STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ
STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...
SIMETRIE ŞI ASIMETRIE ÎN CONFLICTELE MILITARE CONTEMPORANE Ion IOFCIU * In the dawn of a new millennium, military science is opening up a new, different chapter regarding military conflicts. Almost every international and NATO documents consider it not just a probability anymore, because of the uncontrolled growth of regional conflicts, crysis outbreaks and terrorist activities. The concept of war implies a new dimension of symmetrical or asymmetrical confrontations. Saïda Bédar (sociologist, researcher at CIRPES – Centre Intredisciplinaire de Recherche sur la Paix et d'Etudes Stratégiques – Paris, and consultant at the Department of Stratgic Affairs – France) has developed both a profound analysis on these dimensions and an applied theory. The very expensive modern war cannot last as long anymore, so we have developed new concepts and definitions. La confluenţa dintre mileniile 2 si 3, ştiinta militară deschide un capitol nou şi diferit în ceea ce priveşte conflictele militare. În aproape toate documentele internaţionale şi în cele ale NATO, războiul tradiţional nu mai este considerat ca fiind o probabilitate, şi asta datorită dezvoltării intempensive şi necontrolate a conflictelor regionale, a focarelor de criză, precum şi a acţiunilor violente de tip terorist. Noţiunea de război presupune o nouă dimensiune, în cadrul confruntărilor simetrice, non-simetrice sau asimetrice. Saida Bedar (sociolog, cercetător la CIRPES-Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociale Paris - şi consultant la Departamentul de Afaceri Strategice, Franţa) are o analiză foarte aprofundată asupra acestor noi dimensiuni şi vine cu o teorie aplicată. Războiul modern din zilele noastre este foarte costisitor, nu mai poate fi de durată şi ca atare avem noţiuni şi definiţii noi. "Un nou capitol de istorie internaţională se deschide, dar paginile sale sînt încă albe" (Courrier international) Saïda Bédar 1 consideră că strategia militară pune în relief trei niveluri de confruntare: 1. Confruntarea simetrică 2. Confruntarea non-simetrica (disproportionata) 3. Confruntarea asimetrică 1. Confruntarea simetrică constă în acţiunea a două entităţi armate asemănătoare (dar nu identice) ca organizare, fizionomie, doctrină şi mod de acţiune. Acest tip de confruntare a fost specific epocilor anterioare, îndeosebi epocii moderne şi celei contemporane. Este o confruntare specifică perioadei aşezate a civilizaţiei umane, când entităţile statale sunt constituite, iar războiul se duce între forţe faţă în faţă, care, în principiu, se cunosc. Surprinderea se realizează mai ales prin informaţie şi prin originalitatea strategiilor operaţionale. De asemenea, primul şi cel de al doilea * Economist , doctorand în Ştiinţe Militare şi Informaţii, RA - APPS 1 Saïda Bédar, L'asymétrie comme paradigme central de la stratégie américaine, Le Débat Stratégique Nº56, mai, 2001. 24
ăzboi mondial, cu toate marile surprinderi strategice realizate în teatre – folosirea rachetelor V-1 şi V-2 de către armata germană, introducerea în bătălie, de către sovietici, în pregătirea de foc, a aruncătorului de proiectile reactive „Katiuşa“, atacurile nucleare de la Hiroshima şi Nagasaki, ca şi majoritatea războaielor frontaliere, sunt războaie bazate pe confruntarea simetrică. Întreaga perioadă a Războiului Rece se caracterizează printr-o simetrie a politicilor şi strategiilor de descurajare nucleară reciprocă. 2. Confruntarea non-simetrică sau disproporţionată este o confruntare între forţe disproporţionate şi deosebite între ele, atât ca organizare, înzestrare, tehnologie, cât şi ca potenţial, doctrină şi mod de întrebuinţare. Ea a fost specifică războaielor coloniale şi a reapărut după Războiul Rece, ca forme de impunere, prin forţă, a voinţei asupra unor entităţi dictatoriale, antidemocratice, generatoare de tensiuni, crize, conflicte şi terorism. Războiul din 1991 şi cel din 2003 dintre coaliţia internaţională, condusă de SUA, şi armata condusă de Saddam Hussein, ca şi intervenţia în Afghanistan şi bombardarea Iugoslaviei,invazia rusa din Georgia, reprezintă expresia cea mai concludentă tipică a acestui tip de confruntare. Ea se anunţa a fi specifică epocii de gestionare a procesului de globalizare, urmărindu-se descurajarea războiului frontalier, gestionarea crizelor şi conflictelor, prevenirea confruntărilor violente şi asigurarea punerii în operă a parteneriatelor strategice în vederea reconstrucţiei ordinii mondiale, accesului la resurse şi rezolvarea marilor probleme ale noilor falii ivite după încetarea Războiului Rece şi spargerea bipolarităţii. În ceea ce priveste războiul ruso-georgian izbucnit în chiar ziua deschiderii Olimpiadei de la Beijing, a fost în mod clar, o acţiune premeditată. Rusia este puterea mondială care tot avertizează că precedentul Kosovo va prilejui alte conflicte generate de invocarea principiului independenţei pe criterii etnice, în detrimentul ordinii relative asigurate de echilibrul pe care doar statele unitare de dimensiuni mai mari l-ar putea asigura, chiar dacă ele conţin minorităţi compacte geografic. Pe de altă parte, tot Rusia are interesul să scape de prooccidentalul Mihail Saakasvili înainte de a găzdui Olimpiada de Iarnă din 2014 de la Soci (oraş situat la doar căţiva kilometri de graniţă cu Georgia, sau mai bine spus, cu enclava separatistă Abhazia). Republica rebelă Osetia de Sud funcţionează la limita subzistenţei, 60% din bugetul lor fiind asigurat de Moscova iar restul venind din taxa de drum aplicată de rebeli pe drumul ce leagă Rusia de Georgia. Dacă privim la Transnistria, fenomenul este similar. Aşadar, republica rebelă, numai independentă nu este, ca să nu mai discutăm de legitimitate sau de viabilitate economică. Componenţa mixtă a zonei complică destul de mult situaţia. Totuşi, frontierele naturale ale Georgiei, căsătoriile mixte şi istoria comună sunt argumente pentru o eventuală autonomie lărgită a provinciei, în graniţele Georgiei. 3. Confruntarea asimetrică (atacul terorist din 11 septembrie, de la New York) este o realitate accentuată a epocii moderne, a vulnerabilităţilor şi ameninţărilor care sunt un produs al decalajelor tehnologice uriaşe, a stării de haos generată de bătălia pentru resurse şi pentru reconfigurarea centrelor de putere. Asimetria este dată, 25
- Page 1 and 2: UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRA
- Page 3 and 4: CUPRINS MODULUL III ‐ „CRIZĂ -
- Page 5 and 6: CONSIDERAȚII PRIVIND INFLUENȚA CR
- Page 7 and 8: CRIZĂ - CONFLICTUALITATE - EFECTE
- Page 9 and 10: PARTICIPAREA FORŢEI DE JANDARMERIE
- Page 11 and 12: poliţie cu statut militar capabile
- Page 13 and 14: dezintegrare în care elementele tu
- Page 15 and 16: Operaţiile de menţinere a păcii
- Page 17 and 18: REFLECTAREA SECURITĂŢII UMANE ASU
- Page 19 and 20: Securitatea umană plasează omul
- Page 21 and 22: e) Protecţie sanitară-servicii de
- Page 23: Conceptul de Securitate Umană este
- Page 27 and 28: chiar în primele operaţii împotr
- Page 29 and 30: capacităţii sistemelor sale organ
- Page 31 and 32: ale artei militare (tactic, operati
- Page 33 and 34: Pe parcursul ultimului deceniu s-a
- Page 35 and 36: extras în ţări precum Irak şi K
- Page 37 and 38: 4) Nord Arctica de asemenea devine
- Page 39 and 40: face concesii substanţiale şi pot
- Page 41 and 42: internaţională trebuie să dezvol
- Page 43 and 44: monetară americană. Anvergura efe
- Page 45 and 46: interpretarea elementelor ce stau l
- Page 47 and 48: Bibliografie: [1] EU Observer.com,
- Page 49 and 50: însărcinată de asemenea cu const
- Page 51 and 52: 1920 în Egipt, care şi-a întări
- Page 53 and 54: Luptătorii palestinieni sfinţi -
- Page 55 and 56: israeliene. Violenţa a determinat
- Page 57 and 58: MODELUL ECONOMIC AL TERORII: FINAN
- Page 59 and 60: Surse financiare utilizate de organ
- Page 61 and 62: Armata Republicană Irlandeză (IRA
- Page 63 and 64: Grupul de acţiune financiară în
- Page 65 and 66: [7]. RASHID, Ahmed, They are only s
- Page 67 and 68: Culegerea de informaţii este un pr
- Page 69 and 70: potrivit Legii nr. 92/1996, structu
- Page 71 and 72: [7]. Stan Petrescu, „Despere inte
- Page 73 and 74: nucleare, la bordul unor nave sau a
SIMETRIE <strong>ŞI</strong> ASIMETRIE<br />
ÎN CONFLICTELE MILITARE CONTEMPORANE<br />
Ion IOFCIU *<br />
In the dawn of a new millennium, military science is opening up a new, different chapter<br />
regarding military conflicts. Almost every international and NATO documents consider it not just a<br />
probability anymore, because of the uncontrolled growth of regional conflicts, crysis outbreaks and<br />
terrorist activities. The concept of war implies a new dimension of symmetrical or asymmetrical<br />
confrontations.<br />
Saïda Bédar (sociologist, researcher at CIRPES – Centre Intredisciplinaire de Recherche<br />
sur la Paix et d'Etudes Stratégiques – Paris, and consultant at the Department of Stratgic Affairs –<br />
France) has developed both a profound analysis on these dimensions and an applied theory.<br />
The very expensive modern war cannot last as long anymore, so we have developed new<br />
concepts and definitions.<br />
La confluenţa dintre mileniile 2 si 3, ştiinta militară deschide un capitol nou şi diferit în ceea<br />
ce priveşte conflictele militare. În aproape toate documentele internaţionale şi în cele ale NATO,<br />
războiul tradiţional nu mai este considerat ca fiind o probabilitate, şi asta datorită dezvoltării<br />
intempensive şi necontrolate a conflictelor regionale, a focarelor de criză, precum şi a acţiunilor<br />
violente de tip terorist. Noţiunea de război presupune o nouă dimensiune, în cadrul confruntărilor<br />
simetrice, non-simetrice sau asimetrice.<br />
Saida Bedar (sociolog, cercetător la CIRPES-Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociale<br />
Paris - şi consultant la Departamentul de Afaceri Strategice, Franţa) are o analiză foarte<br />
aprofundată asupra acestor noi dimensiuni şi vine cu o teorie aplicată. Războiul modern din zilele<br />
noastre este foarte costisitor, nu mai poate fi de durată şi ca atare avem noţiuni şi definiţii noi.<br />
"Un nou capitol de istorie internaţională se deschide, dar paginile sale sînt încă albe"<br />
(Courrier international)<br />
Saïda Bédar 1 consideră că strategia militară pune în relief trei niveluri de<br />
confruntare:<br />
1. Confruntarea simetrică<br />
2. Confruntarea non-simetrica (disproportionata)<br />
3. Confruntarea asimetrică<br />
1. Confruntarea simetrică constă în acţiunea a două entităţi armate<br />
asemănătoare (dar nu identice) ca organizare, fizionomie, doctrină şi mod de acţiune.<br />
Acest tip de confruntare a fost specific epocilor anterioare, îndeosebi epocii moderne<br />
şi celei contemporane. Este o confruntare specifică perioadei aşezate a civilizaţiei<br />
umane, când entităţile statale sunt constituite, iar războiul se duce între forţe faţă în<br />
faţă, care, în principiu, se cunosc. Surprinderea se realizează mai ales prin informaţie<br />
şi prin originalitatea strategiilor operaţionale. De asemenea, primul şi cel de al doilea<br />
* Economist , doctorand în Ştiinţe Militare şi Informaţii, RA - APPS<br />
1 Saïda Bédar, L'asymétrie comme paradigme central de la stratégie américaine, Le Débat<br />
Stratégique Nº56, mai, 2001.<br />
24
Change language