al
reformei la nivelul întregii structuri a Alianţei. Într-adevăr, necesitatea de a pregăti
NATO pentru operaţii se află în centrul transformării în curs de desfăşurare a Alianţei.
După cum spunea secretarul general Jaap de Hoop Scheffer, „Avem nevoie de forţe
care pot reacţiona rapid, pot fi dislocate la mari distanţe şi pot fi menţinute în teren
pentru perioade mari de timp”.
Bosnia-Herţegovina a reprezentat, în vara lui 1995, un punct de cotitură pentru
Alianţă. NATO s-a implicat iniţial în sprijinul ONU pentru aplicarea sancţiunilor
economice, respectarea zonelor de interdicţie aeriană şi asigurarea planificării militare
pentru situaţiile deosebite. Aceste măsuri au contribuit la reducerea intensităţii
conflictului şi la salvarea de vieţi, insuficiente totoşi pentru a pune capăt războiului.
Conform acordului de la Dayton, NATO a dislocat forţe de menţinere a păcii pentru
Bălcescu” Locotenent-colonel٭ conferenţiar universitar, Academia Forţelor Terestre „Nicolae
Sibiu.
∗∗ Maior lector universitar doctorand, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu.
245