STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ
STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...
sediul la Tokyo. Din 1974, “Delegaţia Comunităţilor Europene în Japonia” are rolul unei misiuni diplomatice, în spiritul Convenţiei de la Viena din aprilie 1961. 4.2. Cadrul instituţional al relaţiilor bilaterale Unul din primele demersuri privind dezvoltarea cooperării economice a fost constituirea Centrului UE-Japonia pentru cooperarea industrială, ale cărei baze au fost puse în 1987 la Tokyo şi în 1996 la Bruxelles. În ciuda acestor numeroase măsuri, bazele instituţionale ale relaţiilor de cooperare dintre UE şi Japonia au fost stabilite abia la începutul secolului XX, prin semnarea, la Haga, la 19 iulie 1991, a Declaraţiei comune asupra relaţiilor dintre Comunitatea Europeană şi statele sale membre şi Japonia. Obiectivul acestei Declaraţii a fost trasarea unor principii comune de acţiune şi cooperare în domeniile politic, economic, cultural, precum şi crearea unui sistem de consultări anuale ale reprezentanţilor celor două părţi implicate. Acest sistem a inclus: - summit-uri anuale între Preşedintele Consiliului European, Preşedintele Comisiei Europene şi Primul ministru al Japoniei (cu această ocazie a avut loc şi primul summit la nivel înalt Comunitatea Europeană-Japonia); - întruniri bianuale la nivelul miniştrilor de afaceri externe din “UE Troika” (cele trei state membre ale UE din care provin precedentul, respectiv actualul preşedinte al Consiliului European, precum şi preşedintele Comisiei Europene) şi al ministrului de afaceri externe al Japoniei; - reuniuni interministeriale anuale între membrii Comisiei europene şi cabinetul nipon. Cel de-al zecelea summit UE-Japonia, care a avut loc la Bruxelles, în decembrie 2001, a adus ca element de noutate decizia dezvoltării şi intensificării relaţiilor dintre cele două părţi, prin adoptarea unui Plan de acţiune pentru întărirea cooperării în următorii zece ani şi pentru modelarea unui viitor comun UE-Japonia. Printre obiectivele centrale ale Planului de acţiune, menite a stabili un parteneriat puternic, concret, transparent şi orientat spre rezultate, se numără: - promovarea păcii şi a securităţii; - întărirea cooperării economice şi comerciale; - confruntarea şi găsirea de soluţii pentru provocările globale şi sociale; - crearea unor punţi de legătură între populaţiile şi culturile, atât de diferite, ale celor două puternice entităţi. În mai 2003 a avut loc cel de-al 12-lea summit la nivel înalt UE-Japonia, s-a accentuat necesitatea concentrării pe o serie de priorităţi concrete, a căror evoluţie urmează să fie discutată în summit-ul următor: implicarea comună în prevenirea conflictelor şi reabilitarea unor regiuni ca Balcanii, Afganistanul, Timorul de Est, Sri Lanka, Irak; evaluarea efectelor generate de extinderea Uniunii Europene asupra relaţiilor cu Japonia; intensificarea cooperării în domeniul energetic; iniţierea de dialoguri legate de domeniul aviatic, pentru creşterea securităţii aeriene; încurajarea altor state să ratifice Protocolul de la Kyoto şi creşterea participării mondiale la problemele legate de modificarea climatului; pregătirea pentru 2005 a “Anului schimburilor inter-umane UE-Japonia”. Summit-ul bilateral de la 5 iunie 2007 de la Berlin a avut pe agenda de discuţii probleme economice şi politice bilaterale, dar şi o serie de aspecte globale precum 170
schimbările climatice şi energia, OMC şi runda Doha, drepturile de proprietate intelectuală. S-au discutat probleme referitoare la cooperarea regională care implica Estul Asiei inclusiv Coreea de Nord şi China precum şi relaţiile cu Rusia, Afganistan şi Iran. Ultimul summit din aprilie 2008 s-a focalizat pe consolidarea cooperării bilaterale ca o posibilă soluţie la noile provocări globale precum implementarea obiectivelor Declaraţiei Mileniului, schimbarea climatică, negocieri privind mecanismul OMC, probleme referitoare 4.3. Cadrul informal al relaţiilor bilaterale Un alt pilon important al relaţiilor bilaterale este reprezentat de cadrul informal ale relaţiilor celor două părţi asemănător cu cel desfăşurat în relaţiile cu SUA. Unul din aceste contacte care poate fi încadrat în această categorie de cooperare este “Dialogul privind reforma pentru armonizare”, lansat încă din 1994, având drept obiectiv reducerea numărului de reglementări care nu sunt necesare sau sunt obstructive pentru schimburile comerciale sau investiţionale. În octombrie 1999, are loc prima ediţie a mesei rotunde a “Dialogului de Afaceri UE-Japonia” (asemănător cu “Dialogului de afaceri transatlantic” încheiat între reprezentanţii oamenilor de afaceri din SUA, respectiv UE), o iniţiativă a sectorului privat din cele două regiuni, cu scopul de a întări legăturile de cooperare dintre comunităţile de afaceri europeană şi japoneză şi de a furniza autorităţilor guvernamentale opinii concrete, pentru promovarea schimburilor comerciale şi a investiţiilor dintre Europa şi Japonia. În noiembrie 1999, a avut loc o primă întâlnire la nivelul asociaţiilor de consumatori din UE şi Japonia, punându-se astfel bazele “Dialogului Consumatorilor din UE-Japonia” (EU-Japan Consumer Dialogue - EJCD), un forum care dezvoltă şi agreează recomandări comune legate de politica consumatorului, adresate guvernelor din Japonia şi Uniunea Europeană, în scopul promovării intereselor consumatorilor, în cadrul politicilor derulate de cele două părţi. Toate aceste forme de cooperare informală se dezvoltă în continuare dobândind un lobby puternic pe lângă guvernul Japoniei şi Comisia Europeană şi chiar cristalizând unele politici sau poziţii în relaţiile bilaterale. 4.4. Perspectivele parteneriatului euro-japonez Dezvoltarea relaţiilor externe ale Uniunii Europene şi ale Japoniei, evoluţia politicilor derulate de acestea, progresul şi atitudinea pozitivă asupra cooperării dintre cele două părţi, au fost substanţiale în ultimii ani. Japonia şi Uniunea Europeană împărtăşesc interese comune privind politica externă şi de securitate, ambele părţi aflându-se într-un intens proces de dezvoltare a unui rol politic mai consecvent în susţinerea propriilor creşterii economice. Întărirea interdependenţelor economice, ceea ce înseamnă că evenimentele dintr-o anumită regiune pot avea un impact puternic asupra unei alte zone a lumii, au determinat cele două centre de putere să-şi unifice interesele privind exercitarea unui rol activ în menţinerea stabilităţii economice şi politice a lumii. Asia, în special prin Japonia, reprezintă, împreună cu Europa şi America de Nord, unul din liderii mondiali ai 171
- Page 119 and 120: Se poate observa că până în 200
- Page 121 and 122: Conflictul actual s-a desfâşurat
- Page 123 and 124: „BOMBA METEO” - IPOTEZE ŞI EXP
- Page 125 and 126: prognozelor reale aferente lunilor
- Page 127 and 128: armate în ceea ce autorul numeşte
- Page 129 and 130: geografică, geospaţială şi clim
- Page 131 and 132: "plantate" cu antene operând în g
- Page 133 and 134: mijloacele de care dispune. HAARP v
- Page 135 and 136: inamic potenţial şi îl pot forţ
- Page 137 and 138: Polul Nord, s-a decis şi amplasare
- Page 139 and 140: Tromso (controlată de SUA), si al
- Page 141 and 142: canicula, descreşterea numărului
- Page 143 and 144: euroatlantice, România poate fi h
- Page 145 and 146: [10] http://forum.realitatea.net/sh
- Page 147 and 148: TENDINŢE ŞI PREVIZIUNI PRIVIND TE
- Page 149 and 150: faptul că viaţa a demonstrat cum
- Page 151 and 152: ROLUL UNIUNII EUROPENE ÎN RĂZBOIU
- Page 153 and 154: Organizaţia Naţiunilor Unite a de
- Page 155 and 156: de lucru stabilită de Consiliul Eu
- Page 157 and 158: Statele membre au responsabilitatea
- Page 159 and 160: Pentru a evita ca oamenii să se î
- Page 161 and 162: aceste domenii, politica UE de cerc
- Page 163 and 164: • dezvoltarea în continuare a re
- Page 165 and 166: [7] Ghidul privind abordarea comuna
- Page 167 and 168: 2.1. Cadrul politico-juridic al rel
- Page 169: tradiţional. Originile relaţiilor
- Page 173 and 174: RELAŢIILE UNIUNII EUROPENE CU STAT
- Page 175 and 176: fost conceput un Plan de Acţiune
- Page 177 and 178: forţele de poliţie şi respectare
- Page 179 and 180: spre teritoriul UE şi programul TR
- Page 181 and 182: Tipul predominant de comunicare în
- Page 183 and 184: care modul de gestionare a informa
- Page 185 and 186: Perioada pe care o traversăm este
- Page 187 and 188: Scenariul este o metodă complexă
- Page 189 and 190: Construirea bazei de date se face
- Page 191 and 192: 2. variabile uşor volatile (expone
- Page 193 and 194: Scenariile sunt importante şi din
- Page 195 and 196: IMPACTUL GLOBALIZĂRII ASUPRA SECUR
- Page 197 and 198: Procesul de integrare se prezintă
- Page 199 and 200: dinamică ce trebuie studiată cont
- Page 201 and 202: Proiectul Strategiei de Securitate
- Page 203 and 204: Bibliografie: [1] BAUMAN, Zygmunt,
- Page 205 and 206: Pacea nu s-a negociat între belige
- Page 207 and 208: Moldova, iar în aprilie 1993, tot
- Page 209 and 210: 3. Formatul 5+2 şii diplomaţia tr
- Page 211 and 212: doar parțial. Astfel, Voronin a fo
- Page 213 and 214: avertizat că în cazul participăr
- Page 215 and 216: Marea Neagră într-un viitor aprop
- Page 217 and 218: Campania militară din august 2008,
- Page 219 and 220: pentru care nu este recunoscută ar
schimbările climatice şi energia, OMC şi runda Doha, drepturile de proprietate<br />
intelectuală. S-au discutat probleme referitoare la cooperarea regională care implica<br />
Estul Asiei inclusiv Coreea de Nord şi China precum şi relaţiile cu Rusia, Afganistan<br />
şi Iran.<br />
Ultimul summit din aprilie 2008 s-a focalizat pe consolidarea cooperării<br />
bilaterale ca o posibilă soluţie la noile provocări globale precum implementarea<br />
obiectivelor Declaraţiei Mileniului, schimbarea climatică, negocieri privind<br />
mecanismul OMC, probleme referitoare<br />
4.3. Cadrul informal al relaţiilor bilaterale<br />
Un alt pilon important al relaţiilor bilaterale este reprezentat de cadrul informal<br />
ale relaţiilor celor două părţi asemănător cu cel desfăşurat în relaţiile cu SUA. Unul<br />
din aceste contacte care poate fi încadrat în această categorie de cooperare este<br />
“Dialogul privind reforma pentru armonizare”, lansat încă din 1994, având drept<br />
obiectiv reducerea numărului de reglementări care nu sunt necesare sau sunt<br />
obstructive pentru schimburile comerciale sau investiţionale.<br />
În octombrie 1999, are loc prima ediţie a mesei rotunde a “Dialogului de<br />
Afaceri UE-Japonia” (asemănător cu “Dialogului de afaceri transatlantic” încheiat<br />
între reprezentanţii oamenilor de afaceri din SUA, respectiv UE), o iniţiativă a<br />
sectorului privat din cele două regiuni, cu scopul de a întări legăturile de cooperare<br />
dintre comunităţile de afaceri europeană şi japoneză şi de a furniza autorităţilor<br />
guvernamentale opinii concrete, pentru promovarea schimburilor comerciale şi a<br />
investiţiilor dintre Europa şi Japonia.<br />
În noiembrie 1999, a avut loc o primă întâlnire la nivelul asociaţiilor de<br />
consumatori din UE şi Japonia, punându-se astfel bazele “Dialogului Consumatorilor<br />
din UE-Japonia” (EU-Japan Consumer Dialogue - EJCD), un forum care dezvoltă şi<br />
agreează recomandări comune legate de politica consumatorului, adresate guvernelor<br />
din Japonia şi Uniunea Europeană, în scopul promovării intereselor consumatorilor, în<br />
cadrul politicilor derulate de cele două părţi.<br />
Toate aceste forme de cooperare informală se dezvoltă în continuare dobândind<br />
un lobby puternic pe lângă guvernul Japoniei şi Comisia Europeană şi chiar<br />
cristalizând unele politici sau poziţii în relaţiile bilaterale.<br />
4.4. Perspectivele parteneriatului euro-japonez<br />
Dezvoltarea relaţiilor externe ale Uniunii Europene şi ale Japoniei, evoluţia<br />
politicilor derulate de acestea, progresul şi atitudinea pozitivă asupra cooperării dintre<br />
cele două părţi, au fost substanţiale în ultimii ani.<br />
Japonia şi Uniunea Europeană împărtăşesc interese comune privind politica<br />
externă şi de securitate, ambele părţi aflându-se într-un intens proces de dezvoltare a<br />
unui rol politic mai consecvent în susţinerea propriilor creşterii economice. Întărirea<br />
interdependenţelor economice, ceea ce înseamnă că evenimentele dintr-o anumită<br />
regiune pot avea un impact puternic asupra unei alte zone a lumii, au determinat cele<br />
două centre de putere să-şi unifice interesele privind exercitarea unui rol activ în<br />
menţinerea stabilităţii economice şi politice a lumii. Asia, în special prin Japonia,<br />
reprezintă, împreună cu Europa şi America de Nord, unul din liderii mondiali ai<br />
171