04.09.2015 Views

modestia

27 noiembrie, 2012. Nr.4 (138) - Universitatea de Stat din Moldova

27 noiembrie, 2012. Nr.4 (138) - Universitatea de Stat din Moldova

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

2 27 noiembrie 2012, nr.4 (138)<br />

Urmare din pagina 1<br />

Cercetarea universitară se realizează în laboratoare sau echipe de cercetare care sunt<br />

asociate în 5 centre de cercetare ştiinţifică:<br />

Centrul Materiale şi Dispozitive cu Semiconductori; Centrul Chimie aplicată şi Ecologică;<br />

Centrul „Probleme actuale ale matematicii, informaticii şi economiei”; Centrul<br />

„Ştiinţe ale Vieţii” şi Centrul „Ştiinţe ale Educaţiei şi Socio-umanistice”.<br />

Universitatea de Stat din Moldova este acreditată la 9 profiluri ştiinţifice cu calificativul<br />

„bine”, iar la un profil – cu calificativul „foarte bine”. Pentru întregul sistem de cercetare universitară<br />

ni s-a acordat categoria A – organizaţie cu recunoaştere internaţională. Vizibilitatea internaţională<br />

este asigurată prin publicaţii solide în străinătate, referinţe bibliografice la publicaţii,<br />

participări la conferinţe şi în proiecte internaţionale. Numai în anul 2011 au fost publicate 29 de<br />

articole în reviste internaţionale cu factor de impact, 36 de articole în reviste şi culegeri de lucrări<br />

ştiinţifice editate în străinătate, 192 de rezumate ale prezentărilor la diferite manifestări ştiinţifice<br />

internaţionale. Proiecte şi cercetări comune cu universităţi de peste hotare se realizează, practic,<br />

la toate catedrele şi departamentele universităţii, iar geografia colaborărilor noastre este diversificată<br />

şi include universităţi prestigioase din Europa, Asia şi America. O susţinere importantă ne<br />

acordă absolvenţii noştri, care astăzi sunt antrenaţi în cercetare peste hotarele ţării. Prin nivelul<br />

lor, prin modul de abordare şi de soluţionare a celor mai importante probleme, diaspora ştiinţifică<br />

ne produce o imagine spectaculoasă în mai multe universităţi din SUA, Canada, Marea Britanie,<br />

Franţa, Germania, Olanda, Belgia, Austria, Federaţia Rusă, Ucraina, România.<br />

Nu voi urma cu detalii, dar în această zi vom specifica: participăm la proiecte internaţionale,<br />

coordonăm programe de Stat, avem proiecte pentru tinerii cercetători, avem proiecte câştigate<br />

în cadrul Programelor şi fundaţiilor internaţionale FP-7, STCU, CRDF, INTAS, NATO, proiecte<br />

bilaterale cu Federaţia Rusă, Belarus şi România, iar în perspectivă cu Franţa şi Germania.<br />

Chiar ultima acţiune a Universităţii de Stat din Moldova – Conferinţa Internaţională „Interferenţe<br />

universitare – integrare prin cercetare şi inovare” – a găzduit 52 de oaspeţi din 12 ţări, inclusiv<br />

din Canada, Brazilia, Coreea de Sud, Finlanda, Germania, Italia. O activitate fructuoasă<br />

o avem şi în domeniul inovării. Numai în ultimii 5 ani colaboratorii facultăţilor ştiinţelor exacte<br />

şi ale naturii au înregistrat peste 200 de brevete, au participat la prestigioase Târguri Internaţionale,<br />

unde au fost premiaţi cu medalii preţioase.<br />

Iată pe scurt, Domnule Preşedinte, cine suntem noi, Universitatea de Stat din Moldova şi<br />

Alma Mater pentru Dvs.<br />

Într-o epocă în care informaţia şi cunoaşterea,<br />

în general, devin factorii principali<br />

ai dezvoltării, este de aşteptat ca importanţa<br />

învăţământului să crească. Constituirea unei<br />

societăţi bazate pe cunoaştere poate fi realizată<br />

numai prin ridicarea nivelului de instruire. Societatea<br />

bazată pe cunoaştere este, în primul<br />

rând, societatea calităţii.<br />

Misiunea Universităţii de Stat din Moldova,<br />

ca şi cea a oricărei instituţii adevărate, este<br />

de a transmite cultura prin cercetare şi cunoaştere,<br />

de a funcţiona ca focar de modernizare<br />

a componentelor intelectuale şi tehnologice,<br />

răspunzând aşteptărilor specifice de formare<br />

profesională a membrilor societăţii (la nivel<br />

naţional, regional şi internaţional) întru modelarea<br />

unui viitor mai bun. Modernizarea învăţământului<br />

superior a<br />

devenit indispensabilă<br />

odată cu globalizarea<br />

economiei,<br />

acesta conducând<br />

la internaţionalizarea<br />

învăţământului<br />

şi a cunoaşterii. În<br />

contextul necesităţii<br />

de a oferi<br />

studenţilor competenţele<br />

necesare<br />

pentru a face faţă<br />

cerinţelor spaţiului european de învăţământ<br />

superior şi de a conştientiza ideea de a împărţi<br />

valorile, aparţinând unei zone socioculturale<br />

comune, Universitatea de Stat din<br />

Moldova a încheiat acorduri de colaborare<br />

cu universităţi şi alte instituţii de învăţământ<br />

superior din diverse ţări.<br />

Printre cele mai recente acorduri încheiate<br />

este şi cel cu Universitatea din Bacău „Vasile<br />

Alecsandri”, inclusiv cu Centrul de Cercetare<br />

„Inginerie Fizică şi Ingineria Mediului”al Facultăţii<br />

de Inginerie, scopul fiind îmbunătăţirea<br />

calităţii şi relevanţei studiilor prin consolidarea<br />

cooperării internaţionale (mobilitatea academică<br />

a studenţilor şi cadrelor didactice). Primele<br />

experienţe ale acestei cooperări au fost resimţite<br />

timp de două săptămâni de către masteranzii<br />

anului întâi de la Facultatea de Fizică şi Inginerie,<br />

care studiază în comun cu colegii lor din<br />

România la programul de master „Procedee<br />

şi metode de măsurare în Ingineria mediului”.<br />

Această perioadă de timp s-a manifestat<br />

prin vizita şi munca deosebită depusă de către<br />

trei cadre didactice cu renume şi experienţă bogată<br />

în domeniu de la universitatea de pe celălalt<br />

mal al Prutului. Domnul George CULEA,<br />

profesor universitar la Universitatea din Bacău,<br />

directorul Departamentului „Energetică, Mecatronică<br />

şi Ştiinţa Calculatoarelor”, Facultatea<br />

de Inginerie, ne-a iniţiat în „Bazele modelării şi<br />

simulării proceselor industriale”, ceea ce ne va<br />

permite obţinerea de valoroase informaţii preliminare<br />

etapelor de proiectare tehnică şi de încercare<br />

a procesului real, oferind posibilitatea<br />

de a modifica uşor şi cu costuri minime parametrii<br />

constructivi şi funcţionali ai sistemului<br />

simulat, precum şi condiţiile impuse pentru experiment.<br />

Domnia sa a fascinat audienţa, atrasă<br />

de spectacolul ideilor, prin forţa intelectuală şi<br />

charisma sa. Fire modestă, domnul profesor a<br />

fost apreciat pentru calitatea muncii depuse şi<br />

nu pentru funcţiile deţinute, cu toate că posedă<br />

un CV bogat, pe bună dreptate.<br />

Cu deosebită măiestrie doamnele Adriana<br />

FÂNARU şi Denisa NISTOR, profesori<br />

universitari, titulari<br />

la Specialitatea „Ingineria<br />

Produselor<br />

Alimentare/ Ingineria<br />

Proceselor Chimice<br />

şi Biotehnologice”,<br />

ne-au aprofundat în<br />

tainele organizării şi<br />

Actualitatea la zi<br />

Tiimpul nostru la prezent şi viitor<br />

CEL MAI IMPORTANT INDICATOR DE PERFORMANŢĂ –<br />

Punţile interuniversitare<br />

SPRE O SOCIETATE A CALITĂŢII<br />

(Demararea Programului comun de master USM – Universitatea<br />

„Vasile Alecsandri” din Bacău)<br />

În obiectiv Facultatea de Fizică și Inginerie<br />

planificării activităţilor<br />

de cercetare –<br />

dezvoltare ştiinţifică.<br />

Elegante în ţinută şi<br />

comportament, foarte<br />

atente în pregătirea lecţiilor, dumnealor au fost<br />

receptive la solicitările studenţilor, gata oricând<br />

să ne ofere ajutor sau un sfat. Deschişi pentru<br />

colaborare şi pentru promovarea tinerilor studioşi,<br />

dascălii din România ne-au mărturisit că<br />

au rămas impresionaţi de seriozitatea şi gradul<br />

de interes manifestat de masteranzi în cadrul<br />

prelegerilor ţinute.<br />

Întrebaţi ce sfat ar da studenţilor pentru<br />

atingerea performanţelor în profesia aleasă,<br />

răspunsul a fost că, în baza propriilor experienţe,<br />

să perseverăm, să avem aspiraţii mari şi<br />

mereu să tindem a le împlini, iar în activitatea<br />

noastră profesională să predomine lucrul practic.<br />

Tot de la Domniile lor am aflat că succesul<br />

în muncă este garantat de însuşirea logică a cunoştinţelor<br />

şi de respectul faţă de muncă.<br />

Noi, studenţii ciclului II al programului de<br />

master „Procedee şi metode de măsurare în<br />

Ingineria mediului”, aducem sincere mulţumiri<br />

cadrelor didactice ale Universităţii „Vasile<br />

Alecsandri” din Bacău, care au pus temelia<br />

acestei colaborări. Ne exprimăm gratitudinea<br />

pentru organizarea impecabilă şi variată a cursurilor.<br />

Alisa MOŞNEAGA,<br />

masterandă, Facultatea de Fizică<br />

şi Inginerie<br />

UNIVERSITATEA<br />

De ziua științei<br />

CERCETAREA UNIVERSITARĂ<br />

În evoluţia universităţilor moderne, pe lângă funcţiile clasice – cea didactică, care implică<br />

formarea unei resurse umane calificate pentru societate; cea de cercetare, care asigură crearea<br />

unei societăţi bazate pe cunoaştere cu generarea cunoştinţelor şi valorificarea lor prin inovare<br />

şi transfer tehnologic; cea socio-culturală, care formează noul cetăţean, iar în limbajul nostru<br />

„cărturar şi cu şapte ani de-acasă”, mai apare o nouă funcţie – cea antreprenorială. Pentru aceasta<br />

universităţile moderne sunt chemate să dezvolte programe de cercetări ştiinţifice orientate<br />

spre dezvoltarea societăţii, să gestioneze colective de cercetare şi şcoli ştiinţifice de excelenţă.<br />

Universitatea care-şi doreşte durabilitate în acest mileniu va fi cu certitudine una inovativă, cu<br />

puternice valenţe creative, avansată dinamic şi ancorată în evoluţia mediului socio-economic şi<br />

a societăţii în ansamblu.<br />

Nu ne va fi uşor, mai ales că se impun acţiuni de austeritate şi în sistemul de cercetare<br />

şi inovare. Nu ne va fi uşor, deoarece, am ignorat sau n-am conştientizat la timpul respectiv<br />

componenta de cercetare universitară. Dar suntem împreună, avem încredere în acest Senat,<br />

deoarece anume acest Senat a acceptat gradaţiile de merit, identificând pentru prima dată nucleul<br />

performant al Universităţii de Stat din Moldova. Acest nucleu împreună îl vom consolida,<br />

vom crea condiţii optime pentru dezvoltarea lui în scopul fortificării componentei de cercetare<br />

şi inovare în Universitatea de Stat din Moldova.<br />

Ne-am încadrat, pentru următorii doi ani, în câteva acţiuni, care au la baza lor modernizarea,<br />

optimizarea şi eficientizarea resurselor umane, materiale şi financiare. Până<br />

la sfârşitul anului, vom avea trei Hotărâri de Guvern care ţin de modernizarea campusurilor<br />

universitare, a blocurilor de studii, a muzeului şi bibliotecii universitare. Începând<br />

cu anul următor, este preconizată trecerea la autonomia financiară, care presupune un<br />

management participativ, o responsabilitate enormă în gestiunea resurselor financiare şi<br />

materiale. Dar anume aceste acţiuni, dacă Senatul va accepta, ne vor permite să consolidăm<br />

componenta de cercetare universitară, să creăm condiţii noi şi moderne pentru realizarea activităţilor<br />

universitare. Şi în final, dragi colegi, cu prilejul Zilei Internaţionale a Ştiinţei, vă doresc<br />

sănătate, fericire, atitudine responsabilă, atmosferă creatoare, grijă, atenţie şi respect reciproc,<br />

noi succese!<br />

Vă mulţumesc pentru toate!<br />

Cheorghe CIOCANU,<br />

Rectorul Universităţii de Stat din Moldova, Profesor universitar<br />

Omagiaţii noştri<br />

STRĂLUCIT EXPONENT AL ŞTIINŢEI FIZICE<br />

Şeful catedrei „Fizica Aplicată şi InformaticĂ”, Laureat al<br />

Premiului de Stat al R.Moldova, doctor habilitat, profesor<br />

universitar Dmitri Nedeoglo -70<br />

S-a născut la 1 noiembrie, 1942, în satul<br />

Copceac, raionul Ceadîr-Lunga. A de conducţie izotropică obişnuită. Lucrările<br />

tibilităţii prin salt în semiconductorii cu bandă<br />

absolvit Facultatea de Fizică şi Matematică a<br />

Universităţii de Stat din Moldova (1965), Specialitatea<br />

“Fizica”.<br />

Urmând studiile postuniversitare la Institutul<br />

Fizico-Tehnic A.F.Ioffe, Sankt-Petersburg,<br />

în anul 1972, sustine teza de doctor in ştiinţe<br />

fizico-matematice, cu tema: “Cercetarea proprietăţilor<br />

profesorului universitar D. Nedeoglo sunt bine<br />

cunoscute în ţara noastră şi peste hotarele ei,<br />

a participat la numeroase conferinţe ştiinţifice<br />

de fizică a semiconductorilor şi a stărilor condensate,<br />

lucrările Domniei sale fiind raportate<br />

la conferinţele din tară şi peste hotare.<br />

Una din preocupările de bază ale sale este<br />

electrice ale arsenurii de galiu şi pregătirea cadrelor ştiinţifice. Prin şcoala<br />

fosfurii de indiu de puritate înaltă”. Intre timp<br />

este numit în postul de cercetător ştiintific superior<br />

(1979), perioadă când lucrează la teza<br />

de doctor habilitat cu tema: “Fizica proceselor<br />

electronice şi radiante în semiconductorii binari<br />

din rândul izoelectronic al germaniului”,<br />

pe care o susţine în anul<br />

1987. În anul 1990 este confirmat cu<br />

titlul de profesor universitar. Pentru<br />

domniei sale au trecut 8 doctori în ştiinţe în<br />

domeniul fizicii semiconductorilor, fiind numit<br />

referent oficial la peste 15 teze de doctor şi<br />

doctor habilitat.<br />

Pe parcursul îndelungatei sale cariere,<br />

D. Nedeoglo a semnat circa 300 de<br />

publicaţii, inclusiv monografia “Proprietăţile<br />

electrice şi luminiscenţa selenurii<br />

de zinc”, Chişinău, 1984.<br />

merite deosebite în activitatea ştiinţifică<br />

Rezultatele investigaţiilor sale<br />

şi de cercetare, la 5 noiembrie 2012<br />

este decorat cu Medalia „Dimitrie<br />

Cantemir” a Academiei de Ştiinţe a<br />

Moldovei şi cu „Medalia USM”, fiind<br />

înaintat pentru conferirea distincţiei de<br />

stat Ordinul “Gloria Muncii”.<br />

La USM activează din anul 1966 şi a parcurs<br />

toate treptele carierei didactico-ştiinţifice.<br />

Actualmente exercită funcţia de şef al<br />

Catedrei Fizica Aplicată şi Informatică şi de<br />

conducător ştiinţific al L.C.Ş. Fizica semiconductorilor.<br />

Timp de mai multi ani omagiatul<br />

nostru a predat diferite discipline normative<br />

şi cursuri speciale: Bazele electrotehnicii; Bazele<br />

radioelectronicii; Fenomene de neechilibru<br />

în semiconductori; Teoria electronică a<br />

semiconductorilor; Fizica semiconductorilor<br />

neordonaţi; Bazele fizice ale optoelectronicii;<br />

Luminescenţa semiconductorilor; Criogenica<br />

şi supraconductibilitatea; Conversia fotovoltaică<br />

a energiei solare.<br />

Profesorul universitar D. Nedeoglo e cunoscut<br />

şi apreciat pe larg prin investigaţiile<br />

sale ştiinţifice fundamentale în domeniul proprietăţilor<br />

cinetice şi luminiscente ale semiconductorilor<br />

A II B VI şi A III B V . Direcţia ştiinţifică<br />

dezvoltată sub conducerea Domniei sale<br />

cuprinde un cerc larg de probleme actuale ale<br />

fizicii semiconductorilor: localizarea stărilor<br />

electronice; formarea spectrului energetic al<br />

electronilor cu luarea în considerare a interacţiunii<br />

electron-electron; transferul de sarcină prin<br />

mecanism tunel pe stările localizate în sisteme<br />

neordonate; interacţiunea defectelor impuritare<br />

şi intrinsece în semiconductori.<br />

Savantul pe care l-am sărbătorit recent a<br />

efectuat experimente fundamentale de verificare<br />

a concluziilor de bază ale teoriei conduc-<br />

știinţifice au fost prezentate la peste 90<br />

de Conferinţe internaţionale şi 35 de<br />

foruri republicane.<br />

Profesorul universitar, doctor habilitat<br />

Dmitri Nedeoglo este Laureat al<br />

Premiului de Stat în domeniul ştiintei<br />

si tehnicii (1989), membru al Consiliului Ştiinţific<br />

Specializat DH 01.92.16 şi DH 01.92.08<br />

de susţinere a tezelor de doctor şi doctor habilitat,<br />

membru al Senatului Universităţii de Stat<br />

din Moldova, preşedinte al Seminarului de<br />

profil la Specialitatea „Fizica şi ingineria semiconductorilor”,<br />

membru al Consiliului Facultaţii<br />

de Fizică şi Inginerie, membru al colegiului<br />

redacţional al revistei ştiinţifice „Moldavian<br />

Journal of the Physical Societies”, membru al<br />

Prezidiului comitetului sindical al universităţii,<br />

membru al Prezidiului comitetului executiv<br />

al Asociaţiei găgăuzilor “Kадашлык - Frăţie<br />

– Братство”, Cetăţean de Onoare al UTA Găgăuzia<br />

(2002). În perioada anilor 1990-1995 a<br />

fost ales şi a activat în calitate de consilier al<br />

Primăriei municipale Chişinău.<br />

Rezultatele ştiinţifice remarcabile ale acestei<br />

remarcabile personalităţi – Dimitri Nedeoglo<br />

au fost apreciate la justa valoare. Drep mărturie<br />

pot servi numeroasele proiecte ştiinţifice,<br />

realizate în comun cu savanţii cu renume din<br />

Germania, Franţa, Finlanda, Federaţia Rusă.<br />

La acest onorabil popas aniversar îi dorim<br />

distinsului nostru Om de ştiinţă cu majusculă,<br />

pedagogului de vocaţie, îndrumătorului şi dascălului<br />

de excepţie al multor generaţii de fizicieni<br />

Dimitri Nedeoglo multe realizări în continuare,<br />

sănătate, prosperare, optimism în toate,<br />

fericire şi tradiţionalul nostru La mulţi ani!<br />

Senatul USM,<br />

Colectivul Facultăţii de Fizică şi Inginerie


4 27 noiembrie 2012, nr.4 (138)<br />

Facultatea de Ştiinţe Economice (FŞE) a Universităţii<br />

de Stat din Moldova, înfiinţată în anul 1953<br />

şi redeschisă în anul 2002, este alcătuită din cinci catedre<br />

de specialitate: Administrarea Afacerilor; Finanţe şi Bănci;<br />

Marketing şi Relaţii Economice Internaţionale (REI); Contabilitate<br />

şi Informatică Economică; Teoria Economică şi<br />

Metodologia Cercetării.<br />

În întreaga perioadă, FŞE a consolidat şi a dezvoltat relaţii<br />

de colaborare cu instituţii din ţară şi de peste hotarele<br />

ei, stabilindu-se relaţii de colaborare didactico-ştiinţifică cu<br />

facultăţile similare din instituţiile superioare de învăţământ<br />

din ţară şi dincolo de hotarele ei.<br />

Ultima acreditare a activităţii ştiinţifice a facultăţii a<br />

fost realizată de CNAA în anul 2010. Cu toate că facultatea<br />

este „tânără”, ea dispune de specialişti de înaltă calificare<br />

şi prestigiu, obţinând rezultate remarcabile în domeniul de<br />

specialitate. Cadrele noastre didactice ştiu să-şi organizeze<br />

activitatea cotidiană, inclusiv cea ştiinţifică şi de cercetare,<br />

colaborând fructuos cu savanţi din străinătate.<br />

Precizăm că, în cadrul facultăţii, activează 105 cadre ştiinţifico-didactice<br />

titulare, inclusiv 7 doctori habilitaţi, 8 profesori,<br />

45 de doctori în economie. La facultate îşi fac studiile<br />

şi 44 de doctoranzi.<br />

Direcţia Ştiinţifică de Cercetare a facultăţii noastre planificate,<br />

pentru perioada 2012-2015 contine următorul deziderat:<br />

“Modalităţi de eficientizare a sistemului economico-financiar<br />

în contextul<br />

restructurării economiei<br />

Republicii<br />

Moldova orientate<br />

spre o dezvoltare<br />

durabilă”. Coordonator<br />

al temei de<br />

cercetare este subsemnata,<br />

Galina Ulian.<br />

În cadrul temei<br />

generale menţionate<br />

sunt desfăşurate următoarele<br />

subiecte<br />

de cercetare ale catedrelor<br />

de specialitate:<br />

Catedra Finanţe şi Bănci: Tema ştiinţifică de cercetare:<br />

Aspectul financiar al restructurării economiei Republicii<br />

Moldova orientate spre o dezvoltare durabilă. (Responsabil:<br />

Ştefaniuc Olga, doctor, conferenţiar universitar).<br />

Catedra Administrarea Afacerilor: Tema ştiinţifică de<br />

cercetare: Modalităţi de eficientizare a sistemului de management<br />

în contextul dezvoltării economiei concurenţiale din<br />

Republica Moldova. (Responsabil: Jalencu Marian, doctor,<br />

conferenţiar universitar).<br />

Catedra Contabilitate şi Informatică Economică:<br />

Tema ştiinţifică de cercetare: Problemele calculaţiei costurilor<br />

serviciilor acordate, contabilitatea şi analiza acestora în<br />

diferite sfere. (Responsabil: Dolghi Cristina, dr. conf. univ.)<br />

Catedra Marketing şi REI: Tema ştiinţifică de cercetare:<br />

Politici de promovare a produselor şi serviciilor autohtone<br />

pe pieţele externe, marketing şi logistică. (Responsabil<br />

Alexandru Gribincea, dr. hab. prof. univ.)<br />

Catedra Teorie Economică şi Metodologia Cercetării:<br />

Tema ştiinţifică de cercetare: Probleme ale teoriei şi practicii<br />

economice. (Responsabil Capsâzu Valeriu, dr. conf. univ.)<br />

Cercetătorii ştiinţifici ai Facultăţii Ştiinţe Economice<br />

sunt antrenaţi şi în activităţi conexe cercetării, precum: elaborarea<br />

de manuale, monografii, lucrări metodice; activităţi<br />

extracurriculare; conducerea tezelor de licenţă, masterat,<br />

doctorat. În procesul de instruire, cercetătorii ştiinţifici ai<br />

facultăţii sunt implicaţi la toate cele trei cicluri de studii –<br />

ciclul I, Licenţă, ciclul II, Masterat; ciclul III, Doctorat, precum<br />

şi la ciclul de studii post-doctorat.<br />

Printre lucrările didactice şi monografiile din ultima<br />

perioadă nominalzăm următoarele titluri:<br />

1. „Finanţe publice” , Editura USM, 2011, 314 p., autori<br />

prof. univ., dr. hab., Ulian Galina; dr., conf. univ., Doga-<br />

Mârzac Mariana; dr., conf. univ., Rotaru Lilia.<br />

2. „Marketing bancar”, Chişinău, CEP USM, 2011,<br />

120 p., autori: conf. univ., dr. Ştefaniuc Olga; lect. univ.,<br />

doctorand, Pîslaruc Daniela.<br />

3. Monografia „ Ecualizarea veniturilor bugetare”,<br />

Editura “Tehnica-Info”, Iaşi, 2011, 218 p., autori prof. univ.,<br />

dr. hab., Manole Tatiana; dr., conf. univ., Rotaru Lilia.<br />

4. Antreprenoriat: iniţierea afacerii, Chişinău, UTM,<br />

2010. – 344 p., coord. L. Bugaian, Jalencu M. (coautor).<br />

5. Monografia „Particularităţi ale contabilităţii în activitatea<br />

de asigurări”. Somersbi SRL Tiporgrafia ”Sirius”,<br />

Chişinău, 2008, 166 p., autor Dolghi Cristina.<br />

6. „Matematici pentru economişti”, Ediţia a II-a. Ed.<br />

CEP USM, Chişinău 2010, autori Prodan Nicolae, Calin Iurie,<br />

Platon Valeriu, Garştea Ala, Grigor Raisa.<br />

7. “Programarea logică. Îndrumar metodic”. Ed. CEP<br />

USM, Chişinău 2010, 71 p., autori Apetrii Natalia, Tîrşu Valentina.<br />

8. „Teorie economică. Microeconomie. Concepte şi<br />

Actualitatea la zi<br />

ÎN OBIECTIV FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE<br />

ÎN PAS CADENŢAT CU IMPERATIVUL ZILEI<br />

(BILANŢUL UNOR ACTIVITĂŢI IMPUSE DE CERINŢELE TIMPULUI)<br />

aplicaţii. Ediţia a II-a revăzută şi completată.” Chişinău: Editura<br />

Centrul Editorial Poligrafic USM, 2011, 239 p., autori<br />

Hămuraru M., Ţăruş V., Capsîzu V.<br />

În cadrul facultăţii se desfăşoară studiile de doctorat la următoarele<br />

specialităţi: 08.00.01 - Economie politică; doctrine<br />

economice, 08.00.05 - Economie şi management (în ramură),<br />

08.00.10 - Finanţe; monedă; credit, 08.00.14 - Economie<br />

mondială; relaţii economice internaţionale. La specialităţile<br />

date funcţionează 3 Seminare Ştiinţifice de Profil. Începând cu<br />

anul 2009, la specialitatea 08.00.10 - Finanţe; monedă; credit,<br />

activează Consiliul Ştiinţific Specializat sub conducerea dr.<br />

hab., prof. univ. Ulian Galina, în cadrul căruia au fost susţinute<br />

cu succes deja 10 teze de doctor în economie.<br />

Rezultatele obţinute în procesul cercetărilor derulate au<br />

fost susţinute, prezentate şi aprobate în cadrul mai multor<br />

conferinţe/ simpozioane ştiinţifice la Universitatea de Stat<br />

din Moldova; Academia de Ştiinţe din Moldova; Institutul de<br />

Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane”, Iaşi; Institutul de<br />

Economie, Finanţe şi Statistică; Academia de Studii Economice<br />

din Moldova; Academia de Studii Economice şi Universitatea<br />

Titu Maiorescu din Bucureşti, precum şi în cadrul unor<br />

foruri internaţionale din alte state - Cehia, Albania, precum<br />

urmează:<br />

1.Financing businesses in the field of small and medium<br />

business, International Symposium „Perspective ale<br />

agriculturii şi zonelor rurale în contextul dezvoltării durabile”<br />

Bucureşti, România, 17-18.07.2012, dr. Doga-Mîrzac<br />

Mariana, Gherjavca Svetlana.<br />

2.Evoluţia sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii în<br />

Republica Moldova, Conferinţa internaţională “Clasa de mijloc<br />

din sud-estul Europei – Trecut, Prezent şi Viitor“ (în cadrul<br />

proiectului internaţional “Cooperare economică RLP-SOE”)<br />

Tirana, Albania, 10-12.10. 2012, dr. Lucia Castraveţ.<br />

3.Implementarea noilor metode de modelare în activitatea<br />

operaţiunilor bancare, Conferinţa ştiinţifică internaţională<br />

„Rolul Euroregiunilor în dezvoltarea durabilă în contextul<br />

crizei mondiale: Exemplu - Euroregiunea Siret-Prut-<br />

Nistru” Iaşi, ICES Gh. Zane Academia Română – filiala Iaşi,<br />

07.07.2012, dr. Cuhal Radu, dr. Ada Ştahovschi.<br />

4.Strategii de dezvoltare a auditului intern şi rolul<br />

acestuia în sistemul de managment al riscului, Conferinţa<br />

Ştiinţifică Internaţională ”Contabilitate: provocări actuale<br />

şi aspiraţii pentru viitor”; Academia de Studii Economice din<br />

Moldova, în parteneriat cu Asociaţia Contabililor şi Auditorilor<br />

Profesionişti, 05 aprilie 2012, Dolghi Cristina.<br />

5.Analiza structurii veniturilor din vânzări; Particularităţile<br />

tehnologice ale întreprinderilor farmaceutice şi<br />

influenţa acestora asupra calculaţiei costului de producţie.<br />

Conferinţa ştiinţifică cu Participare Internaţională, “Creşterea<br />

impactului cercetării şi dezvoltarea capacităţii de inovare”, 21-<br />

22 septembrie 2011, USM, Chişinău, Morari Galina.<br />

6.Particularităţile contabilităţii operaţiunilor de factoring<br />

în băncile comerciale. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională<br />

„Aspecte economico-financiare şi sociale ale economiei<br />

Republicii Moldova în contextul transformărilor sistemice şi<br />

integrării în spaţiul european”, USM, 26-27 noiembrie 2010,<br />

Chişinău, Lisnic Victoria, Macovei Tatiana.<br />

7.Managementul eficient al întreprinderii în condiţii<br />

de recesiune economică. Conferinţa ştiinţifică internaţională.<br />

„Creşterea impactului cercetării şi dezvoltarea capacităţii<br />

de inovare”, USM, Chişinău, 2011, Capsâzu Valeriu.<br />

În perioada de referinţa, cercetătorii ştiinţifici ai facultăţii<br />

au fost şi sunt implicaţi în derularea următoarelor proiecte de<br />

cercetare naţionale şi comunitare:<br />

1. Proiectul internaţional, nr. PNII-IDEI-SSA-2011-1-013,<br />

finanţat prin CNCS-UEFISCDI, „Presiunea fiscală asupra<br />

forţei de muncă şi implicaţii în dezvoltarea economico-socială”,<br />

implementat în perioada 08.12.2011-22.12.2011 în Bucureşti,<br />

România. Co-participanţi: dr. hab. prof. univ., Galina<br />

Ulian şi dr. lect. sup., Lucia Castraveţ.<br />

2. Proiectul „Organizarea şi funcţionarea Incubatorului<br />

de Inovare „Inventica-USM”, crearea şi dezvoltarea infrastructurii<br />

acestuia în anul 2012”, finanțat de catre Agenția<br />

de Inovații şi Transfer Tehnologic - Incubatorul de inovare “Inventica-USM”.<br />

Perioada de realizare iulie - decembrie 2012.<br />

Director de proiect - Ciocanu Gheorghe, dr. hab., prof. univ;<br />

Coordonator - dr., conf.univ. Jalencu Marian.<br />

UNIVERSITATEA<br />

3. Proiectul nr.516 597-Tempus-1-2011-1-Fr - “Creation<br />

reseau universities thematiques en sciences appliquees<br />

et economiques en Moldavie”, realizat în colaborare cu<br />

Institutul Superior de Ştiinţe Agronomice, Agro-alimentare,<br />

Horticole şi de Peisaj, Rennes (Franța), sub egida Universităţii<br />

Tehnice a Moldovei. Termenul de realizare este: 15.10.2011-<br />

15.10.2014. Co-participant dr. Marian Jalencu.<br />

4. Proiectul nr. 511063-TEMPUS-1-2010-1-PT-TEM-<br />

PUS-JPCR, TEREC- “Evaluarea şi înnoirea curriculei<br />

pentru pregătirea profesorilor”. Coord. Nilza de Costa<br />

(Universitatea Aveiro, Portugalia), Aplicativ 2010-2013. Executor<br />

M. Hămuraru.<br />

5. Proiectul UNICEF: Child Centered Learning Approach,<br />

Coord. Vl. Guţu, Internaţional (UNICEF-Moldova),<br />

(04.2010 - 03.2012). Executor M. Hămuraru.<br />

***<br />

Începând cu anul universitar 2011-2012, în cadrul Facultăţii<br />

Ştiinţe Economice se ţin şedinţe ale Seminarului Ştiinţific<br />

tip - „Mese Rotunde”, unde sunt invitaţi specialişti în<br />

domeniu din alte instituţii de învâţământ superioar sau din<br />

instituţii de resort din ţară şi de peste hotare. Spre exemplu:<br />

1. La 24 noiembrie 2011, a avut loc prima şedinţă a Seminarului<br />

Ştiinţific: Masa Rotundă „Probleme ale utilizării<br />

forţei de muncă din Federaţia Rusă”, unde am avut-o ca<br />

invitată pe dna doctor habilitat, cercetător ştiinţufic principal<br />

Mairaş S. Toksanbaeva de la Institutul de Cercetare a Problemelor<br />

Socio-Economice<br />

ale Populaţiei de<br />

pe lângă Academia de<br />

Ştiinţe din Federaţia<br />

Rusă.<br />

2. La 14 martie<br />

2012 şi-a desfăşurat<br />

lucrările Masa Rotundă<br />

cu tema: „Eficientizarea<br />

utilizării potenţialului<br />

agricol al<br />

Republicii Moldova<br />

în vederea dezvoltării<br />

economice durabile”,<br />

unde a rostit un discurs<br />

la temă domnul profesor<br />

universitar, doctor habilitat, Dumitru Parmacli de la Universitatea<br />

de Stat din Cahul.<br />

3. La 06 aprilie 2012 a avut loc Masa Rotundă cu tema:<br />

„Politicile statului de susţinere a dezvoltării sectorului<br />

IMM-urilor”, avându-le ca raportori pe dna Valentina Veveriţa,<br />

conferenţiar, Catedra Administrarea Afacerilor, şef al<br />

Direcţiei Politici IMM şi profesii liberale, Ministerul Economiei<br />

al RM, împreună cu dna Olga Camerzan, consultant Direcţia<br />

Politici IMM şi profesii liberale, Ministerul Economiei<br />

al RM.<br />

4. La 18 mai 2012, s-a desfăşurat şedinţa Seminarului Ştiinţific<br />

pe tema „Dezvoltarea Zonei Economice Libere Ungheni-Business”,<br />

cu ieşire în teren. Masa Rotundă a avut loc<br />

la Zona Liberă, cu participarea Administratorului Principal,<br />

dna Natalia Iepuraş.<br />

5. La 23 octombrie 2012, a avut loc cea de a cincea Masă<br />

Rotundă cu tema „Geneza crizelor financiare mondiale”,<br />

raportor domnul profesor universitar, doctor habilitat Silvestru<br />

Maximilian.<br />

* * *<br />

Şi ultimul eveniment care a avut loc pe data de 02-03<br />

noiembrie 2012. Este vorba de CONFERINŢA ŞTIINŢIFI-<br />

CO-PRACTICĂ INTERNAŢIONALĂ „COMPETITIVITA-<br />

TEA ECONOMIEI NAŢIONALE ÎN CONTEXTUL PRO-<br />

CESULUI DE GLOBALIZARE INTERNAŢIONALĂ”.<br />

Scopul acestui for internaţional a fost consolidarea activităţii<br />

ştiinţifice a facultăţii, a relaţiilor ştiinţifice la nivel interuniversitar<br />

şi cu instituţiile de cercetare. Deschiderea şi şedinţa<br />

plenară a fost moderată de dna decan. În mesajul său de salut<br />

dnul Mihail Revenco, prorector pentru activitatea ştiinţifică,<br />

profesor universitar, doctor habilitat, a remarcat realizările<br />

facultăţii în domeniu, dorind succese tuturor participanţilor<br />

(a se vedea imaginea). I-am avut ca invitaţi de onoare<br />

pe câţiva colaboratori ştiinţifici de la Institutul de Economie,<br />

Finanţe şi Statistică de pe lângă Academia de Ştiinţe din Republica<br />

Moldova, de la Institutul de Cercetare a Problemelor<br />

Socio-Economice ale Populaţiei din cadrul Academiei de Ştiinţe<br />

din Federaţia Rusă, de la Institutul de Cercetări Economice<br />

şi Sociale „Gh. Zane”, filiala Academiei Române, precum<br />

şi din alte instituţii adiacente.<br />

Şi ultima constatare: Facultatea de Ştiinţe Economice rămâne<br />

a fi deschisă spre colaborare şi rămâne în căutare de<br />

parteneri naţionali/ internaţionali şi de mijloace de finanţare,<br />

inclusiv prin participarea la concursuri de proiecte internationale.<br />

Calina ULIAN,<br />

decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice,<br />

profesor universitar, doctor habilitat<br />

Lucia CASTRAVEŢ,<br />

prodecan pentru activitatea ştiinţifică,<br />

doctor în economie


UNIVERSITATEA Caleidoscop<br />

27 noiembrie 2012, nr.4 (138) 5<br />

Recent, Facultatea de Litere a USM a organizat lansările a două cărţi dedicate profesorului Ion<br />

Melniciuc, acestea fiind: Omnia mea... Biobibliografie, cealaltă – Omagiu profesorului universitar<br />

Ion Melniciuc. Au paticipat colegi de breaslă, studenţi, foşti studenţi, inclusiv: decanul Facultăţii de<br />

Litere Claudia Cemârtan, profesorii A. Ciobanu, membru corespondent al AŞM, M. Purice, N. Bileţchi,<br />

Gh. Colţun, I. Dumbrăveanu, P. Butuc; conferenţiarii: V. Ciubucciu, I. Guţu, V. Molea, S. Corniciuc,<br />

V. Zagaevschi, N. Ţurcanu, A. Cazacu, E. Dodon, M. Butuc, M. Cosniceanu, T. Candu ş.a.<br />

Vorbitorii au apreciat harul Omului, dar cu preponderenţă al savantului Ion Melniciuc, care toată<br />

viaţa a săpat (şi continuă să facă acest lucru cu deosebită măiestrie)“în ocna cuvintelor”, vorba poetului,<br />

pentru a imprima farmec prin promovarea cuvântului potrivit la locul potrivit, cele peste 320 de<br />

lucrări fiind elocvente în acest sens.<br />

“Sfătuieşte-ţi prietenul în taină şi laudă-l în public”, sugera filosoful antic Seneca. Aceasta au făcut-o<br />

cei veniți la manifestarea de amploare,<br />

care a adunat suflete frumoase cu minţi<br />

luminoase. Fiecare dintre cei prezenţi, îndeosebi<br />

profesorii, merită din partea subsemnatei<br />

un cuvânt aparte, dar astăzi îi ofer<br />

spaţiu, în logosul rostit şi scris de mine,<br />

profesorului Ion Melniciuc, Omul încăput<br />

în imensitatea metaforei “născut de cuvânt<br />

să apere cuvântul”. Ambele cărţi menţionate<br />

anterior conturează chipul distinct al<br />

personalităţii Ion Melniciuc în lupta acerbă<br />

cu maladia cuvântului, prezentându-ni-se şi pe post de adevărat medic al cuvântului. Mutilat, infect,<br />

calchiat, obscen…, cuvântul a strigat întotdeauna, dar nu toţi au avut curajul să-l audă, cu atât mai mult<br />

– să-l apere. Pentru fiecare caz de îmbolnăvire, profesorul are metode inedite, aplicând profesionist ceea<br />

ce biologii ar numi clonare sau cap de linie, adică o mostră, un model ce ne-ar proiecta calea originalităţii<br />

cuvântului scris şi rostit. În acest sens, în prima carte – Omnia mea... Biobibliografie – veţi dispune de<br />

trimiteri la toate sursele ce prezintă interes, în ani rămânănd un ghid indispensabil atât pentru tineretul<br />

studios, cât şi pentru cadrele didactice din învăţământ de toate nivelurile.<br />

Cartea Omagiu profesorului universitar Ion Melniciuc este structurată în şase capitole, ale căror<br />

conţinuturi sunt o reflectare a luminii prin lumină în timp, şi nu doar despre, pur şi simplu, o trecere în<br />

timp, ci despre activitatea demnă în acest timp – despre un timp ce nu a trecut în zadar şi care are prezent<br />

şi viitor.<br />

Ştiinţa, tehnologia şi inovarea reprezintă domenii care generează<br />

constant progres tehnologic, asigurând durabilitatea<br />

dezvoltării şi competitivitatea economică de perspectivă a<br />

Republicii Moldova. La etapa actuală, când tot ce ne înconjoară<br />

este proprietate intelectuală, posibilitatea de a te încadra într-o<br />

societate gestionată de reguli şi norme este ghidată de cunoştinţe<br />

teoretice şi practice, fapt urmat de o dezvoltare personală eficientă,<br />

precum şi de poziţionarea ei în cadrul societăţii civile actuale.<br />

În acest context, Biblioteca Centrală a USM a participat cu o<br />

serie de activităţi, vizând Concursul Republican “Biblioteca -<br />

partener în promovarea proprietăţii intelectuale”,<br />

Ediţia a IV-a, organizat de Agenţia de<br />

Stat pentru Proprietate Intelectuală şi Asociaţia<br />

Bibliotecarilor din Republica Moldova. Astfel,<br />

la data de 18 octombrie 2012, s-a desfăşurat<br />

Masa rotundă cu genericul: Proprietatea intelectuală<br />

şi rolul acesteia în promovarea dezvoltării<br />

economice a Republicii Moldova, iar<br />

pe 6 noiembrie 2012, Masa rotundă cu genericul<br />

Globalizarea ştiinţei, Internetul şi plagiatul.<br />

Dar despre toate pe rând. La desfăşurarea primei activităţi au<br />

participat reprezentanţi ai AGEPI, cercetători ştiinţifici ai AŞM,<br />

profesori, masteranzi, doctoranzi, studenţi ai USM, care au intrat<br />

activ în discuţii şi dezbateri la tematica vizată. Evenimentul a demarat<br />

cu mesajul de salut al vicedirectorului general al AGEPI,<br />

dlui Ion Ţâgănaş, care s-a referit la importanţa proprietăţii intelectuale<br />

la etapa actuală, aportul acesteia în dezvoltarea ştiinţei<br />

şi economiei naţionale. Un cuvânt de introducere în tematica<br />

activităţii l-a avut şi dnul Leonid Gorceac, secretarul ştiinţific al<br />

Departamentului Cercetare şi Inovare al USM, care s-a referit la<br />

aportul USM-ului în dezvoltarea inventicii autohtone prin participarea<br />

universităţii în proiecte comune cu alte universităţi din ţară,<br />

cum ar fi UTM-ul, ASEM-ul, dar şi cu cele de peste hotare (România,<br />

Federaţia Rusă, Ucraina). Universitatea deţine un arsenal<br />

important de brevete de invenţie care au fost expuse şi în cadrul<br />

expoziţei de Brevete ale inventatorilor din cadrul USM.<br />

În cadrul mesei rotunde, au fost abordate subiecte interesante<br />

şi utile: Proprietatea intelectuală în Republica Moldova.<br />

ÎN ANI, CĂLDURA TOAMNELOR…<br />

Aspecte generale, raportor Alina Fodea, specialist principal al<br />

Secţiei marketing, servicii, AGEPI; Aspecte generale privind<br />

brevetarea invenţiilor, raportor Viorel Iustin, şef Secţie Chimie,<br />

Biologie, Medicină, AGEPI; Asigurarea respectării drepturilor<br />

de Proprietate Intelectuală, raportor Rodica Popescu, jurist<br />

principal, Secţia Contencios şi Gestionare Statut Juridic, OPI,<br />

AGEPI; Protecţia juridică a mărcilor pe teritoriul Republicii<br />

Moldova, raportor Dorian Chiroşca, doctor în drept, conferenţiar<br />

USM.<br />

Subiectele abordate au scos în evidenţă un şir întreg de probleme<br />

şi situaţii cu care se confrunta R. Moldova, atât în teorie,<br />

cât şi în practica aplicării dreptului proprietăţii intelectuale.<br />

Temele vizate în cadrul activităţii şi-au demonstrat utilitatea şi<br />

actualitatea, creând o atmosferă incendiară de lucru, de iniţiere a<br />

unor noi idei, printre care şi introducerea unui modul obligatoriu<br />

în cadrul studiilor universitare ale USM, la diferite nivele, care<br />

ţine de Proprietatea Intelectuală. Acordul univoc al specialiştilor<br />

prezenţi sperăm să se dezvolte într-un produs nou intelectual, util<br />

comunităţii universitare.<br />

Furtul intelectual are un impact considerabil, atât în ştiinţa,<br />

cât şi în economia naţională. Iată de ce cunoaşterea şi respectarea<br />

legislaţiei privind Dreptului de Autor este nu numai o necesitate,<br />

dar şi o datorie, daca vreţi, a fiecărui cetăţean în parte încadrat în<br />

societatea cunoaşterii. În acest sens, Masa rotundă cu genericul<br />

Globalizarea ştiinţei, Internetul şi plagiatul, care s-a desfăşurat<br />

la data de 6 noiembrie 2012, a demonstrat univoc necesitatea şi<br />

utilitatea subiectelor abordate.<br />

Moderatoriii Dorian Chiroşca, Cristina Negru, Artur Tarlapan,<br />

care au reprezentat Catedra Dreptul Antreprenoriatului,<br />

În loc de medalion<br />

Curriculum vitae, arborele genealogic prezentat de savantul cu renume Vlad Ciubucciu, lista impunătoare<br />

ca număr, dar şi ca valoare a publicaţiilor omagiatului – toate acestea sunt părţi componente ale<br />

primelor două capitole.<br />

“Spune-mi cine îţi sunt prietenii şi îţi voi spune cine eşti tu” – ar fi motoul celui de-al treilea<br />

capitol ce include articole omagiale, felicitări, dialoguri, acestea fiind o vie expresie a sufletismului<br />

bunilor prieteni ai profesorului Ion Melniciuc, inclusiv a marii lor iubiri ce le-a menţinut aripile întinse<br />

în zborurile anevoioase ale timpurilor de restrişte.<br />

Cel de-al patrulea capitol include Materialele Conferinţei Ştiinţifice Interuniversitare: Limba română:<br />

probleme la zi, care sunt un suport ştiinţifico-didactic pe diverse aspecte şi fenomene ale lingvisticii<br />

contemporane, prezentate de somităţi în domeniu, cadre ştiinţifice şi didactice, doctoranzi, fapt ce<br />

imprimă colorit conţinutului unui astfel de eveniment ca celebrarea unui jubilueu, precum şi acordarea<br />

de către preşedinţie a celei mai înalte ditincţii<br />

– Ordinul Republicii –de care s-a învrednicit<br />

pe merit savantul filolog. Celelalte capitole vizează<br />

Aprecieri. Dedicaţii, Crâmpeie-imagini,<br />

ce completează cuvântul pentru şi despre<br />

cei 46 de ani de activitate a lingvistului, rămas<br />

cu sufletul la cea mai fragedă vârstă, mereu<br />

aprins în porniri ambiţioase care tot “tratamentul”<br />

cuvântului se numeşte. Iar prietenii<br />

Domniei sale îi sunt după chip şi asemănare<br />

şi, deşi ne-a mărturisit că îi displace lauda, trebuie<br />

să-l asigurăm de înţelepciunea unui slogan din A.Schopenhauer: “Orice preţuire este produsul<br />

dintre valoarea celui preţuit şi sfera intelectuală a preţuitorului”. Or, nici una, nici alta în cazul dat<br />

nu se contestă.<br />

Lidia GROSU<br />

P.S. Pentru mine personal este o onoare a fi parte din această carte, fapt pentru care îi sunt recunoscătoare<br />

dascălului meu Ion Melniciuc, dar şi pentru aprecierea meritelor mele din partea domniei sale,<br />

acest lucru obligându-mă să studiez continuu la Şcoala Cuvântului Nobil şi Elegant. Cândva, poate,<br />

m-aş putea simţi şi eu o pulbere a pietrei de temelie a Cuvântului, pe care au clădit-o cu cea mai mare<br />

grijă marii noştri filologi, profesorii tuturor generaţiilor, mereu tineri şi neprihăniţi şi poate că aş trăi<br />

marea lor fericire de a fi lăsat ceva în urmă…<br />

L.G.<br />

CALEA UNUI NOU PRODUS INTELECTUAL<br />

(BIBLIOTECA CENTRALĂ A USM – PROMOTOR AL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE)<br />

Cu toate problemele care urmează a fi rezolvate pentru asigurarea funcţionalităţii şi durabilităţii,<br />

Centrul de Studii Europene al USM îşi desfăşoară activităţile pe mai multe planuri.<br />

Pe lângă cele didactice, curriculare etc., în perioada de toamnă 2012, Centrul organizează diferite<br />

acţiuni extracurriculare, inclusiv întâlniri, discuţii, seminare, treninguri. Astfel, în zilele de 19-20<br />

septembrie 2012, a fost organizat un seminar-trening pentru studenţi şi masteranzi<br />

cu genericul „Dialoguri dintre oameni peste frontiere” (“Dealing<br />

with borders among people”). Activitatea în cauză face parte dintr-un proiect<br />

al Centrului de Susţinere şi Dezvoltare „Lotosul de Aur”, ce se desfăşoară în<br />

cadrul Programului ,,Tineretul în acţiune” al Comisiei Europene, inaugurat pe<br />

perioada 2007-2013 pentru Parteneriatul Estic. La buna organizare şi desfăşurare<br />

a evenimentului şi-au mai dat concursul Catedra Relaţii Internaţionale<br />

şi organizaţia neguvernamentală Comitetul Internaţional pentru Diplomaţie<br />

Civică. Întrunirea a fost deschisă de Grigore Vasilescu, doctor habilitat, profesor<br />

universitar, directorul Centrului de Studii Europene al USM. Domnia<br />

sa a remarcat importanţa şi necesitatea acţiunilor sistematice şi conjugate în vederea<br />

formării europene, îndeosebi a tinerei generaţii. În luarea sa de cuvânt,<br />

dna Valentina Teosa, doctor habilitat, profesor universitar, şeful Catedrei Relaţii Internaţionale,<br />

i- a felicitat pe participanţi cu reuşita organizării unor astfel de acţiuni importante şi interesante<br />

pentru studenţi, exprimându-şi speranţa că Centrul nostru va contribui la promovarea cunoştinţelor<br />

şi valorilor europene. Lucrările seminarului au fost moderate de dna Galina Oltu, directorul Centrului<br />

de Susţinere şi Dezvoltare „Lotosul de Aur”. Buna desfăşurare a activităţilor din cadrul<br />

seminarului-trening se datorește de asemenea, contribuţiei reprezentanţilor ONG-ului, a Comitetului<br />

USM, au reuşit, cu deosebită iscusinţă şi profesionalism, să inducă<br />

publicul în lumea legiferării şi protecţiei Dreptului de Autor,<br />

creând o atmosferă prielnică pentru discuţii şi dezbateri, fapt<br />

accentuat şi de toţi participanţii la evenimentul propriu-zis. La<br />

activitate au luat parte studenţi şi cadre didactice ai Facultăţilor<br />

de Drept, Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Limbi şi Literaturi<br />

Străine şi ai altor faculăţi, dar şi reprezentanţi ai AGEPI: Lilia<br />

Vermeiuc, şef Secţie Inregistrare şi Expertiză, Departamentul<br />

Dreptul de Autor şi Drepturile Conexe, şi Sergiu Rotaru, jurist<br />

principal la Secţia control şi respectarea legislaţiei. La eveniment<br />

au participat reprezentanţi ai Catedrei Biblioteconomie şi Asistenţă<br />

Informaţională, precum şi colaboratori ai bibliotecilor<br />

universitare, aceştia având sarcina dificilă de<br />

a asigura echilibrul între protecţia dreptului de autor,<br />

pe de o parte, şi accesul la informaţie a utilizatorlilor<br />

pe de altă parte.<br />

Tematicile vizate au fost: Protecţia programelor<br />

de calculator prin prisma prevederilor legislaţiei<br />

Republicii Moldova, raportor Dorian Chiroşca,<br />

USM; Valorificarea operelor prin reteaua Internet,<br />

raportor Tarlapan Artur, USM; Remunerarea<br />

compensatorie pentru copia privată. Organizaţiile<br />

de administrare pe principii colective şi rolul acestora în<br />

apărarea drepturilor patrimoniale de autor, raportor Cristina<br />

Negru, USM; Protecţia dreptului de autor în contextul noilor<br />

provocări ale erei digitale, raportor Sergiu Rotaru, AGEPI.<br />

Subiectele expuse au creat un mediu prielnic pentru informare<br />

referitor la tot ce ţine de Dreptul de autor, Citat, Plagiat, Furt<br />

intelectual, Protecţia proprietăţii intelectuale, fapt care a provocat<br />

curiozitate şi discuţii aprinse în rândul participanţilor la eveniment.<br />

Sperăm că toate cele expuse în cadrul activităţii vor fi aplicate cu<br />

succes, de către membrii comunităţii universitare, în procesul de<br />

studiu şi cercetare în beneficiul dezvoltării şi progresului societăţii.<br />

Cu acest gând credem că utilitatea activităţilor organizate de<br />

către BCU este demonstrată şi invităm facultăţile şi subdiviziunile<br />

USM la o conlucrare, în beneficiul comun al comunităţii universitare,<br />

care ţine de formarea intelectuală a viitorilor specialişti,<br />

absolvenţi ai USM.<br />

Rodica BÂRÂIAC<br />

bibliotecar, Serviciul Asistenţă de specialitate şi cercetări al BCU<br />

SCOPUL NEABĂTUT AL TINERETULUI STUDIOS – INTEGRAREA EUROPEANĂ<br />

(CENTRUL DE STUDII EUROPENE AL USM ÎN PLINĂ ACTIVITATE)<br />

pentru Diplomaţie Civică – Iuliana Mămăliga şi Carolina Budurin ( director de programe).<br />

Or, Seminarul-trening a trezit un viu interes din partea tinerilor. Participarea activă a studenţilor<br />

în cadrul acestui seminar se explică prin faptul că tematica acestuia a avut o conexiune directă cu<br />

necesitatea evidenţierii şi promovării unui dialog între tineri, cu tendinţa de promovare a unui spirit<br />

civil activ al lor. Lucrările Seminarului s-au desfăşurat în limbile română,<br />

rusă şi engleză, fapt ce a imprimat o notă de practicism european evenimentului<br />

în cauză.<br />

Formele de lucru, în cadrul seminarului-trening, au fost selectate şi aplicate<br />

în aşa fel, încât să fie atraşi, practic toţi participanţii, fără excepţie. Totuşi,<br />

în mod aparte, s-au evidenţiat Daniel Vodă, Elena Chiriţa, Vitalie<br />

Cipileaga, Cristina Meriacri, Rodica Malai, Dumitru Roibu şi Valeria<br />

Doloşcan. Dezbaterile s-au axat pe diverse tematici ale valorilor europene:<br />

cetăţenie activă prin promovarea valorilor europene; discriminările vizibile<br />

şi invizibile în statele europene, inclusiv în Republica Moldova; realităţi şi<br />

perspective în eliminarea discriminărilor de diferit ordin; experienţa pozitivă<br />

a cooperării internaţionale în promovarea acţiunilor tineretului în domeniul<br />

culturii, a valorilor. Aceste şi alte prezentări au fost urmate de dezbateri active şi utile.<br />

În final, toţi participanţii la acest eveniment au înaintat mai multe propuneri şi recomandări.<br />

S-a decis ca asemenea forme de lucru să fie utilizate în cadrul Centrului de Studii Europene cât mai<br />

frecvent şi mai sistematic.<br />

Vitalie CIPILEAGA, Elena CHIRIŢA,<br />

anul III, Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative<br />

<br />

<br />

Lumina cărţii<br />

Generaţia secolului XXI


6 27 noiembrie 2012, nr.4 (138) Social<br />

VII. Sportul şi sportul de performanţă<br />

– verigi veritabile de creare a<br />

caracterelor şi imaginii USM la nivel<br />

naţional şi internaţional.<br />

Sportul, înseamnă în primul rând,<br />

educaţie – o educaţie dintre cele mai concrete<br />

şi adevărate, căci sportul, prin toate<br />

dimensiunile sale, formează caractere, iar<br />

caracterele duc naţiunile înainte. „Suntem<br />

inteligenţi, spunea marele Mihai Eminescu,<br />

dar n-avem caractere”. Sportivii<br />

– studenţi ai USM – pun şi ei o pietricică<br />

la temelia creării „caracterului nostru naţional”.<br />

Aici putem aduce foarte multe exemple în susţinerea afirmaţiei<br />

că: absolvenţii noştri ne duc faima pe tot parcursul vieţii:<br />

Mihai Potoran – procuror la Procuratura Generală, maestru în<br />

sport la atletism, multiplu campion al R.Moldova; Valeriu Balaban<br />

– candidat în maeştri ai sportului, multiplu campion naţional<br />

la atletism, ex-procuror general al R.Moldova; Vladimir Grosu<br />

– actualul, şi Nicolae Eşanu, fostul viceministru al Justiţiei,<br />

campioni naţionali universitari la baschet; Marian Lupu – Preşedintele<br />

Parlamentului R.Moldova, de asemenea baschetbalist,<br />

şi multi alţii.<br />

Avem o plăcere deosebită să-i nominalizăm aici şi pe colegii<br />

noştri: Vladimir Guţu – maestru în sport, multiplu campion naţional<br />

la judo, decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei;<br />

Galina Ulian, maestru în sport, multiplă campioană naţională<br />

la tir, decan al Facultăţii Ştiinţe Economice; Greta Sturza,<br />

maestru în sport, ex-campioană a URSS la joc de dame, magistru<br />

de la Facultatea de Matematică şi Informatică; Igor Şarov, candidat<br />

în maestru ai sportului la şah, campion naţional universitar<br />

în componenţa echipei USM, decan al Facultăţii de Istorie şi Filozofie<br />

(dar vreau să vă comunic faptul că dl Igor Şarov, pe când<br />

era mai tânăr, sărea în lungime 6 m 20 cm şi concura cu succes la<br />

campionatele R. Moldova la atletism şi baschet); Oleg Televca,<br />

Facultatea de Drept; Valeriu Dorogan şi Ghenadi Orlov de la<br />

Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, candidaţi în maeştri la şah,<br />

multipli campioni naţionali la şah între cadrele didactice; Mihail<br />

Croitoru de la Facultatea de Matematică şi Informatică, multiplu<br />

campion al R.Moldova la compoziţii de şah, candidat în maeştri<br />

ai sportului, şi mulţi alţii.<br />

Acestea şi alte caractere au demonstrat ulterior, pe parcursul<br />

anilor, că sportul i-a ajutat să realizeze performanţe şi de ordin<br />

spiritual, profesional şi ştiinţific.<br />

Or, Universitatea de Stat din Moldova are tradiţii demne de<br />

admirat la capitolul organizarea activităţilor sportive, performanţe<br />

şi atitudine grijulie pentru fenomenul sportului, care este un<br />

atribut al lumii moderne, prin intermediul căruia marile războaie<br />

ale umanităţii s-au transferat de pe câmpurile de luptă pe stadioanele<br />

şi arenele sportive.<br />

Catedra noastră desfăşoară anual 12 Campionate ale<br />

USM la următoarele genuri de sport: volei, baschet, fotbal,<br />

tenis de masă, şah, joc de dame, atletism şi înot între bărbaţi<br />

şi între sexul frumos (cu excepţia fotbalului), la care participă<br />

echipele tuturor celor 13 facultăţi. Circa 1020-1050 de<br />

studenţi sunt implicaţi în aceste competiţii, care mai adună în<br />

tribune tot atâţia admiratori, colegi de facultate, vecini din cămine;<br />

cu toţii vin să-şi susţină „idolii” şi de aceea, de multe ori,<br />

la fazele finale ale competiţiilor, sălile noastre devin neîncăpătoare,<br />

ceea ce ne bucură foarte mult. Şi în acest caz sportul înlocuieşte<br />

jocurile excesive la calculator, refuză deprinderi urâte<br />

(fumatul, alcoolul şi alte nenumărate seducţii ale străzii). Este<br />

important să formăm tinerilor deprinderi pentru sport şi pentru<br />

un mod sănătos de viaţă.<br />

O altă competiţie a început să prindă rădăcini la USM, începând<br />

cu anul 2007. Este vorba de Olimpiada la şah, care a ajuns<br />

deja la a IV-a ediţie, şi la care participă, în componenţa echipelor,<br />

studenţi, alături de profesorii lor. Echipele sunt formate<br />

din 2 cadre didactice, 2 studenţi şi 1 studentă. Este foarte frumos<br />

atunci când profesorii îşi încurajează discipolii, dar de multe ori<br />

se întâmplă şi invers. Toate ediţiile precedente ale Olimpioadelor<br />

USM la şah au fost mediatizate cu lux de amănunte de presa republicană<br />

şi de Televiziunea Naţională.<br />

Pe această cale vreau să mulţumesc conducerii USM, Sindicatelor<br />

Angajaţilor şi Studenţilor, Secţiei Planificare şi Finanţe,<br />

Contabilităţii pentru receptivitatea acordării sumei de bani<br />

prevăzute în devizul de cheltuieli, care depăşeşte de 10.000 de<br />

lei: 4375 de lei le constituie primele (echipa clasată pe locul I<br />

primeşte 1500 de lei; II – 1000 de lei; III – 750 de lei; IV – 500<br />

de lei; V – 375 de lei şi locul VI – 250 lei). Restul banilor acoperă<br />

cheltuielile pentru procurarea cupelor şi medaliilor. Cât de<br />

importante sunt acestea, ne vorbeşte următorul caz. După ce, în<br />

anul 2009, ediţia a II-a a Olimpiadei USM a fost câştigată de<br />

echipa Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică, iar premierea<br />

a avut loc în Sala Senatului, dl Mihai Popov, doctor, conferenţiar<br />

universitar, după ce i-a fost înmânată medalia de campion, îmi<br />

mărturisea cu multe emoţii, dar şi cu maximă satisfacţie: „aceasta<br />

este prima medalie din viaţa mea pe parcursul a 50 ani<br />

de activitate profesională şi va fi cel mai mare cadou pentru<br />

nepotul meu. Atât de puţin, dar totuşi cât de mult contează<br />

aceasta pentru mine”.<br />

Împreună cu colegii de la catedră am desfăşurat, cu ocazia<br />

Aniversării a 60-a a USM, cea mai amplă manifestare a USM, la<br />

care au participat peste 8000 de studenţi şi cadre didactice – Festivalul<br />

Tinereţii, Sănătăţii şi Frumuseţii, precum şi o suită întreagă<br />

de manifestări sportive cu ocazia a 65-a Aniversări a USM. În<br />

UNIVERSITATEA<br />

Mens sana in corpore sano<br />

REFLECŢII DESPRE CULTURA FIZICĂ, SĂNĂTATE, UMANISM ŞI DEZVOLTAREA ARMONIOASĂ A STUDENŢILOR USM<br />

(DISCURS ÎN CADRUL ŞEDINŢEI CONSILIULUI DE ADMINISTRARE AL USM DIN 16.10.2012)<br />

Continuare din ziarul „Universitatea” (26 octombrie 2012<br />

Moto: Oriunde se pot truca valorile şi ierarhiile.<br />

Absolut oriunde: în ştiinţă, în artă, în literatură, în politică.<br />

Numai în sport nu.<br />

(Mihail Sadoveanu, mare scriitor român, 1880-1961).<br />

fiecare an, de Ziua Universităţii, desfăşurăm 2-3 competiţii la care<br />

participă echipele tuturor facultăţilor.<br />

Un loc aparte îi revine elitei noastre sportive, care ne reprezintă<br />

cu brio la Campionatele Universitare şi Universiadele Mondiale, la<br />

Jucurile Olimpice, la Campionatele şi Cupele Europene şi Mondiale,<br />

la Jocurile Ţărilor Balcanice, la Turneele Internaţionale, Universiadele,<br />

la Cupele şi Campionatele R.Moldova etc.<br />

Şi pe această cale ţin să aduc sincere mulţumiri conducerii<br />

USM pentru faptul că, şi în acest an, sunt scutiţi de taxa de studii<br />

158 de studenţi-sportivi: 127 cu 100%, 30 – cu 50% şi 1 – 25%.<br />

Toţi au prezentat actele de rigoare, care confirmă valoarea:<br />

● Mare Maestru Internaţional - 1;<br />

● Maestru în Sport de Clasă Internaţională – 6;<br />

● Maeştri în sport – 39;<br />

● Candidaţi în maeştri ai sportului – 64;<br />

● Sportivi de categoria I - 48<br />

Pentru a îndeplini normativul de „Maestru în sport” e nevoie<br />

de minimum 8-9 ani de instruire sportivă şi competiţii (12-16 ore<br />

săptămânal), cu condiţii optime şi profesori-antrenori calificaţi, iar<br />

în total e nevoie de peste 6.000 de ore de pregătire fizică, tehnică,<br />

tactică, teoretică, psihologică şi refacere. Este important să reţinem<br />

că marea performanţă sportivă se obţine nu numai cu talent şi bunăvoinţă,<br />

ci şi cu efort mare, sacrificii de tot felul şi chiar suferinţe,<br />

ceea ce nu reprezintă starea sau condiţia firească a omului care vrea<br />

„să se simtă bine”. Din această cauză sportul de performanţă este<br />

practicat, de regulă, de copii şi tineri cu caracter, din familii cu venituri<br />

modeste. Acolo unde este bunăstare, copiii nu acceptă sacrificii<br />

la limita posibilităţilor umane. Au dreptate atleţii din Kenia, când<br />

afirmă că ei aleargă mai bine, fiindcă sunt mai flămânzi ca alţii...<br />

În ţările civilizate sportul e politică de stat, deoarece imnul ţării<br />

nu se cântă „în lumea largă” decât pentru conducătorii de State şi<br />

pentru sportivi.<br />

La Universiadele Naţionale, care se desfăşoară la 18 genuri<br />

de sport avem nevoie de 215 sportivi. Însă cei mai mulţi studenţisportivi<br />

am avut în anul 2007-2008, când pe liste au figurat 183 de<br />

pasionaţi de microbul sportului.<br />

De fiecare dată suntem nevoiţi să apelăm la sportivii din alte<br />

probe de sport, care acceptă acest lucru, deoarece clasamentul general<br />

include toate cele 18 genuri de sport, atleţii noştri conştientizând<br />

că, în final, totul ţine de imaginea USM.<br />

Trebuie să reţinem că Universitatea de Stat de Educaţie Fizică<br />

şi Sport are circa 4800 de sportivi, iar, începând cu anul 1994,<br />

echipa USM numai o singură dată s-a clasat pe locul II, în rest,<br />

întotdeauna ne-am urcat pe treapta I a podiumului de onoare în<br />

clasamentul general pe echipe.<br />

În ultimii cinci ani sportivii-studenţi ai USM (care au sbsolvit<br />

sau continuă să studieze) au cucerit medalii la:<br />

Jocurile Olimpice – 1 medalie bronz (V Gruşac, box);<br />

Universiadele Mondiale – 4 medalii (aur – 1, argint – 1,<br />

bronz – 2);<br />

Campionatele Mondiale – 14 medalii (aur – 7, argint – 4,<br />

bronz – 3);<br />

Campionatele Europei – 21 de medalii (aur – 9, argint – 5,<br />

bronz – 7) ;<br />

Cupele europene şi mondiale – 24 de medalii;<br />

Jocurile Balcanice – 32 de medalii;<br />

Turneele internaţionale – 48 de medalii;<br />

Universiadele R.Moldova – 586 medalii (aur, argint şi<br />

bronz);<br />

Campionatele şi Cupele R.Moldova – 472 medalii (aur, argint<br />

şi bronz);<br />

Vreau, şi pe această cale, să mulţumesc Rectoratului şi Comitetului<br />

Sindical al Studenţilor, în persoana dlui Victor Gârlea, pentru<br />

ajutoarele materiale şi susţinerea financiară a studenţilor-sportivi.<br />

De fiecare dată am avut această susţinere. Sincere mulţumiri îi aducem<br />

şi dlui Mihai Ignatiuc pentru suportul acordat în asigurarea cu<br />

transport a echipelor USM – participante la competiţiile naţionale<br />

şi internaţionale.<br />

***<br />

Ediţia a XXX-a aniversară a Jocurilor Olimpice, desfăşurată<br />

în perioada 27 iulie-12 august 2012 şi găzduită de Londra,<br />

la care au obţinut dreptul de participare cei mai buni 10.800 de<br />

sportivi din 204 ţări ale lumii, a avut şi doi protagonişti de la<br />

Universitatea de Stat din Moldova. Este vorba de maeştrii în<br />

sport de clasă internaţională Ion Luchianov şi Sergiu Toma,<br />

ambii reuşind să nimerească în „TOP – 10”<br />

Renumitul judoca Sergiu Toma, masterand la Facultatea de<br />

Drept, vicecampion european, medaliat cu bronz la Campionatul<br />

Mondial (2011) şi la Universiada Mondială (2007), s-a clasat pe<br />

locul IX, intrând în posesia primei de 20.000 Euro, oferită de Guvernul<br />

R. Moldova. Conducerea de vârf a R. Moldova, în premieră,<br />

a conştientizat cât de dificil este să nimereşti în „TOP – 20” la Jocurile<br />

Olimpice şi a acordat prime de la 100.000 de Euro, pentru locul<br />

I, şi până la 5.000, pentru locul 12. Cei care au urcat pe podiumul<br />

de onoare au mai primit câte un apartament cu două camere şi câte<br />

un automobil.<br />

Redutabilul atlet Ion Luchianov, deţinător a trei medalii (aur,<br />

argint şi bronz) la Universiadele Mondiale din 2005, 2007 şi 2009,<br />

precum şi al Cupei Mondiale în componenţa echipei Europei, a acces<br />

în cursa finală, ca şi la ediţia din 2008 din Beiging, fiind unicul<br />

european care a reuşit această ispravă la două ediţii ale Jocurilor<br />

Olimpice. Trebuie să remarcăm faptul că R.Moldova nici nu are<br />

măcar un stadion adecvat probei sale – 3000 m cu obstacole.<br />

Celelalte 51 de ţări din Europa au asemenea stadioane, dar nu au<br />

sportivi de talia lui Ion Luchianov, student al Facultăţii de Psihologie<br />

şi Ştiinţe ale Educaţiei de la USM.<br />

Şi totuşi, cum se întâmplă că USM înregistrează asemenea performanţe<br />

în sport?<br />

Fiindcă, în aspect strategic, este respectată povaţa fondatorului<br />

Jocurilor Olimpice moderne, baronul Pierre de Coubertin: „Pentru<br />

ca o sută să se consacre exerciţiului fizic trebuie ca cinzeci să facă<br />

sport, pentru ca cinzeci să facă sport, trebuie ca douăzeci să se specializeze,<br />

iar pentru ca douăzeci să se specializeze, trebuie ca cinci<br />

să fie capabili de reuşite ieşite din comun”.<br />

<br />

Aceasta ar fi explicaţia şi argumentul potrivit căruia USM<br />

deţine cheia seccesului, fiindcă avem această elită sportivă „capabilă<br />

de reuşite ieşite din comun”. O nominalizăm:<br />

1. Ion LUCHIANOV – Maestru Emerit al Sportului (Facultatea<br />

de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei);<br />

2. Sergiu TOMA – Maestru în Sport de clasă intrenaţională<br />

(Facultatea de Drept);<br />

3. Elena MISICOV – Mare Maestru Internaţional la joc<br />

de dame, de 12 ori Campioană Mondială şi de 7 ori Campioană<br />

a Europei ( Facultatea de Matematică şi Informatică);<br />

4. Denis APĂVĂLOAIE – Dublu campion mondial, campion<br />

european la kickboxing( Facultatea de Limbi Străine) ;<br />

5. Valeriu DUMINICĂ – Maestru Internaţional al Sportului<br />

de judo, campion european, deţinător al Cupei Mondiale<br />

( Facultatea de Ştiinţe Economice);<br />

6. Artiom PIPA – Maestru Internaţional al Sportului,<br />

Campion al Europei, vicecampion mondial la haltere (Facultatea<br />

de Ştiinţe Economice);<br />

7. Gheorghe CERNEI – Maestru Internaţional al Sportului,<br />

Campion al Europei la haltere (Facultatea de Ştiinţe<br />

Economice);<br />

8. Sergiu CECHIR – Maestru Internaţional al Sportului<br />

la haltere, vicecampion al Europei (Facultatea de Biologie şi<br />

Pedologie) ;<br />

9. Gheorghe COSTIN – Maestru în Sport, vicecampion al<br />

Europei la lupte libere (FRIŞPA);<br />

10-13.Iulia LATUS, Ghertrud LAPTEACRU (ambii de<br />

la Ştinţe Economice); Veaceslav PLĂMĂDEALĂ (Drept);<br />

Alexandra MÎRCA (FRIŞPA) – toţi premianţi ai Campionatelor<br />

Europei.<br />

Este opurtun să menţionăm şi aportul substanţial privind crearea<br />

imaginii USM de către cadrele didactice universitare, care<br />

au o evoluţie demnă de admiraţie la competiţiile din cadrul Universiadelor<br />

Naţionale ale Angajaţilor, reprezentând Instituţiile<br />

de Învăţământ Superior. La toate ediţiile disputate, universitarii<br />

noştri au urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de onoare<br />

în clasamentul general pe echipe. Competiţiile se desfăşoară la 7<br />

probe sportive: şah, joc de dame, volei, baschet, badminton, tenis<br />

de masă şi mini-fotbal.<br />

Şi cu această ocazie vreau să aduc sincere mulţumiri Rectoratului<br />

şi Comitetului Sindical al Angajaţilor pentru receptivitatea<br />

în acordarea primelor tuturor premianţilor şi participanţilor.<br />

Este foarte frumos când colegii noştri sunt invitaţi în Sala<br />

Senatului, unde dl Gheorghe Ciocanu şi Dumitru Căldare fac<br />

acest gest onorabil, dar şi plin de semnificaţie.<br />

O atitudine aparte are Catedra noastră şi faţă de sporturile<br />

colective (de echipă). Explicaţia-i simplă: în ultima vreme a crescut<br />

interesul pentru echipă, ca loc privilegiat de realizare profesională<br />

şi dezvoltare personală. Munca în echipă este considerată<br />

a fi calea cea mai fertilă şi mai eficientă în procesul de învăţare,<br />

în luarea deciziilor şi în conducere, în industria modernă, şi nu<br />

numai, deoarece accentul se pune pe optimizarea interacţiunilor,<br />

normalizarea conduitelor, pe luarea deciziilor în grup.<br />

Echipa are obiective net definite, rolurile sunt diferenţiate,<br />

căile de interdependenţă dintre participanţi sunt precis trasate, iar<br />

climatul se reflectă în unitatea de spirit şi de acţiune a participanţilor.<br />

Aceasta, în mare parte, ar fi motivaţia că echipele USM la<br />

volei, bărbaţi; volei feminin; baschet masculin şi feminin; hanbal<br />

bărbaţi şi femei; fotbal, şi mai recent, rugby, bărbaţi, sunt multiple<br />

campioane şi premiante ale Cupelor, ale Campionatelor Naţionale<br />

şi Universitare. Aceste performanţe constituie şi aportul nostru<br />

modest la pregătirea şi instruirea tinerilor de a lucra în echipă pe<br />

parcursul activităţii profesionale ulterioare.<br />

VIII. În loc de concluzii<br />

Republica Moldova, ca membră a Consiliului Europei, aderă<br />

la recomandările acestuia privind sportul şi adoptă „Charta Europeană<br />

a Sportului”, precum şi alte documente, orientându-se<br />

către civilizaţia europeană a sportului, care constă în următoarele:<br />

● Sportul trebuie să devină un bun al tuturor. Sintagma „sport<br />

pentru toţi” se referă la accesibilitatea practicării ( la diferite niveluri)<br />

în funcţie de interesele şi aptitudinile tuturor cetăţenilor.<br />

Este un drept al omului, indifirent de culoarea pielii, sex, statut<br />

socio-profesional;<br />

● sportul ca factor de cultură;<br />

● sportul ca mijloc de dezvoltare umană;<br />

● sportul ca factor de întărire a sănătăţii;<br />

Cele mai importante aspecte sunt însă legate de obligativitatea<br />

guvernelor din ţările semnatare de a asigura finanţarea, dezvoltarea<br />

bazei materiale, asigurarea resurselor umane, sprijinirea<br />

sportului de performanţă şi în special a celui practicat în timpul<br />

liber.<br />

***<br />

În final, vreau să mulţumesc din adâncul sufletului tuturor<br />

decanilor, prodecanilor şi cadrelor didactice pentru înţelegere,<br />

iar uneori şi indulgenţă faţă de performerii noştri,<br />

precum şi Departamentului Studii, Comitetelor Sindicale ale<br />

Studenţilor şi Angajaţilor, Secţiei Finanţe şi Planificare, Ziarului<br />

„Universitatea de Stat din Moldova”, Casei de Cultură<br />

şi Facultăţii de Arte Frumoase, Contabilităţii, Secţiei Transport,<br />

Serviciului Resurse Umane, Bibliotecii USM, tuturor<br />

celor cu care contactăm noi zi de zi pentru atitudine binevoitoare,<br />

plină de înţelegere şi omenie. Suntem recunoscători<br />

aparte Rectoratului USM, care, în această perioadă destul de<br />

complicată şi dificilă, reuşeşte să adopte strategii de dezvoltare<br />

şi consolidare a bunului nume al Universităţii de Stat din<br />

Moldova.<br />

Sperăm că şi în viitor ne vom bucura de aceeaşi susţinere<br />

şi înţelegere.<br />

Boris BOGUŞ,<br />

Şef, Catedra Cultură Fizică şi Sport, Antrenor Emerit al<br />

R. Moldova, Conferenţiar universitar, doctor,<br />

OM EMERIT


UNIVERSITATEA Lumina din Lumină<br />

27 noiembrie 2012, nr.4 (138) 7<br />

LOGOS<br />

Pagina de gândire şi spiritualitate a Asociaţiei<br />

Studenţilor Creştini Ortodocşi<br />

Casa de cultură a Universităţii de Stat din Moldova a găzduit Conferinţa “Despre<br />

credinţă și mântuire în lumea contemporană”, susţinută de Arhimandritul Ambrozie<br />

(Iurasov), întemeietorul<br />

și duhovnicul Mănăstirii<br />

de maici “Intrarea în Biserică<br />

a Maicii Domnului” din Ivanovo,<br />

Rusia. Sute de credincioşi<br />

din republică au venit<br />

să sorbească din sfătuirile<br />

duhovniceşti ale experimentatului<br />

părinte, care, de altfel,<br />

s-a referit şi la viaţa dusă în<br />

perioada regimului ateu. Părintele<br />

Ambrozie a vorbit despre<br />

necesitatea mărturisirii<br />

credinţei şi în aceste timpuri<br />

deloc uşoare, înarmându-ne<br />

cu toate virtuţile, capabile să<br />

ne întărească sufleteşte.<br />

Drept moderator a fost călugăriţa Paisia (Plăcintă), nevoitoare la Mănăstirea din Ivanovo,<br />

care este originară din R.Moldova, şi s-a referit la activitatea părintelui, îndemnân-<br />

Icoana<br />

Sfântului Apostol<br />

şi Evanghelist<br />

Ioan Teologul<br />

O SEARĂ DE SUFLET CU PĂRINTELE AMBROZIE (IURASOV)<br />

PESTE 200 DE TINERI -<br />

ÎN PELERINAJ LA<br />

MĂNĂSTIRILE CĂLĂRĂŞENE<br />

Duminică, 28 octombrie,<br />

peste 200 de tineri din cadrul<br />

Asociaţiei Studenţilor Creştini<br />

Ortodocşi s-au deplasat într-un<br />

pelerinaj la mănăstirile din<br />

zona Călăraşului.<br />

Tinerii, dornici de a se apropia<br />

de cele sfinte şi de a gusta din viaţa<br />

nevoitorilor, au avut posibilitatea să<br />

participe la serviciile divine oficiate<br />

în mănăstirile Frumoasa, Hârjauca,<br />

Răciula şi Hârbovăţ.<br />

Un deosebit popas duhovnicesc a<br />

avut loc la mănăstirea Căpriana, unde<br />

studenţilor şi liceenilor li s-a vorbit<br />

despre trecutul vieţii eclesiale, precum<br />

şi despre specificul vieţii monahale.<br />

Atât la pornire, cât şi după pelerinaj,<br />

tinerii au primit binecuvântarea părintelui<br />

Octavian Moşin, preşedintele<br />

ASCO,<br />

care a venit<br />

cu sfaturi<br />

ziditoare de<br />

suflet şi împărţindu-le<br />

l i t e r a t u r ă<br />

religioasă,<br />

iconiţe şi<br />

cruciuliţe.<br />

În cadrul<br />

A s o c i a ţ i e i<br />

s-a decis să<br />

fie organizate<br />

lunar<br />

pelerinaje la<br />

sfintele aşezăminte din republică.<br />

Ultimul pelerinaj a fost organizat pe<br />

data de 25 noiembrie curent, la Mănăstirile<br />

Curchi, Pripiceni – Curchi<br />

şi la Complexul turistic Orheiul<br />

Vechi.<br />

Puterea Bisericii scade în fața tinerilor de azi.<br />

Conform unui sondaj efectuat cu studenți de<br />

la USM, am descoperit diverse opinii. Dacă unii dintre<br />

ei merg la biserică, deoarece acolo se simt împliniți<br />

sufletește, alții aleg să se distreze, motivând că nu mai<br />

au încredere în preoți și că mersul la biserică li se pare<br />

inutil. Societatea în care trăim le oferă atât de multe<br />

nonvalori și lucruri superficiale, încât nu mai sunt capabili<br />

să facă alegerea corectă. Tinerii își găsesc cel<br />

mai frecvent alinarea în activităţi neimportante, alteori<br />

chiar distructive.<br />

Unii spun că merg la biserică în fiecare duminică,<br />

alții merg ocazional, dar cei mai mulți nu merg deloc,<br />

căci nu au timp sau nu sunt interesați. Nu citesc cărți și<br />

ziare religioase; mai sunt şi din cei care declară că nu<br />

du-l să vorbească din experienţa sa pastorală. Arhimandritul Ambrozie a răspuns la numeroasele<br />

întrebări şi frământări ale credincioşilor prezenţi: cum să-ţi alegi un duhovnic;<br />

cum să întemeiezi<br />

o familie creştină;<br />

despre spovedanie;<br />

aspecte ce<br />

ţin de globalizare;<br />

ecumenism; influenţa<br />

altor religii;<br />

impactul noilor<br />

tehnologii informaţionale.<br />

La<br />

final, s-a făcut o<br />

rugăciune comună,<br />

iar părintele a<br />

împărţit slujitorilor<br />

şi credincioşilor<br />

prezenţi cărţi<br />

şi CD-uri cu predici realizate la postul de radio ortodox „Radonej”. Părintele a ţinut două<br />

conferinţe în România şi a lansat două cărţi ale sfinţiei sale traduse în limba română.<br />

Sursa: www.tineretulortodox.md<br />

PĂRINTELE OCTAVIAN MOŞIN:<br />

“ÎN BISERICĂ NU ÎŞI ARE LOC<br />

SENZAŢIONALUL”<br />

Recent, în cadrul Bisericii “Întâmpinarea<br />

Domnului” din incinta Universităţii de<br />

Stat din Moldova, a avut loc o nouă întâlnire din<br />

ciclul Seri duhovniceşti. De această dată tema<br />

propusă pentru discuție<br />

a fost Tinerii şi Biserica.<br />

În cadrul discuţiei,<br />

părintele Octavian Moşin<br />

a venit cu o amplă<br />

comunicare despre modul<br />

în care tinerii trebuie<br />

să-şi trăiască viaţa.<br />

Zeci de credincioşi,<br />

prezenţi la discuţie,<br />

sorbeau fiecare cuvânt<br />

de învăţătură rostit de<br />

părinte.<br />

Un accent deosebit a<br />

fost pus pe rolul noilor<br />

tehnologii în viaţa tinerilor.<br />

Comunicarea, atât<br />

de necesară în societate, trebuie să se bazeze nu doar<br />

pe cea cu semenii noştri, ci şi pe cea cu credinţa în<br />

Dumnezeu. Prin rugăciune şi lucrarea virtuţilor poţi<br />

dobândi plinătatea vieţii şi perspectiva veşniciei.<br />

Dar, cu părere de rău, mulţi tineri nu deţin acea abilitate<br />

de a comunica frecvent cu Creatorul.<br />

Părintele a răspuns la mai multe întrebări şi<br />

frământări ale credincioşilor, fiind abordate următoarele<br />

subiecte: tinerii şi reţelele de socializare;<br />

UNII TINERI NEGLIJEAZĂ ROLUL CREDINȚEI<br />

specificul comunicării religioase în societatea contemporană;<br />

modul în care trebuie să fie cultivate<br />

virtuţile în familia creştină ş.a.<br />

Or, Biserica nu este ca oricare altă instituţie<br />

de menire socială,<br />

ea este<br />

una divinoumană,<br />

cultivând<br />

virtuţile<br />

şi ajutându-l<br />

pe tânăr să fie<br />

capabil a pătrunde<br />

în specificul<br />

vieţii<br />

creştine, avea<br />

să remarce părintele.<br />

Preotul-<br />

P r o t o i e r e u<br />

Octavian a<br />

mai ţinut să<br />

sublinieze că, doar prin smerenie, creştinul poate<br />

să pătrundă în adevărata trăire a Bisericii. În virtutea<br />

tuturor stereotipurilor, Biserica se adresează<br />

nu doar persoanelor de vârsta a treia, ci şi tinerilor.<br />

Evident, în Biserică nu îşi are loc senzaţionalul,<br />

însă tânăra generaţie trebuie să deprindă virtuţile,<br />

pentru că doar prin ele putem dobândi Mântuirea<br />

cea mult râvnită.<br />

Sursa: www.ortodox.md<br />

sunt credincioşi.<br />

Rolul Bisericii este subminat de distracții, de<br />

discoteci, de alcool etc. Așa sunt tinerii societății de<br />

astăzi, influențați de educația pe care o obțin și de<br />

mediul în care trăiesc. După părerea unora, educația<br />

creștină începe acasă, dragostea pentru credință se<br />

cultivă în familie.<br />

Şi totuşi, indiferent de scuzele aduse de tineri,<br />

biserica rămâne lăcașul sfânt de unde fiecare iese<br />

mai curat sufletește, cu toate că mulți o neglijează.<br />

Şi totuşi Biserica a fost şi rămâne unul din pilonii pe<br />

care se sprijină societatea dintotdeauna.<br />

Tatiana VÂJU,<br />

anul II, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale<br />

Comunicării, USM


8 27 noiembrie 2012, nr.4 (138) Cotidianul studențesc<br />

Roza vânturilor<br />

UNIVERSITATEA<br />

MERIDIANUL PRIETENIEI ŞI SOLIDARITĂŢII<br />

DE ZIUA INTERNAŢIONALĂ A STUDENŢILOR<br />

Luna lui Brumar, cu adevărat, este luna sărbătorilor pentru întreaga noastră comunitate universitară, dar, în primul rând, pentru cadrele didactice<br />

şi tineretul studios. Prin urmare, în diferite zile am sărbătorit, mai întâi, Ziua Ştiinţei, apoi Săptămâna Tineretului şi, în final, Ziua Internaţională<br />

a Studenţilor. Referindu-ne la acest subiect le reamintim cititorilor noştri că la ora actuală, în numeroasa familie studenţească universitară, intră şi 300<br />

de tineri şi tinere din diferite ţări din Europa, Africa şi Continentul Asiatic. Acestea sunt: China, Egipt, Camerun, Nigeria, Pachistan, Israel, Slovenia,<br />

Bulgaria, România, Ucraina, Federaţia Rusă, Vietnam, Azerbaidjan, Belorusia, Ucraina, Armenia.<br />

Cu prilejul Zilei Internaţionale a Studenţilor i-am rugat pe câţiva tineri, reprezentanţi ai statelor lor, să-şi exprime gândurile şi impresiile în calitatea<br />

lor de studenţi și stagiari ai Universităţii de Stat din Moldova.<br />

“TRASEUL VIEŢII MELE PRINDE CONTURURI REALE”<br />

Mari minuni face şi Internetul acesta! M-am convins de acest<br />

lucru din propria experienţă.<br />

Dar s-o iau de la început. Sunt născută în oraşul sibirian Omsk şi am<br />

studiat la Colegiul bancar, absolvindu-l în anul 2010. După absolvire, am<br />

lucrat în sistemul bancar. La un moment dat, m-a străfulgerat gândul<br />

că-mi doresc să schimb ceva în viaţa mea. Am deschis site-ul Ministerului<br />

de Învăţământ al Federaţiei Ruse, unde aflu, cu mare surprindere,<br />

că Guvernul nostru acordă, pentru tineri care doresc să facă studii în<br />

străinătate, burse necesare în acest scop. Erau indicate şi ţările din Vestul<br />

Europei.<br />

Nu-mi pot explica gestul, dar chiar din prima am ales R. Moldova,<br />

oraşul Chişinău. Am consultat şi site-ul Universităţii de Stat din Moldova şi, ca un magnet,<br />

m-a atras FRIŞPA! Aşa şi mi-am propus: voi studia acolo, la Specialitatea Relaţii Internaţionale!<br />

Şi norocul mi-a zâmbit din plin! La ora actuală fac parte din grupa rusă Nr.104 R.I, iar<br />

CHIŞINĂUL<br />

TINEREŢII STUDENŢEŞTI<br />

Mă bucur că Procesul Bologna, printre multele avantaje pe<br />

care le oferă tineretului studios din Europa, un loc de frunte<br />

îl acordă şi mobilitatății academice Anume această componentă mi-a<br />

permis să mă aflu acum în mijlocul colegilor mei de generaţie la Universitatea<br />

de Stat din Moldova. Dar mai întâi câte ceva despre mine.<br />

M-am născut la Iaşi. Acolo am terminat liceul, urmând studiile la Facultatea<br />

de Geografie a Universităţii „Al. Ioan Cuza”. Deja fac anul II<br />

la Specialitatea Ecologie.<br />

Şi iată, în cadrul Proiectului Internaţional Erasmus-Mundus, am<br />

câştigat o bursă care mi-a permis să fac un stagiu de un semestru<br />

academic în orice ţară din Europa pe care mi-o doresc. Am ales Republica<br />

Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, fiindcă ea îmi este<br />

mai aproape de suflet. Doar avem aceeaşi cultură, istorie şi tradiţii<br />

seculare, vorbim aceeaşi limbă, cântăm aceleaşi doine şi balade. De aceeea m-am şi decis<br />

să fac primul semestru al anului de studii 2012-2013 la Facultatea de Biologie şi Pedologie.<br />

Nu am avut nicio dificultate să mă integrez în mediul studenţesc basarabean, fiindcă<br />

mă simt aici ca acasă. Am legat relaţii cu adevărat frăţeşti cu colegii mei moldoveni, căci<br />

moldovean sunt şi eu.<br />

Mă impresionează nivelul de predare al profesorilor, laboratoarele sunt înzestrate cu<br />

cel mai performant utilaj. Acuma efectuăm, pe lângă cursurile teoretice, analiza apei, facem<br />

expertiza ecologică de stat, ne aprofundăm şi în obiectul „Economia mediului”.<br />

Voi reveni acasă, la începutul anului 2013, fiind deja cu un picior în anul III, dar nu<br />

voi uita niciodată acest timp minunat pe care l-am parcurs cu mult folos aici, în Chişinăul<br />

tinereţii studenţeşti.<br />

Alexandru GUZU,<br />

bursier Erasmus-Mundus la Facultatea de Biologie şi Pedologie,<br />

cetăţean al României<br />

REVENIND<br />

LA FACULTATEA DRAGĂ<br />

În cazul meu, vă vorbesc în calitate de fost absolvent al Universităţii<br />

de Stat din Moldova, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale<br />

Educaţiei, promoţia 2007. Vreu să mărturisesc faptul că USM mi-a<br />

dat cunoştinţe solide şi m-a ajutat mult să mă afirm ca specialist bun<br />

în domeniu. Am revenit în oraşul de baştină Haifa, specializându-mă<br />

în Psihologia Clinică. Pe parcursul activităţii mele m-am convins că<br />

psihologia se află într-o interdependenţă trainică cu neurologia. Iar<br />

munca mea cotidiană m-a convins că acele cunoştinţe pe care le-am<br />

luat la Chişinău nu sunt îndeajuns pentru a fi un specialist de mare<br />

performanţă.<br />

Acesta a şi fost motivul ce m-a făcut să revin la facultate în anul<br />

2011, pentru a face Masteratul. În curând voi finisa studiile la masterat, iar conducător<br />

ştiinţific îmi este doamna profesor Carolina Platon. Urmează să susţin patru examene,<br />

după care voi reveni din nou în patrie.<br />

Dar nu mă voi opri aici. Intenţionez să fac la USM şi doctoratul, ceea ce îmi va permite<br />

să urc pe o treaptă şi mai înaltă în societatea noastră, fiindcă ţara mea, Israelul, are<br />

foarte mare nevoie de specialişti în domeniul psihologiei sociale şi în domeniul ştiinţelor<br />

educaţiei.<br />

Cu prilejul Zilei Internaţionale a Studenţilor felicit pe toţi tinerii din alte ţări, care la<br />

ora actuală fac carte la Universitatea de Stat din Moldova, dar şi pe profesorii mei, care<br />

au fost şi ei cândva studenţi. Le urez sănătate, putere de muncă şi realizarea tuturor gândurilor<br />

bune.<br />

Cu drag,<br />

Asla IBRAHIM,<br />

masterand la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,<br />

cetăţean al Statului Israel<br />

cea mai apropiată prietenă mi-a devenit o colegă de generaţie din Azerbaidjan. Bineînţeles,<br />

suntem un colectiv foarte unit şi toate problemele le rezolvăm în comun.<br />

Vreau să vă spun că m-am integrat în familia noastră studenţească fără nicio dificultate.<br />

Mă simt la FRIŞPA ca peştele în apă. Încetişor însuşesc şi limba română, deoarece nu-mi<br />

imaginez să trăieşi aici şi să nu cunoşti graiul acestui popor atât de ospitalier. Îmi place foarte<br />

mult şi bucătăria moldovenească. În mod special prefer mămăliguţa cu brânză şi jumere.<br />

Savurez cu plăcere şi cu măsură! şi vinul roşu. Mă dau în vânt după struguri şi după fructele<br />

din partea locului, pe care le consum, în sfârşit, pe săturate, fiindcă la mine acasă aceste<br />

daruri ale naturii sunt la mare căutare.<br />

Oricum, sunt fericită că mă aflu printre moldoveni, că am tot motivul să sper că FRIŞPA<br />

îmi va schimba spre bine traseul vieţii.<br />

Iulia LUGOVKINA,<br />

studentă în anul II, Facultatea de Relaţii Internaţionale,<br />

Ştiinţe Politice şi Administrative, cetăţeană a Federaţiei Ruse<br />

«USM – A DOUA MEA CASĂ<br />

PĂRINTEASCĂ»<br />

În primul rând, vreau să mulţumesc redacţiei ziarului<br />

„Universitatea” că a găsit de cuviinţă să-mi ofere prilejul de<br />

a-mi prezenta ţara pe paginile acestei publicaţii. Mă numesc Ozturk<br />

Umit şi sunt cetăţean al Turciei. Am 21 de ani şi mă simt onorat de<br />

a face parte din prestigioasa familie, sau mai bine zis, comunitate a<br />

Universităţii de Stat din Moldova. Vreau să precizez că am auzit despre<br />

această instituţie de învâţământ superior din R. Moldova de la o rudă de<br />

a mea – Abdurahman Danishman, care, cu ceva timp în urmă, a absolvit<br />

Facultatea de Litere.<br />

Abdurahman îmi vorbea foarte inspirat despre cea mai prestigioasă<br />

universitate din ţara dumneavoastră, despre minunatul tineret de aici, despre tradiţiile şi<br />

obiceiurile moldovenilor. Eu, ascultându-l, m-am aprins de dorinţa să-i urmez calea şi, după<br />

ce am terminat liceul din Ankara, am venit la Chişinău. Aşa cum se cuvine, am trecut cursurile<br />

obligatorii pregătitoare şi, însuşind binişor limba rusă, am devenit student la Facultatea de<br />

Litere. Acum însuşesc în profunzime două limbi străine – engleza şi rusa. După absolvirea<br />

facultăţii voi reveni acasă la locul vechi de lucru – Hotelul Hilton din oraşul Mugla, unde,<br />

sper, îmi voi continua munca în calitate de funcţionar, care deja va poseda un bagaj suficient<br />

de cunoştinţe pentru a comunica cu turiştii şi oaspeţii în limba rusă şi engleză.<br />

Deocamdată asaltez ştiinţa de carte şi absorb toate cunoştinţele pe care ni le predau<br />

profesorii de la facultate. În grupă suntem 12 studenţi – zeze fete şi doi cetăţeni turci –<br />

prietenul meu Sezai Apaydin şi eu.<br />

Cu alte cuvinte, mă consider un tânăr norocos, fiindcă soarta mi-a oferit şansa de a porni<br />

pe drumul vieţii anume de aici, de la Universitatea de Stat din Moldova, care, într-un fel,<br />

mi-a devenit ca şi cum a doua casă părintească.<br />

Ozturk Umit,<br />

student în anul II, Facultatea de Litere, cetăţean al Turciei<br />

“ SUNT UN TÂNĂR NOROCOS”...<br />

... Mă întrebaţi unde, când şi cum am însuşit destul de bine limba română?<br />

Împrejurările mi-au permis să ajung tocmai în România şi să mă<br />

înscriu la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. Am absolvit<br />

facultatea cu succes în anul 2010, după care am revenit în ţară (m-am<br />

născut în provincia Thai Binh, Vietnamul de Nord). Fiind angajat într-o<br />

Companie de construcţii cu un imens capital străin, exercitam funcţia<br />

de traducător în engleză. Dar nu uitam nici de limba română, întrucât<br />

intuiam că voi reveni le ea. Aşa s-a întâmplat că destinul, de data aceasta,<br />

m-a adus la Chişinău.<br />

Scopul mi l-am pus cât se poate de precis şi concret: să fac Masteratul<br />

la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, cu aprofundarea în limba<br />

engleză. Şi întrucât limbile străine mi se dau relativ uşor, sunt convins<br />

că aş putea să activez în acest domeniu la o instituţie de învăţământ superior<br />

la mine acasă, adică în Vietnam. Cred că o să-mi prindă bine şi limba română, fiindcă<br />

trăim în veacul unor mobilităţi dinamice, iar legăturile între ţări şi continente devin pe an ce<br />

trece tot mai strânse...<br />

Deocamdată sunt în anul I, masterat, cu specializarea în limba engleză. Mă bucur că grupa<br />

nr.111 cu cei 25 de masteranzi (inclusiv trei bărbaţi) prezintă un colectiv foarte prietenos,<br />

unit şi bine închegat, care au aceleaşi planuri, aceleaşi năzuinţe - de a face carte bună pentru<br />

a se realiza fiecare în parte acolo unde îi va zâmbi norocul.<br />

Cât mă priveşte, mă consider cu adevărat un tânăr norocos şi voi duce cu sine în ţara mea<br />

cele mai luminoase amintiri despre cei mai frumoşi ani petrecuţi în Bucureşti şi Chişinău.<br />

Vă felicit pe toţi cu prilejul acestei minunate sărbători – Ziua Internaţională a Studenţilor.<br />

Tran Monh HOANG,<br />

masterand, anul I, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine,<br />

cetăţean al Republicii Vietnam<br />

Responsabilă de pagină doamna Lilia Lozovanu, metodist, categoria I,<br />

Departamentul Relaţii Internaţionale, Universitatea de Stat din Moldova


UNIVERSITATEA Cotidianul studențesc<br />

27 noiembrie 2012, nr.4 (138) 9<br />

DACĂ EŞTI ÎN CĂUTARE...<br />

(DESPRE PRIMELE ÎNCERCĂRI ŞI REUŞITE)<br />

Nu este uşor să faci ceva care să te<br />

ridice pe podiumul celor învingători.<br />

Dar nu trebuie să uităm că fiecare<br />

reușită începe cu o încercare! Iată că am<br />

încercat și noi şi, evident, reușitele nu au<br />

întârziat să apară, pentru că minunatul<br />

eveniment dedicat Zilei Psihologului a<br />

făcut ca această sărbatoare să fie simțită<br />

în cadrul facultății noastre, prin organizarea<br />

unui TVC, la care au participat<br />

studenții anului I, II și III.<br />

Tot ce facem este pentru noi. Nu am vrut neapărat<br />

susținerea tuturor. Însă cei care m-au susţinut reprezintă prima<br />

mea audienţă. Am primit mai mult decât mă aşteptam<br />

să primesc în continuare. Primesc afecţiune, prietenie, sprijin,<br />

suport moral şi multe altele. Primesc ceea ce îmi doream –<br />

susţinerea colegilor. Administrația Facultății de Psihologie și<br />

Științe ale Educației, decan dl Vladimir Guțu, profesor universitar, doctor în științe ale educației<br />

Comisia activităților extracurriculare, colegii energici, care, știu de fiecare data, să demonstreze<br />

Trăim într-o eră mult prea tehnologizată. Preferăm să cunoaștem<br />

lumea pe aripile virtualului, și pe-alocuri a irealului, decât în<br />

realitate.<br />

Oamenii parcă nu mai sunt reali, ci niște invenții ale tehnologiilor<br />

moderne: programați în fața calculatorului, cu mâinile pe taste, cu căștile<br />

în urechi și cu muzică neclară, de ți se sparg timpanele, cu cafeaua și țigara<br />

în gură, și restul nu contează.<br />

Ore și zile în șir sunt gata să stea în fața monitoarelor, dar nu să dea<br />

preferință activităților gen: să meargă la o plimbare, să asculte o piesă<br />

de teatru, să vizioneze un film etc. Deja nu e interesant? Nu e nou? Nu<br />

e modern? Așa se pare... de ce să mergi undeva, să cheltui bani pentru<br />

asta, când poţi găsi totul într-o singură cutie! Oare așa ar trebui să fie? Asta oare prezintă o<br />

normalitate, oameni buni? Se pare că da, spre marele regret!<br />

De ce oamenii caută Internetul, și nu realitatea? De ce ne spunem cuvinte pompoase în<br />

scris pe rețele de socializare, complimente, comentarii superspeciale, dar în realitate trecem<br />

pe stradă și ne prefacem că nu ne cunoaștem? De ce? De ce avem aceste tendințe prostești de<br />

a urmări tot ce se întîmplă în viața virtuală, dar neglijăm realitatea? Părinții vorbesc cu copiii<br />

lor pe Internet, chiar dacă se află în camere alăturate. Oare nu e o absurditate, oameni buni?<br />

Da, Internetul are o mulțime de avantaje și adesea, datorită lui, simţim persoanele dragi mai<br />

aproape, chiar dacă ne despart distanțe mari.<br />

Deja e „la modă” să vezi pe pagina de pe rețeaua de socializare, scris de părinții tăi:<br />

„Fiule, ce mai faci? Eu și mama ta suntem bine. Ne lipsești enorm. Dorim să te vedem. Așa<br />

că, te rugăm, închide calculatorul și hai să servim cina”. Și atunci, inevitabil apare întrebarea<br />

– oare e o glumă sau așa o fi realitatea? Din păcate, aceasta este realitatea noastră. A devenit<br />

normal să adormi cu ochii lipiți de monitor, să te trezești cu el aproape ars, să-l porți după tine<br />

chiar de mergi la plimbare, în excursie...<br />

Întotdeauna cartea a constituit patrimoniul<br />

spiritual al unui popor. Dar având-o în față,<br />

copertată frumos, comodă pentru lectură, pare că<br />

nu ne întrebăm ce drum parcurge ea până ajunge<br />

în mâinile noastre.<br />

În această ordine de<br />

idei noi, cei care<br />

studiem la Specialitatea<br />

Activitate<br />

editorială, aflăm la<br />

orele de curs multe<br />

lucruri interesante<br />

de la dl Mihai Lescu,<br />

dr. conferențiar,<br />

și de la dl Vasile<br />

Malanețchi, lector<br />

superior, privind<br />

etapele pe care le<br />

parcurge un manuscris<br />

de la autor<br />

până la carte. Prin<br />

exemple concrete<br />

dumnealor ne demonstrează<br />

că editarea<br />

unei cărți solicită multă atenție, cunoștințe<br />

temeinice în domeniu și, desigur, dăruire de<br />

sine...<br />

Aceste abilităţi le-am cunoscut recent, aflân-<br />

Săptămâna tineretului<br />

ceea ce pot, și-au adus contribuția la realizarea cu success a<br />

acestui eveniment.<br />

Succesul este ca un joc – cu cât joci mai mult, cu atât câştigi<br />

mai mult. Şi cu cât câştigi mai mult, cu atât vei juca mai<br />

bine. Sunt sigură că nu mă voi opri aici și că evenimente de<br />

acest gen urmează să se desfăşoare.<br />

Ceea ce contează cel mai mult pentru mine nu este doar<br />

rezultatul. Cele mai importante sunt descoperirile de-a<br />

lungul drumului de căutări spre a realiza ceva frumos.<br />

Mi-am dat seama că se poate face şi ceva frumos, ceva care<br />

să-i impresioneze pe cei din jur, şi asta deoarece viaţa are<br />

importanţă numai pentru cei care participă la ea, numai<br />

pentru cei care sunt implicaţi activ în ea, dar nu numai<br />

pentru spectatori. Să încercăm să fim la înălţime în tot ceea<br />

ce facem, pentru că nu-l apreciem numai pe omul care<br />

are multe idei. Apreciem omul care poate să le implementeze<br />

şi ele vor da un rezultat!<br />

Natalia BOTEZATU,<br />

anul III, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, lider sindical<br />

VIAŢA ADEVĂRATĂ SAU CEA VIRTUALĂ?<br />

(CE NE ADUCE INTERNETUL?)<br />

CARTEA ESTE IZVORUL ŞI CEA MAI DE<br />

PREŢ SURSĂ DE EDUCAŢIE ŞI INSTRUIRE<br />

(ORELE PRACTICE LA EDITURA „UNIVERSUL”)<br />

Studenții anului I , Specialitate Activitate<br />

editorială la Editura „Universul”<br />

du-ne la Editura „Universul”, unde am avut<br />

lecții practice. La renumita întreprindere poligrafică,<br />

dotată cu utilaj modern, cu un contingent de<br />

cca 300 de specialiști, unde văd lumina tiparului<br />

zeci de ziare și reviste regionale și republicane,<br />

dar și cărți ale celor mai cunoscute edituri din<br />

țară, i-am avut drept ghizi pe dna Maria Tronciu,<br />

tehnolog în poligrafie, și pe dna Efrosinia<br />

Popescu, specialist principal în secția de broșare.<br />

De la dumnealor și de la alți specialiști, precum<br />

Lidia Burlacu (cu un stagiu de muncă la editură<br />

de peste 40 de ani),<br />

am aflat și am cunoscut<br />

multe lucruri<br />

interesante privind<br />

modul de fabricare a<br />

diverselor tipărituri.<br />

Astfel, teoria expusă<br />

de profesorii noștri<br />

în sălile de studii ale<br />

facultăţii am văzut-o<br />

cu ochii, am pipăito<br />

cu degetele și am<br />

simțit-o cu sufletul.<br />

E o fascinație deosebită<br />

să urmărești,<br />

rând pe rând, procesele<br />

tehnologice de<br />

plămădire a cărţii. Și<br />

acum îmi stăruie în<br />

memorie mie, dar și<br />

colegilor, mărturisirile dnei Efrosinia Popescu,<br />

care și-a amintit cum o autoare, luând în mână<br />

primul exemplar al cărții sale, a exclamat cu lacrimi<br />

în ochi că n-a știut că o carte se naște tot<br />

atât de greu ca și un copil !<br />

Or, cartea rămâne a fi mereu sursa şi temelia<br />

educației și instruirii generațiilor de azi şi celor<br />

care vor veni.<br />

Marina SCRIPNIC,<br />

anul I, Facultatea de Jurnalism și Științe<br />

ale Comunicării<br />

O temă actuală pentru discuţie<br />

A devenit, oare, un drog pentru societate? De ce nu mai facem diferența dintre necesitate<br />

și dependență? De ce dăm preferință comunicării virtuale, și nu celei reale? De ce nu trăim<br />

viața în toată frumusețea ei, ci o tehnologizăm în halul ăsta? De ce devenim pe zi ce trece tot<br />

mai robotizaţi și nu rămânem creaţia supremă a lui Dumnezeu, care are menirea de a-și trăi<br />

viața într-o cu totul altă lume.<br />

Astăzi, asistăm la dezvoltarea unei generații tinere obsedate de propria-și persoană,<br />

însetată de acumularea unui număr cât mai mare de așa-ziși ,,prieteni” virtuali, de a pune zeci<br />

de etichetări pe pozele noi, de a comenta tot ce văd pe Internet, de a-și face inimă rea pentru<br />

că nu a obținut „Like-urile” dorite.<br />

Peste 750 de milioane de oameni din întreaga lume folosesc Facebook pentru a difuza<br />

fotografii și videoclipuri, postează mesaje despre ceea ce fac și gândesc. Și Twitter, rețeaua<br />

socială care le permite membrilor ei să posteze mesaje scurte și imagini, are milioane de<br />

utilizatori. Unde ajungem? În cosmos? Devenim extratereștri? Ce facem cu viețile noastre?<br />

Experimentăm, da? Dar altă viață n-o să mai avem...de ce s-o irosim atât de prostește pe cea<br />

reală? Mergem în pas cu tehnologiile moderne, mereu în dezvoltare. Optăm pentru creații<br />

neobișnuite, inovații, dar să nu uităm să şi mai stăm cu picioarele pe pământ, nu plutind<br />

printre stele și comete. De ce să nu fim „obsedați” de o viață frumoasă, de oameni buni, de<br />

copii, de minunile acestei viețio?<br />

Oare nu face să ne punem următoarea întrebare: de ce optăm pentru socializarea online,<br />

când oamenii sunt alături de noi? De ce ascultăm muzică de pe net, când avem parte de<br />

concerte bune? De ce să nu procurăm o carte și s-o lecturăm ținând-o în mână, ci dăm<br />

preferință celor online?<br />

Lume, noi ne scurtăm viața cu bună ştiinţă și vom ajunge să înțelegem că am trăit-o fără<br />

niciun sens... Oare nu va fi o constatare prea târzie?<br />

Olga CIUGUREANU,<br />

masterandă la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială<br />

CUM SĂ DEVII<br />

PERSONALITATE?<br />

Pe parcursul vieţii e foarte important să devenim personalităţi,<br />

oameni la locul nostru. Pentru aceasta nu<br />

e destul să avem înfăţişare frumoasă şi haine luxoase. Ca să<br />

ajungem o personalitate, e nevoie de muncă, de voinţă, de<br />

perseverenţă, de răbdare şi, înainte de toate, de onoare.<br />

Într-adevar, ca să fim multumiţi de viaţă, trebuie să lucrăm<br />

la imagina noastră, la caracterul nostru în fiecare clipă.<br />

Noi vom obţine un nivel înalt de viaţă, când vom munci<br />

cu străduinţă deosebită. În opinia mea, totul în viaţă – succesele,<br />

izbânzile depind de oameni, de efortul lor conjugat.<br />

Afirmaţii de genul :”n-am putut, n-am avut posibilitate”, sunt doar nişte<br />

pretexte infantile. Desigur, totul depinde de dorinţa omului. Dacă el manifestă<br />

interes, dacă va găsi timpul necesar, atunci va avea şi voinţă, şi posibilitatea de<br />

a se realiza pe făgaşul vieţii. Doar nu în zadar se zice: ,,Dorinţa oferă o mie de<br />

posibilităţi, iar lipsa de dorinţă - o mie de motive”. Desigur, un rol important<br />

îl joacă puterea de voinţă şi răbdarea omului. El poate intreprinde unele acţiuni,<br />

poate obţine şi anumite succese, dar să se dezvinovăţească şi să spună:”am<br />

obosit, nu-mi reuşeşte totul!” Aceste slăbiciuni sunt dăunătoare, fiindcă trebuie<br />

să depui mereu eforturi mari pentru a te afirma într-un domeniu sau altul, să fii<br />

perseverent în acţiunile tale şi numai atunci vei dobândi un rezultat bun.<br />

Desigur, e important să avem onoarea ce nu se cumpără şi nu se vinde. Nu o<br />

dată constatăm, cu regrete şi dezamăgiri, că mulţi oameni, în goana dupa profit,<br />

îşi pierd cinstea şi onoarea. Aceștia devin cu timpul egoişti, lacomi, mercantili.<br />

Adesea, se întâmplă că această categorie de indivizi, simţind că se află în culmea<br />

succesului şi a bogaţiei, uită de onoare, uită de cinste, uită chiar de prieteni<br />

şi de rudele lor. Iată de ce trebuie să ţinem minte mereu de unde am plecat,<br />

unde şi cu cine tindem să ajungem acolo unde ar trebui să ajungem.<br />

Acestea, după părerea mea, ar fi doar câteva din condiţiile care ar defini formarea<br />

Personalităţii cu majusculă, un scop nobil şi deloc uşor spre care ar trebui<br />

să tindem fiecare în parte.<br />

Mariana UZUN,<br />

studentă în anul I, grupa rusă nr. 113,<br />

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine


Artiom Pipa şi Gheorghe Cernei de la Facultatea Ştiinţe Economice şi Andrian Zbârnea<br />

de la Facultatea de Biologie şi Pedologie au realizat o performanţă de răsunet la Campionatul<br />

Mondial Universitar la haltere, găzduit de oraşul Eliat din Israel, în perioada 5-8 noiembrie curent.<br />

Aceşti trei bravi studenţi de la „prima universitate” au cucerit o medalie de aur, cinci medalii<br />

de argint şi două medalii de bronz la reuniunea celor mai puternici studenţi de pe mapamond.<br />

Primul a intrat în luptă multiplul campion şi premiant european şi mondial, maestru în sport de<br />

clasă internaţională, Artiom Pipa, în limita categoriei de 69 kg.<br />

La exerciţiul „smuls” lupta s-a încins între sportivul de la USM<br />

şi reprezentanţii Coreei de Sud, Rusiei, Chinei şi Armeniei. Coreanul<br />

Won Jeongsik a ridicat 145 kg şi şi-a adjudecat madalia de aur la acest<br />

exerciţiu. Artiom Pipa şi Vanik Avetisyan au ridicat câte 142 kg, iar<br />

medalia de argint i-a revenit sportivului nostru, fiind mai uşor cu 300<br />

gr decât sportivul armean.<br />

La următorul exerciţiu, „aruncat”, Artiom Pipa a dat dovadă de<br />

multă perseverenţă, echilibru afectiv şi o mare concentrare a atenţiei,<br />

reuşind să intre în posesia medaliei de aur cu rezultatul de 176 kg.<br />

Această performanţă este totodată şi un nou record naţional la seniori.<br />

Medalia de argint, cu 175 kg, i-a revenit chinezului Liu Ronghong, iar<br />

cea de bronz şi-a adjudecat-o învingătorul la „smuls” Won Jeogsik,<br />

cu 173 kg.<br />

La total, Artiom Pipa şi Won Jeogsik au ridicat câte 318 kg, iar<br />

medalia de aur i-a revenit coreanului, care a fost cu 440 grame mai<br />

uşor decât halterofilul nostru, care şi aici a stabilit un nou record naţional.<br />

Medalia de bronz i-a revenit armeanului Vanik Avetisian, care a<br />

acumulat la ambele exerciţii 315 kg.<br />

Aşadar, Artiom Pipa a cucerit o medalie de aur, două medalii de argint<br />

şi a stabilit două recorduri naţionale, demonstrând o dată în plus că este lider la această categorie<br />

de greutate şi este unul din principalii candidaţi la o medalie olimpică în 2016 la Jocurile Olimpice<br />

din Rio de Janeiro.<br />

La categoria de 85 kg, maestrul în sport Gheorghe Cernei, care este şi Campion al Europei,<br />

s-a învrednicit de două medalii de bronz. La „aruncat”, Gheorghe a ridicat şi a menţinut deasupra<br />

În limbajul mass-mediei autohtone a apărut de ceva timp o vocabulă, care a<br />

cam luat-o razna: a vocifera. Din contextele în care este utilizată, se vede<br />

că autorii îi dau un sens inedit și foarte aproximativ, ca, de exemplu: formaţiunea<br />

a vociferat posibilitatea de a se aşeza la masa de negocieri doar cu PLDM, http://<br />

www.ropress.eu, 13 febr. 2011.<br />

Consultând dicționarul și apelând la niște noțiuni elementare de gramatică,<br />

putem afla, în primul rând, că a vocifera este un verb intranzitiv, ceea ce<br />

înseamnă că nu poate avea un complement direct, care răspunde la întrebarea ce?, cum e în<br />

exemplul de mai sus, deci nu se poate spune „a vociferat - ce? - posibilitatea” (tot așa cum nu se<br />

poate spune „el merge - ce? - drumul”, pentru că verbul a merge este intranzitiv, la fel ca și multe<br />

altele). În al doilea rând, și cel mai important, aflăm care este sensul cuvântului a vocifera: a<br />

vorbi răstit, mânios, cu glasul ridicat, iar în calitate de sinonime pentru acesta apar a răcni, a<br />

striga, a țipa, a urla, a zbiera.<br />

Dar iată cum arată o „recoltă” recentă de fraze ticluite cu verbul a vocifera, utilizat incorect:<br />

Faptul că Moscovei îi stă în gât identitatea română e problema ei (şi, eventual, a vicepremierului<br />

Dmitri Rogozin care a vociferat-o). http://ziar.jurnal.md/2012/05/25; În schimb,<br />

socialiștii se bucură de faptul că Marian Lupu a vociferat o idee susținută de ei. PRO TV, 25<br />

septembrie 2012; Valentin Dolganiuc: Când Putin a vociferat politica externă a Rusiei care va<br />

urma după, am spus că e un mare pericol; nicio listă din localităţile pe care le-a vociferat<br />

Acum două decenii pleca în eternitate marele<br />

nostru patriot, apărător înflăcărat al<br />

limbii române, profesor la Facultatea de Filologie,<br />

ucraineanul Ion Dumeniuk.<br />

Pe Ion Dumeniuk mi se pare că îl ştiu de când<br />

lumea. Mi-l amintesc de la facultate, deşi am absolvit-o<br />

în diferiți ani şi la profil divers. Mulţi ani l-am<br />

ştiut de profesor universitar, harnic publicist şi autor<br />

de cărţi didactice, un bun şi mult binevoitor consultant<br />

în probleme de ştiinţă şi politică lingvistică. Dar<br />

în istoria noastră se înscrie printre bărbaţii<br />

neamului care, cot la cot cu Silviu Berejan,<br />

Nicolae Mătcaş (în echipa dlui Ion<br />

Borşevici), prepară în filigran aspectul<br />

ştiinţific al legilor cu privire la limbi şi revenirea<br />

la grafia latină.<br />

Pe când era director general la Departamentul<br />

Limbilor, i-am propus pentru<br />

semnătură un document comun cu ministerul.<br />

În text îşi redactă cu mâna proprie<br />

numele, punând la sfârşit „capa”.<br />

- Păi, zic eu, aşa scriu ucrainenii.<br />

- Desigur, ... Eu şi sunt ucrainean...<br />

Sentimentul mi-a fost oarecum dublu<br />

la gândul că D-sa a fost mereu profesor de<br />

limbă la universitate, adică el, Ucraineanul,<br />

ne învaţă limba română..<br />

S-a născut Ion Dumeniuk în satul<br />

Socii Noi, comuna Albineţ (astăzi părţile Făleştilor),<br />

în familia agricultorului Zaharia al lui Timofei Duminică<br />

şi a Alexandrei Duminică, fiica lui Grigore<br />

Moraru din Teţcani, Briceni. Spre regret, informaţia<br />

elementară asupra spiţei masculine se încheie aici. În<br />

schimb, cea feminină, prin încrengătura morărească<br />

din Teţcanii Briceniului, este suficientă. Mama savantului<br />

– Alexandra sau Sanea (cum îi ziceau cu duioşie<br />

rutenească cei de ai casei) – s-a născut la 5 aprilie (s.<br />

v.), 1907, în familia lui Grigore Moraru (1880-1947).<br />

Grigore Moraru a fost fiul lui Toader Moraru (1883),<br />

nepot lui Maftei Moraru (1785-1841) şi strănepot lui<br />

Constantin (n. 1750).<br />

Pe acest Constantin îl aflăm în 1774 ca simplu<br />

morar la Teţcani. Folositoarea îndeletnicire a străbunicului<br />

trecu de la fecior la Maftei şi abia nepotul<br />

său, în 1839, îşi scrie cuvântul înaintea numelui de<br />

botez, deja ca nume mândru de familie, câştigat de<br />

părinţi în sudoarea frunţii. Bătuse ceasul constituirii<br />

numelor de familie. Şi, interesant lucru pentru această<br />

Redactor-ºef: Mihai MORÃRAª<br />

Design ºi machetare<br />

computerizatã: Maria BONDARI<br />

OPT MEDALII LA CAMPIONATUL MONDIAL UNIVERSITAR<br />

Corector: Viorica Molea<br />

Operatoare: Nata grigoriță<br />

Fotoreporteri: Marina CEBOTARI ºi<br />

Karim GRAID<br />

Editor: USM. Tiraj 1000 ex.<br />

Comanda: 410<br />

Sportul universitar<br />

capului 190 kg, cu 5 kg mai puţin decât rusul Artem Okulov, clasat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului,<br />

şi Aghasi Aghasyan din Armenia. La ,,total”, sportivul din Rusia cu 357 kg a devenit Campion<br />

Mondial Universitar, armeanul cu un total de 350 kg s-a clasat pe locul II, iar Gheorghe Cernei, cu<br />

346 kg, a cucerit a doua medalie de bronz.<br />

Cel de al treilea sportiv de la USM a evoluat în limita categoriei de 105 kg. Andrian Zbârnea,<br />

maestru în sport, a cucerit trei medalii de argint la „smuls”, „aruncat” şi „total”, în premieră devenind<br />

vicecampion mondial universitar. Până acum cea mai importantă realizare a sportivului nostru<br />

era bronzul de la Campionatul Europei, tineret. Andrian, care a ridicat 168<br />

kg la ,,smuls”, 200 kg la ,,aruncat” şi 368 kg la ,,total” a fost depăşit numai<br />

de halterofilul din Rusia Ghennady Muratov.<br />

Lupta pentru locul III a fost foarte încinsă şi s-a dat între chinezul<br />

Xu Yifeng şi lituanianul Simkus Modestas. De data aceasta sportivul lituanian<br />

a reuşit să urce pe treapta a III-a a podiumului atât la „smuls” şi<br />

„aruncat”, cât și la „total”.<br />

Aceşti voinici de la USM, care îmbină activitatea din aulele studenţeşti<br />

cu cea sportivă de înaltă performanţă, au demonstrat, o dată în plus,<br />

că sunt tineri cu mare caracter, dar să nu uităm că anume caracterele duc<br />

naţiunile înainte. Să reamintim că sportul de performanţă este o activitate<br />

specifică de limită a posibilităţilor fizice şi psihice ale omului, deoarece,<br />

prin definiţie, sportul este competiţie, întrecere cu spaţiul, timpul, gravitaţia,<br />

cu natura, cu alţii şi cu sine. Iar învingători devin numai acei oameni<br />

care se pot învinge, în primul rând, pe sine şi apoi pe alţii, deoarece cel<br />

care-l învinge pe altul e tare, iar cel care se învinge pe sine e puternic. Iar<br />

În imagine, de la stânga spre dreapta: Grigore aceşti tineri cu adevărat sunt puternici şi la propriu şi la figurat.<br />

Cernei, Andrian Zbârnea şi Artiom Pipa Rectoratul, Catedra Cultură Fizică şi Sport, decanatele Facultăţilor Ştiinţe<br />

Economice, Biologie şi Pedologie, întreaga comunitate universitară<br />

le transmite performerilor noştri cele mai sincere sentimente de gratitudine pentru aceste succese<br />

notorii şi isprăvi deosebite.<br />

Boris BOGUŞ,<br />

şef Catedra Cultură Fizică şi Sport, antrenor emerit, conferenţiar universitar,<br />

doctor în psihopedagogie, OM EMERIT<br />

CINE VOCIFEREAZĂ FĂCÂND GREȘELI<br />

Străjeri ai demnităţii noastre<br />

perioadă, în unele sate de lângă Teţcani, sate moldoveneşti,<br />

numele erau scrise în cărţi bisericeşti Melnic,<br />

iar în paranteze se preciza On Je I Morăruţ. Teţcănenii,<br />

însă, au rezistat bine până în zilele noastre.<br />

Vasăzică, Ion Dumeniuk este de obârşie mixtă.<br />

Am putea presupune că în Ion Dumeniuk preleva<br />

sângele morăresc, de Teţcănean, de prin părţile Bricenilor.<br />

Dar, totodată, repet, el se mândrea cu sângele<br />

tatălui său, ţinea mult la cultura Ucrainei, preţuia<br />

spiritualitatea specifică a acestui popor harnic şi civilizat.<br />

Ion Dumeniuk ne ştia foarte bine sufletul,<br />

îl dureau durerile noastre, le trăia<br />

sincer şi activ împreună cu noi. Cunoscând<br />

bine afinităţile tragediei acestor<br />

două neamuri vecine, cu întreaga-i fire<br />

omenească pătrunsu-ne-a esenţa şi cu<br />

toate mijloacele disponibile s-a ridicat<br />

întru apărarea ei, poate mai mult, mai<br />

bine şi mai îndrăzneţ decât mulţi dintre<br />

noi. A luptat deschis pentru drepturile<br />

noastre, prin fapte şi acţiuni concrete<br />

le-a susţinut, aşa cum ar fi dorit să-i<br />

susţinem şi noi pe conaţionalii săi, la o<br />

adică. Avea o filozofie a lui, o înţelepciune<br />

a lui. În esenţă. Ion Dumeniuk,<br />

ucraineanul, constituie un model rar de<br />

conduită pentru noi toţi, indiferent de<br />

ce sânge suntem pe aici, în ţărişoara aceasta. Un model<br />

anume prin faptul că atunci, când concetăţeanul<br />

tău de alt sânge, românul-moldovean de aici, se află<br />

la ananghie, este etic şi omeneşte să-i sari în ajutor,<br />

să fii sufleteşte mereu alături de el. Acest devotament<br />

şi abnegaţie a lui Ion Dumeniuk se profila incontinuu<br />

pe un fondal de ostilitate, de indiferenţă din partea<br />

unora (care, în ceasul de cumpănă, s-ar fi cuvenit să<br />

fie suflet în suflet cu etnia băştinească, de bază).<br />

Grele cuvinte a spus, deja lângă sicriul regretatului<br />

Ion Dumeniuk, Nicolae Dabija:<br />

- Dacă cumva se va întâmpla că noi vom dispărea,<br />

unul câte unul, să dea Sfântul Dumnezeu ca în<br />

fruntea neamului nostru să fie un ucrainean ca Ion<br />

Dumeniuk...<br />

Vlad CIUBUCCIU,<br />

coleg de breaslă, şef al Departamentului Limbilor<br />

(1995-1997)<br />

Vorbirea corectă<br />

Ostaf nu au fost prezentate Comisiei electorale. http://politicom.moldova.org 31 iulie; Totodată,<br />

Ghimpu, deşi a vociferat numele candidaţilor PL, nu i-a propus spre discuţie. http://www.<br />

bogdantsirdea.eu/.<br />

Un simplu exercițiu de utilizare a sinonimelor pentru a vocifera, în aceste contexte, arată cât<br />

de bizare sunt semnificațiile la care s-a ajuns.<br />

Apare fireasca întrebare: de unde s-au luat aceste ciudățenii semantice? Se pare că tot<br />

procedeul calchierii din limba rusă le joacă festa celor care folosesc cuvintele după ureche,<br />

fără să se îngrijească de rostul lor adevărat. În contexte de tipul celor de mai sus, în limba rusă<br />

apare verbul огласить cu sensul de „a da citire, a face public, a anunța, a spune; a face să<br />

răsune”. Iar radicalul acestui verb - глас - există și în română, unde avem substantivul glas, dar<br />

și verbul a glăsui, pentru care dicționarele fixează o marcă stilistică: a glăsui glăsuiesc, vb. IV.<br />

1. Intranz. și tranz. (Azi poetic și fig.) A vorb; a spune. Iar întrucât a glăsui este perceput deja ca<br />

fiind arhaic, s-a recurs la sinonimul lui glas - voce, obținându-se, astfel, acest sens hibrid și greșit<br />

al derivatului a vocifera.<br />

Or, cei care cu adevărat vociferează nu au decât să o facă sănătoși: vociferează șoferii în<br />

fața primăriei, vociferează unii deputați în Parlament, vociferează un șef supărat, iar presa<br />

trebuie să se dumirească și să înțeleagă cine și ce face, ca să ne informeze corect.<br />

Irina CONDREA,<br />

profesor universitar, şefa Catedrei Limba Română<br />

Săptămâna tineretului<br />

OSTAŞ AL PROPĂŞIRII CONSTELAŢIA DANSULUI ŞI MUZICII, 2012<br />

,,Tinereţea este un soare care-şi prelungeşte răsăritul”<br />

Victor Hugo.<br />

Acest celebru aforism al marelui romancier francez ar vrea să ne spună că perioada<br />

care ne pregăteşte pentru viaţă ne oferă momente de neuitat pentru viitorul<br />

nostru, este acea comoară care constituie tinereţea însăşi, ea însoţindu-ne mereu<br />

sub formă de amintiri şi clipe de neuitat. Iată de ce a devenit deja o tradiţie ca în Republica<br />

Moldova să se organizeze Săptamâna tineretului în fiecare an. De data aceasta<br />

sărbătoarea noastră a fost găzduită de Casa de Cultură, USM, pe data de 14 noiembrie.<br />

Programul “Constelaţia dansului şi muzicii, 2012” a reunit mai multe instituţii de învătamânt<br />

din Chişinău. Astfel, pe fondul muzical, s-au întâlnit cei mai talentaţi studenţi.<br />

Trupele de dans de la Academia de Studii Economice din Moldova, de la Academia de<br />

Muzică, Teatru<br />

şi Arte<br />

Plastice şi de<br />

la Universitatea<br />

de Stat<br />

din Moldova<br />

au prezentat<br />

pe scenă<br />

dans, ritm,<br />

muzică şi ...<br />

mult talent.<br />

Secretul<br />

mişcării a<br />

fost demonstrat<br />

cu o<br />

d e o s e b i t ă În imagine: O secvenţă din spectacolul dedicat Săptămânii<br />

măiestrie de Tineretului. Casa de Cultură USM, 14 noiembrie, 2012.<br />

ansamblul de<br />

dans sportiv Elite Dance conducător artistic Mihail Dudnic, şi de ansamblul de dans<br />

modern Dance Avenu, conducător artistic Olga Eni, artiştii noştri demonstrând abilitatea<br />

limbajului ascuns al sufletului lor frumos.<br />

Prezent la eveniment, domnul Nicolae Sadovei, prorector al Universităţii de<br />

Stat din Moldova pentru probleme sociale şi studenţeşti, a felicitat călduros tânăra<br />

generaţie de studenţi talentaţi cu ocazia sărbătorii lor, urându-le succese şi performanţe<br />

cât mai impresionante. Cu un mesaj mobilizator li s-a adresat celor prezenţi şi dna<br />

Gabriela Recinschi, şefă de direcţie la Ministerul Tineretului şi Sportului.<br />

Invitaţii speciali ai serii au fost interpreţii de muzică uşoară Aura, Georgeta Voinovan,<br />

Elena Sârbu şi Chiril Oarza.<br />

La final, coordonatorilor echipelor de dans le-au fost înmânate diplome şi distincţii<br />

speciale.<br />

Şi în încheiere o constatare : chiar dacă asistăm la scurgerea ireversibilă a timpului,<br />

trebuie să ne păstrăm tinereţea sufletului şi s-o alimentăm, ori de câte ori simţim<br />

nevoia, pentru că tinereţea este perioada în care omul e capabil să se dedice oricărui<br />

lucru cu patos, descoperind tainele vieţii.<br />

Irina CHIVIRIGA,<br />

anul II, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării<br />

Adresa: str. A.Mateevici 60, MD 2009<br />

Blocul II (Anexa), bir.15, tel. 57-76-39<br />

Versiunea electronicã: www.usm.md/ziar

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!