STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ
STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...
sale, pe toate planurile, dar mai ales în cel economic, o recomandă ca formă de integrare ce permite o dezvoltare durabilă şi relativ echitabilă pentru toţi. Globalizarea, ca fenomen multidimensional, complex şi omniprezent, generează atât efecte pozitive, cât şi negative. Se pare că integrarea regională, văzută ca process premergător globalizării, contribuie la minimizarea efectelor negative ale celei din urmă şi la amplificarea celor favorabile. Pe de altă parte, integrarea regională o dată realizată, permite statelor o implicare activă, responsabilă şi, practic, avantajoasă în procesul globalizării. Dacă se are în vedere că interesul naţional este finalitatea urmărită de orice actor statal, atunci este evident că statele lumii vor face tot ce le stă în putinţă pentru atingerea sa în condiţii avantajoase, inclusiv acceptarea conştientă şi voluntară a consecinţelor integrării şi globalizării. Într-un fel şi într-o anumită măsură, interesul naţional impune ca statele să accepte şi să acţioneze în direcţia integrării regionale şi a globalizării, în calitatea lor de fenomene ce definesc evoluţia omenirii. Respingerea în bloc atât a integrării regionale, cât şi a globalizării nu este benefică pentru nici un stat, indiferent de mărime, populaţie, putere economică militară. Astăzi, izolarea unui stat nu mai reprezintă o cale de protecţie eficace a cetăţenilor săi, dimpotrivă generează insecuritate, în toate domeniile existenţei şi activităţii umane. Interesul naţional este factorul fundamental ce mobilizează statele la acţiuni multiple şi pe toate planurile. Globalizarea şi integrarea regională sunt fenomene corelative şi definitorii pentru evoluţia omenirii. Ele au un impact semnificativ asupra interesului naţional. De aceea statele sunt motivate să acţioneze concertat în direcţia înfăptuirii integrării regionale şi implicării active în procesul globalizării. Este adevărat că atât integrarea regională, cât şi globalizarea presupun o serie de costuri sociale, economice şi nu numai, dar respingerea celor două fenomene nu este benefică pentru nici un stat. Astăzi, pe arena mondială, acţionează destul de consistent o serie de actori non statali, definiţi printr-o mare putere economică. Este vorba de organizaţiile multinaţionale, care agreează şi susţin ideea globalizării. Aceste instituţii financiare şi economice (multinaţionale sau transnaţionale) au capacitatea financiară şi economică, dar şi influenţa politică necesară de a promova şi susţine cu succes globalizarea. Ele sunt interesate de obţinerea unui profit cât mai mare şi fac tot ceea le stă în putinţă în acest sens, iar globalizarea le satisface din acest punct de vedere. Relaţiile de integrare sunt cu atât mai ridicate cu cât economiile sunt mai dezvoltate, cu cât ele au structuri de producţie şi de consum diversificate şi cu cât ele sunt mai apropiate geografic. Uniunea Europeană este un exemplu de asemenea relaţii de integrare completă şi complexă. 3. Dimensiuni ale strategiei de securitate naţionale a României în contextul globalizării Evoluţia intereselor actorilor statali şi nonstatali în lumea contemporană determină atitudinea acestora în planul relaţiilor internaţionale. Comportamentul lor politic, şi acţiunea militară face din tabloul arhitecturii de securitate o imagine 198
dinamică ce trebuie studiată continuu chiar de către cei care o formează, pentru a-i putea surprinde sensurile evoluţiei. La sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI, România s-a aflat în faţa unor modificări majore de politică externă şi în domeniul strategiei de securitate. Pe fondul destrămării sistemului comunist în Europa de Est, a schimbării radicale a societăţii româneşti s-a impus necesitatea adoptării soluţiilor viabile de securitate care să asigure în domeniile fundamentale ale vieţii românilor. Securitatea naţională este definită, de către specialiştii în domeniu, prin perspectiva intereselor şi a poziţiei pe care o naţiune le are în raportul de forţe internaţional şi al mijloacelor folosite pentru promovarea acestora. Politologul american Walter Lippnann consideră că o naţiune şi-a realizat securitatea numai în măsura în care "nu este în pericol să-şi sacrifice valorile esenţiale dacă doreşte să evite războiul şi poate, dacă este ameninţată, să menţină aceste valori prin victorie într-un astfel de război. Cu alte cuvinte, securitate înseamnă: unei naţiuni de a împiedica un război sau, dacă acest lucru nu se reuşeşte, de a câştiga un război pentru a nu-şi pierde integritatea şi independenţa naţională. Această formulă prin care este definită securitatea surprinde acea zonă extremă, particulară a securităţii, în strânsă legătură cu rezolvarea militară a unei crize. Analiza detaliată a fenomenului securităţii unui stat relevă profundele legături ale acestuia cu starea economică, culturală, de sănătate, ecologică, etc. Securitatea naţională a României reprezintă de echilibru, relativ stabil, a sistemului social în care cetăţeanul, organizaţiile guvernametale şi neguvernamentale, grupurile de persoane organizate pe diferite criterii, pot să se dezvolte liber şi îşi pot promova propriile interese în condiţiile respectării unui sistem de norme aflat în dinamică. Materializarea politicii României în domeniul securităţii se regăseşte în strategia de securitate naţională, care reprezintă în esenţă modul de organizare şi conducere a activităţilor pentru realizarea intereselor şi obiectivelor puterii politice, în acest domeniu, prin folosirea raţională a resurselor, pentru asigurarea stabilităţii sociale şi securităţii sistemului social. Strategia de securitate naţională a României este "documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel naţional", strategia constituind astfel expresia politică de referinţă a atributelor fundamentale ale statului român în acest domeniu la un moment dat. Strategia sintetizează obiective şi corelează direcţii de acţiune pentru toate componentele implicate în asigurarea securităţii ţării asigurând astfel coerenţă acţiunilor sectoriale şi reglementărilor specifice ale instituţiilor statului de drept şi factorilor constituţionali de putere care au responsabilităţi în realizarea, protejarea şi afirmarea intereselor fundamentale ale României. Statutul ţării noastre de membru al Aliantei Nord-Atlantice, ca şi procesul de integrare în Uniunea Europeana au modificat substanţial coordonatele proiectării sistemului de securitate naţională a României. Partenerii României în arhitectura internaţională de securitate definesc o zonă care are la bază valori, interese şi obiective comune, fundamentate pe principiile şi normele democraţiei, statului de 199
- Page 147 and 148: TENDINŢE ŞI PREVIZIUNI PRIVIND TE
- Page 149 and 150: faptul că viaţa a demonstrat cum
- Page 151 and 152: ROLUL UNIUNII EUROPENE ÎN RĂZBOIU
- Page 153 and 154: Organizaţia Naţiunilor Unite a de
- Page 155 and 156: de lucru stabilită de Consiliul Eu
- Page 157 and 158: Statele membre au responsabilitatea
- Page 159 and 160: Pentru a evita ca oamenii să se î
- Page 161 and 162: aceste domenii, politica UE de cerc
- Page 163 and 164: • dezvoltarea în continuare a re
- Page 165 and 166: [7] Ghidul privind abordarea comuna
- Page 167 and 168: 2.1. Cadrul politico-juridic al rel
- Page 169 and 170: tradiţional. Originile relaţiilor
- Page 171 and 172: schimbările climatice şi energia,
- Page 173 and 174: RELAŢIILE UNIUNII EUROPENE CU STAT
- Page 175 and 176: fost conceput un Plan de Acţiune
- Page 177 and 178: forţele de poliţie şi respectare
- Page 179 and 180: spre teritoriul UE şi programul TR
- Page 181 and 182: Tipul predominant de comunicare în
- Page 183 and 184: care modul de gestionare a informa
- Page 185 and 186: Perioada pe care o traversăm este
- Page 187 and 188: Scenariul este o metodă complexă
- Page 189 and 190: Construirea bazei de date se face
- Page 191 and 192: 2. variabile uşor volatile (expone
- Page 193 and 194: Scenariile sunt importante şi din
- Page 195 and 196: IMPACTUL GLOBALIZĂRII ASUPRA SECUR
- Page 197: Procesul de integrare se prezintă
- Page 201 and 202: Proiectul Strategiei de Securitate
- Page 203 and 204: Bibliografie: [1] BAUMAN, Zygmunt,
- Page 205 and 206: Pacea nu s-a negociat între belige
- Page 207 and 208: Moldova, iar în aprilie 1993, tot
- Page 209 and 210: 3. Formatul 5+2 şii diplomaţia tr
- Page 211 and 212: doar parțial. Astfel, Voronin a fo
- Page 213 and 214: avertizat că în cazul participăr
- Page 215 and 216: Marea Neagră într-un viitor aprop
- Page 217 and 218: Campania militară din august 2008,
- Page 219 and 220: pentru care nu este recunoscută ar
- Page 221 and 222: sumă nu este deloc mică pentru un
- Page 223 and 224: contextul războiului de cinci zile
- Page 225 and 226: şi în cursul conflictului din Ose
- Page 227 and 228: MUTAŢII GEOSTRATEGICE 227
- Page 229 and 230: BIOCARBURANŢII - ENERGIE ALTERNATI
- Page 231 and 232: extreme, cea mai pesimistă cu puti
- Page 233 and 234: de ori mai mult decât în cazul un
- Page 235 and 236: Figura nr. 12 - Ţările importatoa
- Page 237 and 238: REPARTIŢIA GEOGRAFICĂ A RESURSELO
- Page 239 and 240: trebui înmulţit spaţiul deja men
- Page 241 and 242: capitală şi puterea instalată, i
- Page 243 and 244: - ce l ce s-a adăugat singur pe li
- Page 245 and 246: POSIBILE EVOLUŢII ÎN DOMENIUL OPE
- Page 247 and 248: ameninţarea la adresa populaţiei.
dinamică ce trebuie studiată continuu chiar de către cei care o formează, pentru a-i<br />
putea surprinde sensurile evoluţiei.<br />
La sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI, România s-a aflat în faţa<br />
unor modificări majore de politică externă şi în domeniul strategiei de securitate. Pe<br />
fondul destrămării sistemului comunist în Europa de Est, a schimbării radicale a<br />
societăţii româneşti s-a impus necesitatea adoptării soluţiilor viabile de securitate care<br />
să asigure în domeniile fundamentale ale vieţii românilor.<br />
Securitatea naţională este definită, de către specialiştii în domeniu, prin<br />
perspectiva intereselor şi a poziţiei pe care o naţiune le are în raportul de forţe<br />
internaţional şi al mijloacelor folosite pentru promovarea acestora. Politologul<br />
american Walter Lippnann consideră că o naţiune şi-a realizat securitatea numai în<br />
măsura în care "nu este în pericol să-şi sacrifice valorile esenţiale dacă doreşte să evite<br />
războiul şi poate, dacă este ameninţată, să menţină aceste valori prin victorie într-un<br />
astfel de război.<br />
Cu alte cuvinte, securitate înseamnă: unei naţiuni de a împiedica un război sau,<br />
dacă acest lucru nu se reuşeşte, de a câştiga un război pentru a nu-şi pierde integritatea<br />
şi independenţa naţională. Această formulă prin care este definită securitatea<br />
surprinde acea zonă extremă, particulară a securităţii, în strânsă legătură cu rezolvarea<br />
militară a unei crize. Analiza detaliată a fenomenului securităţii unui stat relevă<br />
profundele legături ale acestuia cu starea economică, culturală, de sănătate, ecologică,<br />
etc.<br />
Securitatea naţională a României reprezintă de echilibru, relativ stabil, a<br />
sistemului social în care cetăţeanul, organizaţiile guvernametale şi neguvernamentale,<br />
grupurile de persoane organizate pe diferite criterii, pot să se dezvolte liber şi îşi pot<br />
promova propriile interese în condiţiile respectării unui sistem de norme aflat în<br />
dinamică.<br />
Materializarea politicii României în domeniul securităţii se regăseşte în<br />
strategia de securitate naţională, care reprezintă în esenţă modul de organizare şi<br />
conducere a activităţilor pentru realizarea intereselor şi obiectivelor puterii politice, în<br />
acest domeniu, prin folosirea raţională a resurselor, pentru asigurarea stabilităţii<br />
sociale şi securităţii sistemului social.<br />
Strategia de securitate naţională a României este "documentul de bază care<br />
fundamentează planificarea apărării la nivel naţional", strategia constituind astfel<br />
expresia politică de referinţă a atributelor fundamentale ale statului român în acest<br />
domeniu la un moment dat.<br />
Strategia sintetizează obiective şi corelează direcţii de acţiune pentru toate<br />
componentele implicate în asigurarea securităţii ţării asigurând astfel coerenţă<br />
acţiunilor sectoriale şi reglementărilor specifice ale instituţiilor statului de drept şi<br />
factorilor constituţionali de putere care au responsabilităţi în realizarea, protejarea şi<br />
afirmarea intereselor fundamentale ale României.<br />
Statutul ţării noastre de membru al Aliantei Nord-Atlantice, ca şi procesul de<br />
integrare în Uniunea Europeana au modificat substanţial coordonatele proiectării<br />
sistemului de securitate naţională a României. Partenerii României în arhitectura<br />
internaţională de securitate definesc o zonă care are la bază valori, interese şi<br />
obiective comune, fundamentate pe principiile şi normele democraţiei, statului de<br />
199