Rolul NATO şi al UE în managementul crizelor din Balcanii de Vest

ebelilor albanezi, ce constituia o pre-condiţie esenţială pentru începerea
procesului de pace conform Acordului de la Ohrid 42 . NATO a jucat un
rol deosebit de important în arbitrarea şi supervizarea implementării unei
amnestii, care a dus la transformarea Armatei de Eliberare Naţională întrun
partid politic, ce a intrat în guvern după alegerile din 2002.
Ulterior, autorităţile de la Skopje solicită NATO să continue
rezultatele obţinute prin operaţiunea Essential Harvest – dezarmarea
insurgenţilor pentru stabilirea condiţiilor optime de implementare a păcii.
Prin urmare, aceasta a fost continuată prin operaţiunea Amber Fox, ce
asigura protecţia monitorilor internaţionali care se ocupau cu
implementarea procesului de pace în FYROM 43 .
NATO demarează în decembrie 2002 Operatiunea Allied
Harmony, ce făcea parte din efortul comunităţii internaţionale de a
minimiza, pe cât posibil, riscurile de destabilizare a statului. Operaţiunea
includea sarcini de acordare de sprijin pentru observatorii OSCE şi UE,
precum şi cooperarea în cadrul parteneriatului pentru instaurarea şi
menţinerea păcii în regiune. Pe 31 martie 2003, operaţiunea este
încheiată, responsabilităţile acesteia fiind preluate de operaţiunea UE
Concordia. Totuşi, aceasta nu echivalează cu retragerea NATO din
procesul de sprijinire a fostei republici iugoslave pentru integrarea euroatlantică,
perspectivă prevăzută încă din Acordul de Pace de la Ohrid.
Alianţa continuă să menţină doi reprezentanţi, unul civil şi unul militar,
în cadrul Cartierului General de la Skopje, care continuă să ofere
asistenţă autorităţilor în aplicarea reformei sectorului de securitate în
conformitate cu standardele NATO.
2.3. Intervenţia UE
Asemeni NATO, şi UE a avut o prezenţă constantă în evenimentele
ce s-au petrecut în ultimii douăzeci de ani în spaţiul vest-balcanic.
Misiunile UE s-au derulat, de regulă, în urma misiunilor NATO sau în
paralel cu acestea, şi au fost menite fie să continue eforturile începute de
Alianţa Nord-Atlantică, fie să le completeze. UE a derulat o gamă largă
de misiuni în acest spaţiu – militare şi civile, dar a lansat şi o serie de
iniţiative de natură politică, economică, socială menite să susţină aceste
42 Acordul a fost semnat pe 13 august între reprezentanţii albanezi şi guvernul FYROM,
fiind mediat de SUA şi de UE. Textul integral al acordului disponibil la
http://www.coe.int/t/e/legal_affairs/legal_co-operation/ police_and_internal_security/OH
RID%20Agreement%2013august2001.asp.
43
Conform datelor furnizate de site-ul oficial NATO http://www.nato.int/
fyrom/home.htm.
25
state pe drumul stabilizării, democratizării şi al integrării euroatlantice.
UE a lansat astfel de iniţiative pentru toate statele vest-balcanice, dar
misiuni militare şi civile au fost derulate doar în Bosnia-Herţegovina,
FYROM şi Kosovo.
Spre exemplu, UE a oferit statelor vest-balcanice perspectiva
integrării şi le-a inclus în Procesul de Stabilizare şi Asociere (PSA), care
constituie un cadru în care se poartă discuţiile dintre UE şi statele Vest-
Balcanice ce îşi doresc statutul de stat membru. Acest proces este pus în
aplicare prin încheierea unor Acorduri de Stabilizare şi Asociere (ASA)
care sunt semnate între UE şi fiecare stat candidat în parte. Acestea
constituie angajamente politice, economice şi sociale mutuale. Pe de o
parte, pentru UE, ASA constituie principalul instrument prin care
acţionează asupra vieţii economice, politice şi sociale ale acestor state, le
încurajează tranziţia către economia de piaţă, promovează mai uşor
iniţiative de cooperare regională etc. De cealaltă parte, dincolo de
perspectiva aderării care le este oferită, statele vest-balcanice beneficiază,
prin PSA, de asistenţă economică şi financiară, asistenţă pentru
reconstrucţie, dezvoltare şi stabilizare, şi de avantaje oferite de ASA, ce
presupun drepturi şi obligaţii pentru ambele părţi contractante. Până
acum, au fost încheiat ASA cu şase state vest-balacanice – FYROM,
Croaţia, Albania, Muntenegru, Bosnia-Herţegovina şi Serbia. În ceea ce
priveşte Kosovo, un atare acord nu a putut fi încheiat din pricina
problemei statutului său, care este încă un subiect de controversă. Totuşi,
acesta nu a fost exclus din procesul de extindere al UE, pentru că nu ar fi
fost profitabil nici pentru Uniune, nici pentru Kosovo. Prin urmare, şi
acesta este prins într-un proces similar PSA – Mecanismul de Urmărire a
Procesului de Asociere (Association Process Tracking Mechanism –
STM), care a debutat în 2002, la iniţiativa Comisiei Europene şi care,
astăzi, evoluează către un ASA.
Prima misiune derulată de UE sub PESC/PESA în Balcanii de Vest
este Misiunea de Poliţie a UE (EUPM) din Bosnia-Herţegovina, care a
început în 2003 şi este încă în derulare, deşi, iniţial, avea un mandat de
trei ani. Misiunea lucrează în strânsă cooperare cu SFOR şi este
subordonată Înaltului Reprezentant al comunităţii internaţionale în BiH.
Această intervenţie a UE este subsumată, prin urmare, conceptului de
management al crizelor prin mijloace civile.
În prima parte a mandatului, EUPM a avut o abordare
programatică, fiind elaborate cinci programe tematice, care erau menite
să contribuie la realizarea principalei priorităţi strategice – crearea unei
forţe de poliţie care să combată crima organizată şi corupţia, viabilă din
26