STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

Scenariul este o metodă complexă calitativ, un studiu modular asupra viitorului,
bazat pe analiza structurală a variabilelor cheie, pe analiza strategiei actorilor şi
analizei pe experţi a ipotezelor cheie privind viitorul. Un scenariu serios se elaborează
în 12-18 luni, din care jumătate din timp este necesar construirii bazei de date. El
descrie un viitor potenţial şi secvenţele intermediare.
Scenariile nu sunt predicţii. Mai degrabă sunt instrumente pentru organizarea
percepţiilor cuiva despre evoluţiile din viitor relative la care urmează să fie luate
decizii.
Scenariile sunt un mijloc eficace de organizare a informaţiilor nestrucurate şi
nerelaţionate, din domenii diverse cum ar fi cel economic, tehnologic, politic, societal
sau al competitiţiei - unele calitative, altele cantitative - care sunt transformate într-un
cadru util pentru emiterea de judecăţi.
Scenariile suspendă neîncrederea noastră în multiplele forme pe care le poate
îmbrăca viitorul permiţâdu-ne să gândim că oricare dintre ele se poate realiza. Asta ne
pregăteşte pentru ceea ce altfel nici nu putem gândi că s-ar putea întâmpla.
Aceste definiţii ca şi altele au ceva în comun şi anume nevoia de a evalua
şansele de câştig/pierdere, riscurile pe care trebuie să şi le asume un actor atunci când
întreprinde o acţiune.
1. Elaborarea scenariilor. Tipuri şi etape de realizare
Această succintă incursiune în definirea conceptului de scenariu ne arată că
acestea îmbracă o gamă largă şi variată de aspecte, că scopurilor lor sunt diversificate
şi din acest motiv este dificil de realizat o clasificare a acestora. Unul dintre cunoscuţii
specialişti în teoria scenariilor I.J. Shooneboom arată că pot fi clasificate în două
tipuri: proiective şi prospective. Nu dorim să realizăm o analiză a acestor tipuri de
scenarii dar o clasificare mai completă presupune identificarea tuturor criteriilor
posibile.
După natura activităţilor în care este implicat un actor şi în mediul în care este
obligat să acţioneze scenariile pot fi: economice-financiare, socio-umane, politicomilitare
etc. Aceste domenii mari pot fi divizate in subdomenii.
După amploarea spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea actorii scenariile pot
fi construite pentru evaluarea unor evoluţii globale, regionale, zonale sau chiar pentru
cunoaşterea evoluţiilor dintr-o regiune sau chiar piaţă naţională.
Scenariile geopolitice au un caracter integrat de mare generalitate şi sunt
interdisciplinare pentru că însăşi această disciplină poartă amprenta acestor
caracteristici. Scenariile spre deosebire de analizele geopolitice nu focalizează
cercetarea asupra rivalităţilor care sunt în curs de desfăşurare într-un câmp geopolitic
ci oferă variante posibile de evoluţii ale acestor confruntări pe termen mediu şi lung.
Această clasificare a scenariilor geopolitice care pot fi întâlnite în analiza
politicilor adoptate de actorii mediului internaţional contemporan nu trebuie
confundată cu cea folosită în scop didactic şi de intruire a experţilor sau specialiştilor
din diferite domenii de activitate.
Construirea unui scenariu presupune mai multe etape de parcurs. Numărul
acestora depinde de la un autor la altul. Sellamna Nour identifică şase etape: definirea
problemei; stabilirea priorităţilor în ceea ce priveşte forţele motrice; discutarea
187