STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ
STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...
Pe de altă parte, analiza aspectului juridic al conflictului transnistrean demonstrează că toate documentele de bază, care au fost semnate pe parcursul anilor 1992-2008 vin în contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi pun temelia confederalizării statului moldovenesc. Premisele care au fost avute în vedere atunci când Transnistria a devenit parte la negocieri s-au stabilit în funcție de evoluția conflictului și au ținut cont mai puțin de această expertiză juridică, ceea ce a primat a fost faptul, unanim acceptat, că este mai bine sa te așezi la masa negocierilor, să discuți, decât să nu existe deloc contacte sau negocieri, absenţa lor putând genera noi conflicte. Din 1992, procesul de negociere între părţile aflate în conflict este orientat pe două direcţii: determinarea statutului Transnistriei şi luarea unei decizii în privinţa contingentului militar rus aflat în Transnistria. 4 1. Apropierea de Moscova O analiză a demarării și derulării procesului de negociere și a poziției adoptate de Moldova față de rezolvarea problemei transnistrene, dar și a poziției distincte pe care părțile implicate în negocieri au luat-o în funcție de un anumit context, ar putea identifica cinci etape. 5 Prima etapă cuprinsă între 1992 (sfârșitul ostilităților armate) - 2001, este caracterizată printr-o politică de apropiere a Moldovei față de Moscova cu care a încheiat un Tratat de Prietenie și Colaborare, fără a determina însă Federația Rusă să-și retragă trupele și armamentul rămase în Transnistria. Negocierile au debutat în formatul de „4” – Rusia, Ucraina, România şi Moldova. La 21 iulie 1992 a fost semnată Convenţia cu privire la principiile reglementării paşnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova ( Convenţia Elţîn – Snegur). După semnarea acestui document, în 1993 România a fost exclusă din procesul de negocieri. Pentru punerea în practică a acestui acord, Președintele moldovean a solicitat Preşedintelui în exerciţiu al OSCE ca în Moldova să fie trimisă o misiune. OSCE a instituit o misiune de lungă durată în Republica 4 De-a lungul timpului s-a produs o integrare a trupelor Armatei a-14-a în trupele armatei separatiste ( atrase de condiţii materiale deosebite în comparaţie cu restul Federaţiei Ruse, acestea au trecut la trupele separatiste), astfel pare justificată afirmaţia lidelui separatist, Igor Smirnov, potrivit căruia Armata a 14-a se va retrage de la Tiraspol doar cu comandantul şi cu steagul de luptă. Deşi s-a semnat statutul trupelor ruse şi retragerea lor de la Tiraspol, Duma de Stat a Federaţiei Ruse nu l-a ratificat pe motiv că ar contraveni drepturilor republicii autonome. Din1993 au început să se manifeste presiunile internaţionale de retragere a trupelor ruseşti, rămase însă fără rezultat; asemenea cereri se înregistrează şi în perioada actuală. Unii analişti si responsabili consideră că, dacă Rusia nu isi va retrage trupele si armamentul staţionate in regiune, nu se va produce nici o schimbare in Transnistria. SUA abordează problema retragerii trupelor Federaţiei Ruse din Moldova ca pe o chestiune separata de problema Transnistreana. SUA susţine că Moscova trebuie să respecte angajamentele asumate la Istanbul înca din 1999 (de retragere a trupelor din Moldova şi Georgia) 5 Această împărţire pentru care am optat, considerând-o ilustrativă, aparţine lui Jos Boonstra, From a Weak State to a Reunified Moldova. New Opporunities to Resolve the Transdniestria Conflict, în NATO Research Paper, Nr. 23, October 2005, pp. 1-8, http://www.ndc.nato.int/download/publications/rp_23.pdf 206
Moldova, iar în aprilie 1993, tot la cererea Moldovei, OSCE a fost inclusă în procesul de negociere. 6 La 21 octombrie 1994 Republica Moldova şi Federaţia Rusă au semnat un Acord cu privire la statutul juridic, modul şi termenele de retragere a formaţiunilor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, „partea rusă, ţinând cont de posibilităţile tehnice şi timpul necesar pentru instalarea trupelor la noul loc de dislocare”, s-a angajat să-şi evacueze formaţiunile militare din Moldova pe parcursul a trei ani din ziua intrării în vigoare a Acordului. 7 După 1994, negocierile privind soluţionarea conflictului transnistrean s-au desfăşurat în formatul de „5” – Moldova, Rusia, Transnistria, Ucraina, OSCE. La 8 mai 1997 a fost semnat Memorandumul privind principiile normalizării relaţiilor dintre Republica Moldova şi Transnistria. La punctul 11 acesta menționa: „Republica Moldova şi Transnistria îşi construiesc relaţiile în cadrul unui stat comun în frontierele Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti din ianuarie 1990”. Folosirea sintagmei stat comun lăsa loc la ambiguitate: Moldova interpreta această noţiune drept o autonomie a Transnistriei în componenţa Moldovei ca în cazul Găgăuziei, iar Transnistria drept o confederaţie care ar fi o treaptă intermediară în obţinerea independenţei faţă de Moldova. 8 Pe fondul manifestării acestor poziţii diametral opuse negocierile în formatul „5” au eşuat. 2. Eşecul proiectelor de federalizare şi reorientarea Moldovei către Vest Perioada 2002–2003 a fost etapa proiectelor de federalizarea a Moldovei. Acestea s-au înscris ca încercări venite din partea mediatorilor (în mod special Federația Rusă și Ucraina) de a revitaliza negocierile și de a găsi o soluție la conflict, evident, soluție care să fie și favorabilă părții care a făcut propunerea. Amintim în acest context proiectul de federalizare propus de Federația Rusă, întocmit de consilierul președintelui Vladimir Putin – Dimitri Kozak – Memorandumul Kozak, în fapt un plan unilateral de federalizare care ar fi permis Federației Ruse să mențină trupe în Moldova pentru o perioadă de până la 30 de ani. În acest sens este notabil 6 Dinamici ale OSCE în conflictul îngheţat din Moldova, Discursul lui Neil Brennan, şef -adjunct al Misiunii OSCE în Moldova, în cadrul seminarului cu genericul Conflictele îngheţate în Europa – dimensiunea securităţii democratice: cazul Transnistriei, http://www.osce.org/moldova/documents.html?lsi=true&limit=10&grp=50. Contribuţia OSCE la soluţionrea conflictului transnistrean s-a materializat prin întocmirea a numeroase rapoarte cu privire la situaţia din regiune, prin încercarea de punere în practică a Acordului de retragere a trupelor ruseşti, dar şi prin rolul jucat în cadrul Comisiei Unificate de Control – instituită între Moldova, Rusia şi aşa- numita Republică Moldovenească Transnistreană, cu rol pe probleme de securitate în zonele demilitarizate de pe ambele părţi ale Nistrului. Pe măsura intensificării influenţei UE, NATO şi SUA în regiune, a scăzut rolul OSCE. 7 Constantin Solomon, Conflictul transnistrean şi procesul de negocieri în formatul „5+2”, în Moldoscopie. Probleme de analiză politică, nr.3 (XLII), 2008, la http://www.scribd.com/doc/8934378/Conflict-Transnistrean-Si-Procesul-de-Negociere-in-Format 52 . După 15 ani de la semnarea acordului, Federaia Rusă nu a îndeplinit nici măcar procedurile interne de intrare în vigoare a acestui acord. 8 Ibidem. 207
- Page 155 and 156: de lucru stabilită de Consiliul Eu
- Page 157 and 158: Statele membre au responsabilitatea
- Page 159 and 160: Pentru a evita ca oamenii să se î
- Page 161 and 162: aceste domenii, politica UE de cerc
- Page 163 and 164: • dezvoltarea în continuare a re
- Page 165 and 166: [7] Ghidul privind abordarea comuna
- Page 167 and 168: 2.1. Cadrul politico-juridic al rel
- Page 169 and 170: tradiţional. Originile relaţiilor
- Page 171 and 172: schimbările climatice şi energia,
- Page 173 and 174: RELAŢIILE UNIUNII EUROPENE CU STAT
- Page 175 and 176: fost conceput un Plan de Acţiune
- Page 177 and 178: forţele de poliţie şi respectare
- Page 179 and 180: spre teritoriul UE şi programul TR
- Page 181 and 182: Tipul predominant de comunicare în
- Page 183 and 184: care modul de gestionare a informa
- Page 185 and 186: Perioada pe care o traversăm este
- Page 187 and 188: Scenariul este o metodă complexă
- Page 189 and 190: Construirea bazei de date se face
- Page 191 and 192: 2. variabile uşor volatile (expone
- Page 193 and 194: Scenariile sunt importante şi din
- Page 195 and 196: IMPACTUL GLOBALIZĂRII ASUPRA SECUR
- Page 197 and 198: Procesul de integrare se prezintă
- Page 199 and 200: dinamică ce trebuie studiată cont
- Page 201 and 202: Proiectul Strategiei de Securitate
- Page 203 and 204: Bibliografie: [1] BAUMAN, Zygmunt,
- Page 205: Pacea nu s-a negociat între belige
- Page 209 and 210: 3. Formatul 5+2 şii diplomaţia tr
- Page 211 and 212: doar parțial. Astfel, Voronin a fo
- Page 213 and 214: avertizat că în cazul participăr
- Page 215 and 216: Marea Neagră într-un viitor aprop
- Page 217 and 218: Campania militară din august 2008,
- Page 219 and 220: pentru care nu este recunoscută ar
- Page 221 and 222: sumă nu este deloc mică pentru un
- Page 223 and 224: contextul războiului de cinci zile
- Page 225 and 226: şi în cursul conflictului din Ose
- Page 227 and 228: MUTAŢII GEOSTRATEGICE 227
- Page 229 and 230: BIOCARBURANŢII - ENERGIE ALTERNATI
- Page 231 and 232: extreme, cea mai pesimistă cu puti
- Page 233 and 234: de ori mai mult decât în cazul un
- Page 235 and 236: Figura nr. 12 - Ţările importatoa
- Page 237 and 238: REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ A RESURSELO
- Page 239 and 240: trebui înmulţit spaţiul deja men
- Page 241 and 242: capitală şi puterea instalată, i
- Page 243 and 244: - ce l ce s-a adăugat singur pe li
- Page 245 and 246: POSIBILE EVOLUŢII ÎN DOMENIUL OPE
- Page 247 and 248: ameninţarea la adresa populaţiei.
- Page 249 and 250: stabilitatea. Este capabilă să î
- Page 251 and 252: NRF este văzută ca o forţă de r
- Page 253 and 254: Prin rotaţie, cele şapte corpuri
- Page 255 and 256: Mediul de securitate cunoaşte ast
Moldova, iar în aprilie 1993, tot la cererea Moldovei, OSCE a fost inclusă în<br />
procesul de negociere. 6<br />
La 21 octombrie 1994 Republica Moldova şi Federaţia Rusă au semnat un<br />
Acord cu privire la statutul juridic, modul şi termenele de retragere a formaţiunilor<br />
militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, „partea rusă, ţinând cont de<br />
posibilităţile tehnice şi timpul necesar pentru instalarea trupelor la noul loc de<br />
dislocare”, s-a angajat să-şi evacueze formaţiunile militare din Moldova pe parcursul<br />
a trei ani din ziua intrării în vigoare a Acordului. 7<br />
După 1994, negocierile privind soluţionarea conflictului transnistrean s-au<br />
desfăşurat în formatul de „5” – Moldova, Rusia, Transnistria, Ucraina, OSCE. La 8<br />
mai 1997 a fost semnat Memorandumul privind principiile normalizării relaţiilor<br />
dintre Republica Moldova şi Transnistria. La punctul 11 acesta menționa:<br />
„Republica Moldova şi Transnistria îşi construiesc relaţiile în cadrul unui stat comun<br />
în frontierele Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti din ianuarie 1990”.<br />
Folosirea sintagmei stat comun lăsa loc la ambiguitate: Moldova interpreta această<br />
noţiune drept o autonomie a Transnistriei în componenţa Moldovei ca în cazul<br />
Găgăuziei, iar Transnistria drept o confederaţie care ar fi o treaptă intermediară în<br />
obţinerea independenţei faţă de Moldova. 8<br />
Pe fondul manifestării acestor poziţii diametral opuse negocierile în formatul<br />
„5” au eşuat.<br />
2. Eşecul proiectelor de federalizare şi reorientarea Moldovei către Vest<br />
Perioada 2002–2003 a fost etapa proiectelor de federalizarea a Moldovei.<br />
Acestea s-au înscris ca încercări venite din partea mediatorilor (în mod special<br />
Federația Rusă și Ucraina) de a revitaliza negocierile și de a găsi o soluție la conflict,<br />
evident, soluție care să fie și favorabilă părții care a făcut propunerea. Amintim în<br />
acest context proiectul de federalizare propus de Federația Rusă, întocmit de<br />
consilierul președintelui Vladimir Putin – Dimitri Kozak – Memorandumul Kozak, în<br />
fapt un plan unilateral de federalizare care ar fi permis Federației Ruse să mențină<br />
trupe în Moldova pentru o perioadă de până la 30 de ani. În acest sens este notabil<br />
6 Dinamici ale OSCE în conflictul îngheţat din Moldova, Discursul lui Neil Brennan, şef -adjunct<br />
al Misiunii OSCE în Moldova, în cadrul seminarului cu genericul Conflictele îngheţate în Europa –<br />
dimensiunea securităţii democratice: cazul Transnistriei,<br />
http://www.osce.org/moldova/documents.html?lsi=true&limit=10&grp=50. Contribuţia OSCE la<br />
soluţionrea conflictului transnistrean s-a materializat prin întocmirea a numeroase rapoarte cu<br />
privire la situaţia din regiune, prin încercarea de punere în practică a Acordului de retragere a<br />
trupelor ruseşti, dar şi prin rolul jucat în cadrul Comisiei Unificate de Control – instituită între<br />
Moldova, Rusia şi aşa- numita Republică Moldovenească Transnistreană, cu rol pe probleme de<br />
securitate în zonele demilitarizate de pe ambele părţi ale Nistrului. Pe măsura intensificării<br />
influenţei UE, NATO şi SUA în regiune, a scăzut rolul OSCE.<br />
7 Constantin Solomon, Conflictul transnistrean şi procesul de negocieri în formatul „5+2”, în<br />
Moldoscopie. Probleme de analiză politică, nr.3 (XLII), 2008, la<br />
http://www.scribd.com/doc/8934378/Conflict-Transnistrean-Si-Procesul-de-Negociere-in-Format<br />
52 . După 15 ani de la semnarea acordului, Federaia Rusă nu a îndeplinit nici măcar procedurile<br />
interne de intrare în vigoare a acestui acord.<br />
8 Ibidem.<br />
207