STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ

euroatlantice, România poate fi hărţuită printr-un război geofizic. Un potop ordonat
în “zona tampon” ar obliga polul euroatlantic să-şi revizuiască strategia pe termen
lung 109 .
În România, începând cu anul 2000, s-a trecut la implementarea programului
de realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor,
conceput ca un program naţional de cercetare, experimental şi operaţional în
domeniul intervenţiilor active în atmosferă. Domeniul activităţilor de intervenţii
active în atmosferă cuprinde: combaterea grindinei, creşterea precipitaţiilor pentru
combaterea secetelor severe, îndeosebi în sudul şi estul ţării, complementară
irigaţiilor şi/sau uniformizării acestora pentru diminuarea inundaţiilor pe bazine
hidrografice, precum şi aplicaţii locale de modificare a vremii, cum ar fi ceaţa deasă
în porturi, aeroporturi, chiciura în plantaţii, avalanşele, umplerea lacurilor de
acumulare prin precipitaţii stimulate. Există şi alte aplicaţii, care urmăresc diminuarea
fenomenelor meteorologice violente (tornade locale, fulgere intense etc.). Prima
Unitate Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină s-a realizat în Prahova, fiind
destinată experimentării şi protecţiei la căderile de grindină a zonei Vest Câmpina -
Vest Pietroasele. În faza de execuţie mai sunt unităţile: Moldova 1 Iaşi, Moldova 2
Vrancea, Mureş şi Timiş. Unitatea Pilot Prahova a fost pusă în funcţiune la capacitate
parţială de combatere a grindinei la sfârşitul anului 2005. Sistemul a costat 3,2
milioane de euro. Din 12 puncte din teritoriu pot fi lansate rachete pentru spargerea
norilor, astfel încât să fie preîntâmpinată distrugerea culturilor. Din păcate, raza de
acţiune nu depăşeşte limitele judeţelor Prahova şi Buzău. În 2008, sistemul
antigrindină a fost nefuncţional timp de şase luni, din lipsă de fonduri. Aproximativ
un sfert din recoltele din Prahova, Iaşi, Vrancea, Timişoara şi Mureş au fost
compromise. Până în 2007, şase puncte de lansare a rachetelor antigrindină au fost
funcţionale. În 2007 au fost lansate 170 de proiectile, evitându-se pagube de 25 de
miliarde de lei, costul rachetelor fiind de şapte ori mai mic decât cel al pagubelor
provocate de grindină. Iar aici trebuie precizat ca si oamenii sunt protejaţi, nu numai
culturile. Între 2004-2006 s-au desfăşurat 23 de misiuni, fiind lansate 350 de rachete
antigrindină. Potrivit unui raport al Ministerului Agriculturii, valoarea pagubelor
evitate ar fi depăşit 700 de miliarde de lei 110 .
Toate ţările vecine României au pus la punct tehnologia privind intervenţiile
active în atmosfera 111 . De instalaţii similare dispun ungurii, moldovenii, sârbii şi
bulgarii 112 . În Republica Moldova, spre exemplu, sistemul privind intervenţiile active
în atmosferă funcţionează de 40 de ani. În învăţământul superior s-a creat o adevărată
şcoală în acest domeniu, existând catedre de specialitate, cursuri postuniversitare şi
un centru academic în oraşul Bălţi. Sunt aproximativ 1.000 de angajaţi care lucrează
în domeniul intervenţiilor active în atmosferă. Moldova a realizat şi sistemul privind
intervenţiile active în atmosfera în Bulgaria 113 . Industria româneasca a produs şi
produce în judeţul Prahova, în localitatea Crângul lui Bod, rachete antigrindină. În
109 http://www.teoblog.net/razboiul-geofizic-vs-romania-o-realitate-cruda
110 http://www.reporterspecial.ro/articol1405/Atacuri-meteorologice-asupra-Romaniei.htm
111 http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=1243&_nr=645&what=arma%20meteo.
112 http://www.reporterspecial.ro/articol1405/Atacuri-meteorologice-asupra-Romaniei.htm
113 http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=1243&_nr=645&what=arma%20meteo
143