STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

sale, pe toate planurile, dar mai ales în cel economic, o recomandă ca formă de
integrare ce permite o dezvoltare durabilă şi relativ echitabilă pentru toţi.
Globalizarea, ca fenomen multidimensional, complex şi omniprezent,
generează atât efecte pozitive, cât şi negative. Se pare că integrarea regională, văzută
ca process premergător globalizării, contribuie la minimizarea efectelor negative ale
celei din urmă şi la amplificarea celor favorabile. Pe de altă parte, integrarea regională
o dată realizată, permite statelor o implicare activă, responsabilă şi, practic,
avantajoasă în procesul globalizării.
Dacă se are în vedere că interesul naţional este finalitatea urmărită de orice
actor statal, atunci este evident că statele lumii vor face tot ce le stă în putinţă pentru
atingerea sa în condiţii avantajoase, inclusiv acceptarea conştientă şi voluntară a
consecinţelor integrării şi globalizării. Într-un fel şi într-o anumită măsură, interesul
naţional impune ca statele să accepte şi să acţioneze în direcţia integrării regionale
şi a globalizării, în calitatea lor de fenomene ce definesc evoluţia omenirii.
Respingerea în bloc atât a integrării regionale, cât şi a globalizării nu este benefică
pentru nici un stat, indiferent
de mărime, populaţie, putere economică militară. Astăzi, izolarea unui stat nu
mai reprezintă o cale de protecţie eficace a cetăţenilor săi, dimpotrivă generează
insecuritate, în toate domeniile existenţei şi activităţii umane.
Interesul naţional este factorul fundamental ce mobilizează statele la acţiuni
multiple şi pe toate planurile. Globalizarea şi integrarea regională sunt fenomene
corelative şi definitorii pentru evoluţia omenirii. Ele au un impact semnificativ asupra
interesului naţional. De aceea statele sunt motivate să acţioneze concertat în direcţia
înfăptuirii integrării regionale şi implicării active în procesul globalizării.
Este adevărat că atât integrarea regională, cât şi globalizarea presupun o serie
de costuri sociale, economice şi nu numai, dar respingerea celor două fenomene nu
este benefică pentru nici un stat. Astăzi, pe arena mondială, acţionează destul de
consistent o serie de actori non statali, definiţi printr-o mare putere economică. Este
vorba de organizaţiile multinaţionale, care agreează şi susţin ideea globalizării.
Aceste instituţii financiare şi economice (multinaţionale sau transnaţionale) au
capacitatea financiară şi economică, dar şi influenţa politică necesară de a promova şi
susţine cu succes globalizarea. Ele sunt interesate de obţinerea unui profit cât mai
mare şi fac tot ceea le stă în putinţă în acest sens, iar globalizarea le satisface din acest
punct de vedere.
Relaţiile de integrare sunt cu atât mai ridicate cu cât economiile sunt mai
dezvoltate, cu cât ele au structuri de producţie şi de consum diversificate şi cu cât ele
sunt mai apropiate geografic. Uniunea Europeană este un exemplu de asemenea relaţii
de integrare completă şi complexă.
3. Dimensiuni ale strategiei de securitate naţionale a României în
contextul globalizării
Evoluţia intereselor actorilor statali şi nonstatali în lumea contemporană
determină atitudinea acestora în planul relaţiilor internaţionale. Comportamentul lor
politic, şi acţiunea militară face din tabloul arhitecturii de securitate o imagine
198