STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ
STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ... STABILITATE ŞI SECURITATE REGIONALĂ - Centrul de Studii ...
2. Conţinutul acţiunilor specifice executate de jandarmerie în misiunile internaţionale Participantă activă la eforturile Comunităţii Internaţionale de gestionare şi rezolvare a situaţiilor de criză, România dovedeşte că prin implicare şi sprijin comunitar, este un real factor de stabilitate şi securitate. Participarea Jandarmeriei la misiunile multinaţionale, bazată pe vasta experienţă obţinută şi pe referinţele câştigate prin profesionalism, sporeşte prestigiul internaţional al statului român şi îi permite să menţină în priză directă un important segment militar, extrem de valoros în economia de forţe la nivel european. Operaţiile în sprijinul păcii „sunt acţiuni militare care se desfăşoară în sprijinul eforturilor diplomatice, în scopul stabilizării şi menţinerii păcii şi soluţionării politice pe termen lung a conflictelor". Acestea acoperă o gamă largă de activităţi, creează şi susţin condiţiile necesare pentru ca pacea să prospere. Operaţiile în sprijinul păcii (Peace Support Operations - PSO) conţin trei tipuri distincte de activităţi: suportul diplomaţiei (construcţia păcii, realizarea păcii şi diplomaţia preventivă), menţinerea păcii şi impunerea păcii. Caracteristicile acestor operaţii sunt reprezentate de existenţa unui obiectiv politic clar şi a unui mandat precis, de acordul guvernului sau al părţilor beligerante pentru desfăşurarea operaţiei, de imparţialitatea forţelor participante, de sprijinirea procesului politic sau a reglementării paşnice a diferendului. Un factor important în PSO îl reprezintă mediul în care se desfăşoară acţiunile. Ca şi în război, comandanţii adoptă acele planuri şi întreprind acele acţiuni, care vin în sprijinul realizării obiectivelor politice. Prin aplicabilitatea lor asupra întregii game de operaţiuni militare, două aspecte sunt importante şi anume: în primul rând, personalul militar de la toate nivele trebuie să înţeleagă obiectivele operaţiei şi impactul potenţial asupra acestora al unor acţiuni militare neadecvate. În al doilea rând, comandanţii trebuie să aibă permanent în vedere schimbările care pot apărea în ceea ce priveşte obiectivele, situaţia sau forţele ce ar putea necesita modificarea operaţiilor militare. Pe timpul desfăşurării operaţiilor de menţinere a păcii, acordurile de încetare a focului pot fi încălcate, unele fracţiuni pot opera în afara autorităţii structurilor de conducere ale părţilor implicate sau pot apărea noi entităţi politice, care nu au luat parte la încheierea acordului de pace iniţial. De aceea, forţa de pace trebuie să fie capabilă să facă faţă nivelului de ameninţare din zona sa de acţiune. Comandanţii trebuie să fie pregătiţi pentru tranziţia la o operaţie de impunere a păcii sau pentru extracţie, dacă o autoritate competentă decide că misiunea nu mai este realizabilă. Un alt factor îl reprezintă complexitatea care poate deriva din dificultatea de a identifica părţile în conflict, absenţa unor elemente de bază în domeniul legislativ, distrugerea sau inexistenţa infrastructurii teritoriale, fragilitatea acordurilor de încetare a focului, distrugerea mediului înconjurător, pericolul izbucnirii unor epidemii şi migraţia populaţiei locale. Părţile în conflict, se pot constitui într-un factor determinant, deoarece acestea pot sau nu să aibă armate regulate sau grupuri organizate, cu o structură militară bine definită. Operaţiile se pot desfăşura în cadrul unui stat în funcţiune sau a unui stat în 12
dezintegrare în care elementele turbulente, paramilitare, grupurile de indivizi înarmate, ale crimei organizate sau alte grupări ostile pot afecta obiectivele iniţiale ale operaţiilor. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că deciziile liderilor recunoscuţi pot să nu reuşească în realizarea coeziunii beligeranţilor. Importantă pentru comandanţii de la toate nivelele este o înţelegere comună dorită a situaţiei finale şi a condiţiilor care vor determina succesul. Determinările reuşitei trebuie să ţină seama de faptul că reglementarea situaţiei şi nu victoria reprezintă unitatea de măsură a succesului în operaţiile de pace. Reglementarea situaţiei nu se obţine doar prin operaţii militare, ci printr-o combinaţie de acţiuni ce pot cuprinde toate elementele puterii statului şi diverşi factori internaţionali. Prima etapă a PSO este etapa de aşteptare care este iniţiată, când forul decizional competent decide necesitatea implicării acestei organizaţii, înaintea notificării oficiale a unei situaţii de conflict. Etapa de atenţionare începe când este aprobată rezoluţia de constituire a misiunii de pace şi de începere a operaţiei respective. Etapa de creştere începe odată cu aprobarea bugetului, a resurselor financiare destinate. Pe timpul acestei etape se finalizează planificarea logistică, iar ţările contribuitoare cu trupe execută propriile recunoaşteri în zona de operaţii. Această etapă implică desfăşurarea următoarelor activităţi: stabilirea programului după care se vor desfăşura forţele şi mijloacele (contingentele naţionale), determinarea perioadei în care ţările participante îşi vor asigura din resurse proprii toate necesităţile de ordin logistic, asigurarea capacităţii necesare de transport, încheierea unor contracte pe plan local şi internaţional, în vederea asigurării tuturor materialelor necesare desfăşurării operaţiei. Pe timpul etapei de creştere se iau măsuri de pregătire a unităţilor participante atât din punct de vedere al capacităţii de luptă, cât şi al suportului logistic. Se va avea în vedere faptul că de regulă, PSO se desfăşoară în zone a căror infrastructură este redusă ori distrusă ca urmare a acţiunilor de luptă anterioare şi de aceea de la început trebuie dislocată o forţă de geniu pentru asigurarea libertăţii de mişcare. Etapa de desfăşurare începe cu deplasarea contingentelor naţionale şi a comenzii în zona de operaţii. La ajungere, se execută o inspecţie a tuturor mijloacelor tehnice deplasate. Etapa de susţinere presupune ca iniţial, operaţiile de amploare să se bazeze pe logistica proprie, urmând ca, gradual, să se treacă la logistica asigurată din surse zonale sau internaţionale. Etapa de redesfăşurare va fi finalizată înainte de încheierea mandatului şi cuprinde trei momente distincte: redesfăşurarea şi retragerea stocurilor, inspecţia materialelor, echipamentelor, mijloacelor de transport, armamentului şi tehnicii, planificarea şi executarea transporturilor. Desfăşurarea forţelor în teatrul de operaţii are loc numai după semnarea acordului de pace între forţele beligerante şi se execută în două etape, prin desfăşurarea detaşamentului precursor, urmat de forţele principale. La ajungerea forţelor principale în teatru, are loc Transferul de Autoritate, care se execută prin transferarea controlului operaţional contingentului naţional pus la dispoziţia forţei către comandantul acestuia. Transferul de autoritate se materializează într-un 13
- Page 1 and 2: UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRA
- Page 3 and 4: CUPRINS MODULUL III ‐ „CRIZĂ -
- Page 5 and 6: CONSIDERAȚII PRIVIND INFLUENȚA CR
- Page 7 and 8: CRIZĂ - CONFLICTUALITATE - EFECTE
- Page 9 and 10: PARTICIPAREA FORŢEI DE JANDARMERIE
- Page 11: poliţie cu statut militar capabile
- Page 15 and 16: Operaţiile de menţinere a păcii
- Page 17 and 18: REFLECTAREA SECURITĂŢII UMANE ASU
- Page 19 and 20: Securitatea umană plasează omul
- Page 21 and 22: e) Protecţie sanitară-servicii de
- Page 23 and 24: Conceptul de Securitate Umană este
- Page 25 and 26: ăzboi mondial, cu toate marile sur
- Page 27 and 28: chiar în primele operaţii împotr
- Page 29 and 30: capacităţii sistemelor sale organ
- Page 31 and 32: ale artei militare (tactic, operati
- Page 33 and 34: Pe parcursul ultimului deceniu s-a
- Page 35 and 36: extras în ţări precum Irak şi K
- Page 37 and 38: 4) Nord Arctica de asemenea devine
- Page 39 and 40: face concesii substanţiale şi pot
- Page 41 and 42: internaţională trebuie să dezvol
- Page 43 and 44: monetară americană. Anvergura efe
- Page 45 and 46: interpretarea elementelor ce stau l
- Page 47 and 48: Bibliografie: [1] EU Observer.com,
- Page 49 and 50: însărcinată de asemenea cu const
- Page 51 and 52: 1920 în Egipt, care şi-a întări
- Page 53 and 54: Luptătorii palestinieni sfinţi -
- Page 55 and 56: israeliene. Violenţa a determinat
- Page 57 and 58: MODELUL ECONOMIC AL TERORII: FINAN
- Page 59 and 60: Surse financiare utilizate de organ
- Page 61 and 62: Armata Republicană Irlandeză (IRA
2. Conţinutul acţiunilor specifice executate de jandarmerie în misiunile<br />
internaţionale<br />
Participantă activă la eforturile Comunităţii Internaţionale de gestionare şi<br />
rezolvare a situaţiilor de criză, România dovedeşte că prin implicare şi sprijin<br />
comunitar, este un real factor de stabilitate şi securitate.<br />
Participarea Jandarmeriei la misiunile multinaţionale, bazată pe vasta<br />
experienţă obţinută şi pe referinţele câştigate prin profesionalism, sporeşte prestigiul<br />
internaţional al statului român şi îi permite să menţină în priză directă un important<br />
segment militar, extrem de valoros în economia de forţe la nivel european.<br />
Operaţiile în sprijinul păcii „sunt acţiuni militare care se desfăşoară în sprijinul<br />
eforturilor diplomatice, în scopul stabilizării şi menţinerii păcii şi soluţionării politice<br />
pe termen lung a conflictelor". Acestea acoperă o gamă largă de activităţi, creează şi<br />
susţin condiţiile necesare pentru ca pacea să prospere.<br />
Operaţiile în sprijinul păcii (Peace Support Operations - PSO) conţin trei tipuri<br />
distincte de activităţi: suportul diplomaţiei (construcţia păcii, realizarea păcii şi<br />
diplomaţia preventivă), menţinerea păcii şi impunerea păcii.<br />
Caracteristicile acestor operaţii sunt reprezentate de existenţa unui obiectiv<br />
politic clar şi a unui mandat precis, de acordul guvernului sau al părţilor beligerante<br />
pentru desfăşurarea operaţiei, de imparţialitatea forţelor participante, de sprijinirea<br />
procesului politic sau a reglementării paşnice a diferendului.<br />
Un factor important în PSO îl reprezintă mediul în care se desfăşoară acţiunile.<br />
Ca şi în război, comandanţii adoptă acele planuri şi întreprind acele acţiuni, care vin<br />
în sprijinul realizării obiectivelor politice. Prin aplicabilitatea lor asupra întregii game<br />
de operaţiuni militare, două aspecte sunt importante şi anume: în primul rând,<br />
personalul militar de la toate nivele trebuie să înţeleagă obiectivele operaţiei şi<br />
impactul potenţial asupra acestora al unor acţiuni militare neadecvate. În al doilea<br />
rând, comandanţii trebuie să aibă permanent în vedere schimbările care pot apărea în<br />
ceea ce priveşte obiectivele, situaţia sau forţele ce ar putea necesita modificarea<br />
operaţiilor militare.<br />
Pe timpul desfăşurării operaţiilor de menţinere a păcii, acordurile de încetare a<br />
focului pot fi încălcate, unele fracţiuni pot opera în afara autorităţii structurilor de<br />
conducere ale părţilor implicate sau pot apărea noi entităţi politice, care nu au luat<br />
parte la încheierea acordului de pace iniţial. De aceea, forţa de pace trebuie să fie<br />
capabilă să facă faţă nivelului de ameninţare din zona sa de acţiune. Comandanţii<br />
trebuie să fie pregătiţi pentru tranziţia la o operaţie de impunere a păcii sau pentru<br />
extracţie, dacă o autoritate competentă decide că misiunea nu mai este realizabilă.<br />
Un alt factor îl reprezintă complexitatea care poate deriva din dificultatea de a<br />
identifica părţile în conflict, absenţa unor elemente de bază în domeniul legislativ,<br />
distrugerea sau inexistenţa infrastructurii teritoriale, fragilitatea acordurilor de încetare<br />
a focului, distrugerea mediului înconjurător, pericolul izbucnirii unor epidemii şi<br />
migraţia populaţiei locale.<br />
Părţile în conflict, se pot constitui într-un factor determinant, deoarece acestea<br />
pot sau nu să aibă armate regulate sau grupuri organizate, cu o structură militară bine<br />
definită. Operaţiile se pot desfăşura în cadrul unui stat în funcţiune sau a unui stat în<br />
12