STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ
STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...
conflictului armat dintre părţi, menţinerea legii şi ordinii şi operaţii de ajutor umanitar. Pentru îndeplinirea acestui algoritm de acţiune în condiţiile particulare concrete ale zonei, forţele terestre vor folosi ca procedee de acţiune observarea, patrularea, controlul traficului (deplasării), controlul materialelor, paza locurilor vulnerabile (zonelor tensionate), evidenţierea prezenţei forţei în zonă, controlul zonei ocupate, legătura între forţele în conflict, negocieri, activităţi umanitare şi economice, escorta convoaielor, escorta personalităţilor. Bibliografie: [1]. Constituţia României 2003. [2]. Legea 550 din 29.11.2004 privind Organizarea şi Funcţionarea Jandarmeriei Române, publicată în Monitorul Oficial. Partea I nr. 1175 din 13.12.2004. [3]. Legea nr. 42 din 15 martie 2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului stalului român, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 242 din 18 martie 2004. [4]. Carta Albă a Securităţii şi Apărării Naţionale, Bucureşti, 2004. [5]. AURESCU, Bogdan, Noua suveranitate, Bucureşti, 2003. [6]. Universitatea Naţională de Apărare, Centrul de studii strategice de apărare şi securitate - Aspecte teoretice privind Gestionarea situaţiilor de criză. [7]. Politica Europeană de securitate şi apărare, Institutul European din România, Editura Master print Offset, 2005. [8]. Actualităţi şi perspective în politica europeană de securitate şi apărare, Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, 2006. [9]. Doctrina pentru operaţiile întrunite multinaţionale. Bucureşti, 2001. [10]. Andreescu Anghel, Riscuri şi ameninţări neconvenţionale la adresa securităţii naţionale, Editura M.A.I., 2000. [11]. Carp Gheorghe, Terorismul internaţional, Rolul M.A.I. în prevenirea şi combaterea acestui flagel, Editura M.A.I., Bucureşti, 2005. [12]. Constantin Onişor, SORIN Frunzăverde – Arta strategică a securităţii şi integrării europene; Editura A ’92, Bucureşti, 2002. [13]. Edward A.Kolodziej, Securitatea şi Relaţiile Internaţionale, Editura Polirom, Bucureşti, 2007. [14]. Ferguson, Niall, Think Again Power, Foreign Policy, January/February 2003 [15]. Dunleavy, Patrik, Teoriile statului, Bucureşti, 2002. [16]. KISSINGER, Henry, Diplomaţia, Bucureşti 1998. [17]. BRODI, E.W., Managing Communication Processes; From Planning to Crisis Response. Praeger, New York, 1991. [18]. PAUCHANT, Thierry C., Transforming the Crisis-Prone Organizations. San Francisco, California, Jossey-Boss, 1992 . [19]. GRIFFITH, M., Relaţii internaţionale, Ziua, Bucureşti 2003. [20]. FUKUYAMA, F., Construcţia statelor. Ordinea mondială în secolul XXI, Antet, Bucureşti, 2004. [21]. BRZEZINSKI, Z., Marea tablă de şah, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1999. 16
REFLECTAREA SECURITĂŢII UMANE ASUPRA POLITICILOR DE SECURITATE ٭ Dr. Mihai NEAG Descoperirea scopului precum şi a profunzimii insecurităţii umane în lume impun obţinerea unor date care să conducă spre înţelegerea cauzelor care determină această stare. Securitatea umană beneficiază de o tot mai mare atenţie la nivel global şi de o abordare diferită în cadrul organizaţiilor internaţionale. Cercetarea în domeniu rămâne o provocare majoră pentru evaluarea impactului politicilor de securitate asupra securităţii umane. Defining the purpose and penetrating the depth of human insecurity in the world, impose data gathering for the identification of its origins. Human security benefits from ever-growing attention at global level and different approaches within international organizations. The research in this field stands for a major challenge in terms of evaluating the impact of security policies on human security. Complexitatea provocărilor la adresa securităţii indică o nevoie crescută de modificare, redimensionare şi redirecţionare a politicii de securitate/apărare, a statelor, atât ca entităţi cât şi în cadrul organizaţiilor internaţionale de securitate (NATO, UE, OSCE, ONU). Evoluţia evenimentelor politice şi militare din arealul de interes, impune reanalizarea politicii de apărare, care trebuie proiectată în vederea promovării intereselor şi obiectivelor politico-militare naţionale, concomitent cu asigurarea celor internaţionale. Scopul tradiţional al securităţii naţionale este apărarea statului împotriva ameninţărilor externe. În corelaţie cu acesta, securitatea umană se concentrează pe protecţia indivizilor. Securitatea umană este un concept relativ nou, folosit pentru a descrie ameninţările asupra fiinţei umane. Securitatea umană şi cea naţională se susţin reciproc deşi nu totdeauna siguranţa statului implică în mod automat, siguranţa oamenilor. Protejarea cetăţenilor împotriva oricărei ameninţări din exterior poate fi o condiţie necesară pentru securitatea indivizilor, dar în mod sigur nu este una suficientă. Securitatea individului ,,…este mai mult decât absenţa riscurilor şi ameninţărilor la adresa integrităţii fizice sau psihice a unei persoane sau a alteia. Aceasta este o stare în care pericolele şi condiţiile care pot provoca atingere unei fiinţe umane sunt controlate în aşa fel încât individul este apărat sub toate aspectele.” 1 De aceea, se poate aprecia că securitatea umană este o resursă indispensabilă a vieţii cotidiene ce permite individului şi comunităţii să-şi înfăptuiască nestingherit aspiraţiile şi idealurile. Eficienţa sectorului de securitate naţională se cuantifică, în valoare reală, în securitate umană. Dezvoltarea umanităţii nu poate fi realizată fără asigurarea securităţii umane. Securitatea umană implică de obicei o condiţie în care oamenii îşi Bălcescu”, Locotenent٭ colonel conferenţiar universitar, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Sibiu 1 Gl. bg. dr. Traian PIGUI, Securitatea economică şi securitatea umană globală, în Colocviu Strategic nr. 10 [XXII], august 2004. 17
- Page 1 and 2: UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRA
- Page 3 and 4: CUPRINS MODULUL III ‐ „CRIZĂ -
- Page 5 and 6: CONSIDERAȚII PRIVIND INFLUENȚA CR
- Page 7 and 8: CRIZĂ - CONFLICTUALITATE - EFECTE
- Page 9 and 10: PARTICIPAREA FORŢEI DE JANDARMERIE
- Page 11 and 12: poliţie cu statut militar capabile
- Page 13 and 14: dezintegrare în care elementele tu
- Page 15: Operaţiile de menţinere a păcii
- Page 19 and 20: Securitatea umană plasează omul
- Page 21 and 22: e) Protecţie sanitară-servicii de
- Page 23 and 24: Conceptul de Securitate Umană este
- Page 25 and 26: ăzboi mondial, cu toate marile sur
- Page 27 and 28: chiar în primele operaţii împotr
- Page 29 and 30: capacităţii sistemelor sale organ
- Page 31 and 32: ale artei militare (tactic, operati
- Page 33 and 34: Pe parcursul ultimului deceniu s-a
- Page 35 and 36: extras în ţări precum Irak şi K
- Page 37 and 38: 4) Nord Arctica de asemenea devine
- Page 39 and 40: face concesii substanţiale şi pot
- Page 41 and 42: internaţională trebuie să dezvol
- Page 43 and 44: monetară americană. Anvergura efe
- Page 45 and 46: interpretarea elementelor ce stau l
- Page 47 and 48: Bibliografie: [1] EU Observer.com,
- Page 49 and 50: însărcinată de asemenea cu const
- Page 51 and 52: 1920 în Egipt, care şi-a întări
- Page 53 and 54: Luptătorii palestinieni sfinţi -
- Page 55 and 56: israeliene. Violenţa a determinat
- Page 57 and 58: MODELUL ECONOMIC AL TERORII: FINAN
- Page 59 and 60: Surse financiare utilizate de organ
- Page 61 and 62: Armata Republicană Irlandeză (IRA
- Page 63 and 64: Grupul de acţiune financiară în
- Page 65 and 66: [7]. RASHID, Ahmed, They are only s
conflictului armat dintre părţi, menţinerea legii şi ordinii şi operaţii de ajutor<br />
umanitar. Pentru îndeplinirea acestui algoritm de acţiune în condiţiile particulare<br />
concrete ale zonei, forţele terestre vor folosi ca procedee de acţiune observarea,<br />
patrularea, controlul traficului (deplasării), controlul materialelor, paza locurilor<br />
vulnerabile (zonelor tensionate), evidenţierea prezenţei forţei în zonă, controlul zonei<br />
ocupate, legătura între forţele în conflict, negocieri, activităţi umanitare şi economice,<br />
escorta convoaielor, escorta personalităţilor.<br />
Bibliografie:<br />
[1]. Constituţia României 2003.<br />
[2]. Legea 550 din 29.11.2004 privind Organizarea şi Funcţionarea<br />
Jandarmeriei Române, publicată în Monitorul Oficial. Partea I nr. 1175<br />
din 13.12.2004.<br />
[3]. Legea nr. 42 din 15 martie 2004 privind participarea forţelor<br />
armate la misiuni în afara teritoriului stalului român, publicată in<br />
Monitorul Oficial, Partea I nr. 242 din 18 martie 2004.<br />
[4]. Carta Albă a Securităţii şi Apărării Naţionale, Bucureşti, 2004.<br />
[5]. AURESCU, Bogdan, Noua suveranitate, Bucureşti, 2003.<br />
[6]. Universitatea Naţională de Apărare, Centrul de studii strategice de apărare şi<br />
securitate - Aspecte teoretice privind Gestionarea situaţiilor de criză.<br />
[7]. Politica Europeană de securitate şi apărare, Institutul European din<br />
România, Editura Master print Offset, 2005.<br />
[8]. Actualităţi şi perspective în politica europeană de securitate şi apărare,<br />
Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, 2006.<br />
[9]. Doctrina pentru operaţiile întrunite multinaţionale. Bucureşti, 2001.<br />
[10]. Andreescu Anghel, Riscuri şi ameninţări neconvenţionale la adresa<br />
securităţii naţionale, Editura M.A.I., 2000.<br />
[11]. Carp Gheorghe, Terorismul internaţional, Rolul M.A.I. în prevenirea şi<br />
combaterea acestui flagel, Editura M.A.I., Bucureşti, 2005.<br />
[12]. Constantin Onişor, SORIN Frunzăverde – Arta strategică a securităţii şi<br />
integrării europene; Editura A ’92, Bucureşti, 2002.<br />
[13]. Edward A.Kolodziej, Securitatea şi Relaţiile Internaţionale, Editura Polirom,<br />
Bucureşti, 2007.<br />
[14]. Ferguson, Niall, Think Again Power, Foreign Policy, January/February 2003<br />
[15]. Dunleavy, Patrik, Teoriile statului, Bucureşti, 2002.<br />
[16]. KISSINGER, Henry, Diplomaţia, Bucureşti 1998.<br />
[17]. BRODI, E.W., Managing Communication Processes; From Planning to Crisis<br />
Response. Praeger, New York, 1991.<br />
[18]. PAUCHANT, Thierry C., Transforming the Crisis-Prone Organizations. San<br />
Francisco, California, Jossey-Boss, 1992 .<br />
[19]. GRIFFITH, M., Relaţii internaţionale, Ziua, Bucureşti 2003.<br />
[20]. FUKUYAMA, F., Construcţia statelor. Ordinea mondială în secolul XXI,<br />
Antet, Bucureşti, 2004.<br />
[21]. BRZEZINSKI, Z., Marea tablă de şah, Univers Enciclopedic, Bucureşti,<br />
1999.<br />
16
Change language