modestia
27 noiembrie, 2012. Nr.4 (138) - Universitatea de Stat din Moldova
27 noiembrie, 2012. Nr.4 (138) - Universitatea de Stat din Moldova
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
2 27 noiembrie 2012, nr.4 (138)<br />
Urmare din pagina 1<br />
Cercetarea universitară se realizează în laboratoare sau echipe de cercetare care sunt<br />
asociate în 5 centre de cercetare ştiinţifică:<br />
Centrul Materiale şi Dispozitive cu Semiconductori; Centrul Chimie aplicată şi Ecologică;<br />
Centrul „Probleme actuale ale matematicii, informaticii şi economiei”; Centrul<br />
„Ştiinţe ale Vieţii” şi Centrul „Ştiinţe ale Educaţiei şi Socio-umanistice”.<br />
Universitatea de Stat din Moldova este acreditată la 9 profiluri ştiinţifice cu calificativul<br />
„bine”, iar la un profil – cu calificativul „foarte bine”. Pentru întregul sistem de cercetare universitară<br />
ni s-a acordat categoria A – organizaţie cu recunoaştere internaţională. Vizibilitatea internaţională<br />
este asigurată prin publicaţii solide în străinătate, referinţe bibliografice la publicaţii,<br />
participări la conferinţe şi în proiecte internaţionale. Numai în anul 2011 au fost publicate 29 de<br />
articole în reviste internaţionale cu factor de impact, 36 de articole în reviste şi culegeri de lucrări<br />
ştiinţifice editate în străinătate, 192 de rezumate ale prezentărilor la diferite manifestări ştiinţifice<br />
internaţionale. Proiecte şi cercetări comune cu universităţi de peste hotare se realizează, practic,<br />
la toate catedrele şi departamentele universităţii, iar geografia colaborărilor noastre este diversificată<br />
şi include universităţi prestigioase din Europa, Asia şi America. O susţinere importantă ne<br />
acordă absolvenţii noştri, care astăzi sunt antrenaţi în cercetare peste hotarele ţării. Prin nivelul<br />
lor, prin modul de abordare şi de soluţionare a celor mai importante probleme, diaspora ştiinţifică<br />
ne produce o imagine spectaculoasă în mai multe universităţi din SUA, Canada, Marea Britanie,<br />
Franţa, Germania, Olanda, Belgia, Austria, Federaţia Rusă, Ucraina, România.<br />
Nu voi urma cu detalii, dar în această zi vom specifica: participăm la proiecte internaţionale,<br />
coordonăm programe de Stat, avem proiecte pentru tinerii cercetători, avem proiecte câştigate<br />
în cadrul Programelor şi fundaţiilor internaţionale FP-7, STCU, CRDF, INTAS, NATO, proiecte<br />
bilaterale cu Federaţia Rusă, Belarus şi România, iar în perspectivă cu Franţa şi Germania.<br />
Chiar ultima acţiune a Universităţii de Stat din Moldova – Conferinţa Internaţională „Interferenţe<br />
universitare – integrare prin cercetare şi inovare” – a găzduit 52 de oaspeţi din 12 ţări, inclusiv<br />
din Canada, Brazilia, Coreea de Sud, Finlanda, Germania, Italia. O activitate fructuoasă<br />
o avem şi în domeniul inovării. Numai în ultimii 5 ani colaboratorii facultăţilor ştiinţelor exacte<br />
şi ale naturii au înregistrat peste 200 de brevete, au participat la prestigioase Târguri Internaţionale,<br />
unde au fost premiaţi cu medalii preţioase.<br />
Iată pe scurt, Domnule Preşedinte, cine suntem noi, Universitatea de Stat din Moldova şi<br />
Alma Mater pentru Dvs.<br />
Într-o epocă în care informaţia şi cunoaşterea,<br />
în general, devin factorii principali<br />
ai dezvoltării, este de aşteptat ca importanţa<br />
învăţământului să crească. Constituirea unei<br />
societăţi bazate pe cunoaştere poate fi realizată<br />
numai prin ridicarea nivelului de instruire. Societatea<br />
bazată pe cunoaştere este, în primul<br />
rând, societatea calităţii.<br />
Misiunea Universităţii de Stat din Moldova,<br />
ca şi cea a oricărei instituţii adevărate, este<br />
de a transmite cultura prin cercetare şi cunoaştere,<br />
de a funcţiona ca focar de modernizare<br />
a componentelor intelectuale şi tehnologice,<br />
răspunzând aşteptărilor specifice de formare<br />
profesională a membrilor societăţii (la nivel<br />
naţional, regional şi internaţional) întru modelarea<br />
unui viitor mai bun. Modernizarea învăţământului<br />
superior a<br />
devenit indispensabilă<br />
odată cu globalizarea<br />
economiei,<br />
acesta conducând<br />
la internaţionalizarea<br />
învăţământului<br />
şi a cunoaşterii. În<br />
contextul necesităţii<br />
de a oferi<br />
studenţilor competenţele<br />
necesare<br />
pentru a face faţă<br />
cerinţelor spaţiului european de învăţământ<br />
superior şi de a conştientiza ideea de a împărţi<br />
valorile, aparţinând unei zone socioculturale<br />
comune, Universitatea de Stat din<br />
Moldova a încheiat acorduri de colaborare<br />
cu universităţi şi alte instituţii de învăţământ<br />
superior din diverse ţări.<br />
Printre cele mai recente acorduri încheiate<br />
este şi cel cu Universitatea din Bacău „Vasile<br />
Alecsandri”, inclusiv cu Centrul de Cercetare<br />
„Inginerie Fizică şi Ingineria Mediului”al Facultăţii<br />
de Inginerie, scopul fiind îmbunătăţirea<br />
calităţii şi relevanţei studiilor prin consolidarea<br />
cooperării internaţionale (mobilitatea academică<br />
a studenţilor şi cadrelor didactice). Primele<br />
experienţe ale acestei cooperări au fost resimţite<br />
timp de două săptămâni de către masteranzii<br />
anului întâi de la Facultatea de Fizică şi Inginerie,<br />
care studiază în comun cu colegii lor din<br />
România la programul de master „Procedee<br />
şi metode de măsurare în Ingineria mediului”.<br />
Această perioadă de timp s-a manifestat<br />
prin vizita şi munca deosebită depusă de către<br />
trei cadre didactice cu renume şi experienţă bogată<br />
în domeniu de la universitatea de pe celălalt<br />
mal al Prutului. Domnul George CULEA,<br />
profesor universitar la Universitatea din Bacău,<br />
directorul Departamentului „Energetică, Mecatronică<br />
şi Ştiinţa Calculatoarelor”, Facultatea<br />
de Inginerie, ne-a iniţiat în „Bazele modelării şi<br />
simulării proceselor industriale”, ceea ce ne va<br />
permite obţinerea de valoroase informaţii preliminare<br />
etapelor de proiectare tehnică şi de încercare<br />
a procesului real, oferind posibilitatea<br />
de a modifica uşor şi cu costuri minime parametrii<br />
constructivi şi funcţionali ai sistemului<br />
simulat, precum şi condiţiile impuse pentru experiment.<br />
Domnia sa a fascinat audienţa, atrasă<br />
de spectacolul ideilor, prin forţa intelectuală şi<br />
charisma sa. Fire modestă, domnul profesor a<br />
fost apreciat pentru calitatea muncii depuse şi<br />
nu pentru funcţiile deţinute, cu toate că posedă<br />
un CV bogat, pe bună dreptate.<br />
Cu deosebită măiestrie doamnele Adriana<br />
FÂNARU şi Denisa NISTOR, profesori<br />
universitari, titulari<br />
la Specialitatea „Ingineria<br />
Produselor<br />
Alimentare/ Ingineria<br />
Proceselor Chimice<br />
şi Biotehnologice”,<br />
ne-au aprofundat în<br />
tainele organizării şi<br />
Actualitatea la zi<br />
Tiimpul nostru la prezent şi viitor<br />
CEL MAI IMPORTANT INDICATOR DE PERFORMANŢĂ –<br />
Punţile interuniversitare<br />
SPRE O SOCIETATE A CALITĂŢII<br />
(Demararea Programului comun de master USM – Universitatea<br />
„Vasile Alecsandri” din Bacău)<br />
În obiectiv Facultatea de Fizică și Inginerie<br />
planificării activităţilor<br />
de cercetare –<br />
dezvoltare ştiinţifică.<br />
Elegante în ţinută şi<br />
comportament, foarte<br />
atente în pregătirea lecţiilor, dumnealor au fost<br />
receptive la solicitările studenţilor, gata oricând<br />
să ne ofere ajutor sau un sfat. Deschişi pentru<br />
colaborare şi pentru promovarea tinerilor studioşi,<br />
dascălii din România ne-au mărturisit că<br />
au rămas impresionaţi de seriozitatea şi gradul<br />
de interes manifestat de masteranzi în cadrul<br />
prelegerilor ţinute.<br />
Întrebaţi ce sfat ar da studenţilor pentru<br />
atingerea performanţelor în profesia aleasă,<br />
răspunsul a fost că, în baza propriilor experienţe,<br />
să perseverăm, să avem aspiraţii mari şi<br />
mereu să tindem a le împlini, iar în activitatea<br />
noastră profesională să predomine lucrul practic.<br />
Tot de la Domniile lor am aflat că succesul<br />
în muncă este garantat de însuşirea logică a cunoştinţelor<br />
şi de respectul faţă de muncă.<br />
Noi, studenţii ciclului II al programului de<br />
master „Procedee şi metode de măsurare în<br />
Ingineria mediului”, aducem sincere mulţumiri<br />
cadrelor didactice ale Universităţii „Vasile<br />
Alecsandri” din Bacău, care au pus temelia<br />
acestei colaborări. Ne exprimăm gratitudinea<br />
pentru organizarea impecabilă şi variată a cursurilor.<br />
Alisa MOŞNEAGA,<br />
masterandă, Facultatea de Fizică<br />
şi Inginerie<br />
UNIVERSITATEA<br />
De ziua științei<br />
CERCETAREA UNIVERSITARĂ<br />
În evoluţia universităţilor moderne, pe lângă funcţiile clasice – cea didactică, care implică<br />
formarea unei resurse umane calificate pentru societate; cea de cercetare, care asigură crearea<br />
unei societăţi bazate pe cunoaştere cu generarea cunoştinţelor şi valorificarea lor prin inovare<br />
şi transfer tehnologic; cea socio-culturală, care formează noul cetăţean, iar în limbajul nostru<br />
„cărturar şi cu şapte ani de-acasă”, mai apare o nouă funcţie – cea antreprenorială. Pentru aceasta<br />
universităţile moderne sunt chemate să dezvolte programe de cercetări ştiinţifice orientate<br />
spre dezvoltarea societăţii, să gestioneze colective de cercetare şi şcoli ştiinţifice de excelenţă.<br />
Universitatea care-şi doreşte durabilitate în acest mileniu va fi cu certitudine una inovativă, cu<br />
puternice valenţe creative, avansată dinamic şi ancorată în evoluţia mediului socio-economic şi<br />
a societăţii în ansamblu.<br />
Nu ne va fi uşor, mai ales că se impun acţiuni de austeritate şi în sistemul de cercetare<br />
şi inovare. Nu ne va fi uşor, deoarece, am ignorat sau n-am conştientizat la timpul respectiv<br />
componenta de cercetare universitară. Dar suntem împreună, avem încredere în acest Senat,<br />
deoarece anume acest Senat a acceptat gradaţiile de merit, identificând pentru prima dată nucleul<br />
performant al Universităţii de Stat din Moldova. Acest nucleu împreună îl vom consolida,<br />
vom crea condiţii optime pentru dezvoltarea lui în scopul fortificării componentei de cercetare<br />
şi inovare în Universitatea de Stat din Moldova.<br />
Ne-am încadrat, pentru următorii doi ani, în câteva acţiuni, care au la baza lor modernizarea,<br />
optimizarea şi eficientizarea resurselor umane, materiale şi financiare. Până<br />
la sfârşitul anului, vom avea trei Hotărâri de Guvern care ţin de modernizarea campusurilor<br />
universitare, a blocurilor de studii, a muzeului şi bibliotecii universitare. Începând<br />
cu anul următor, este preconizată trecerea la autonomia financiară, care presupune un<br />
management participativ, o responsabilitate enormă în gestiunea resurselor financiare şi<br />
materiale. Dar anume aceste acţiuni, dacă Senatul va accepta, ne vor permite să consolidăm<br />
componenta de cercetare universitară, să creăm condiţii noi şi moderne pentru realizarea activităţilor<br />
universitare. Şi în final, dragi colegi, cu prilejul Zilei Internaţionale a Ştiinţei, vă doresc<br />
sănătate, fericire, atitudine responsabilă, atmosferă creatoare, grijă, atenţie şi respect reciproc,<br />
noi succese!<br />
Vă mulţumesc pentru toate!<br />
Cheorghe CIOCANU,<br />
Rectorul Universităţii de Stat din Moldova, Profesor universitar<br />
Omagiaţii noştri<br />
STRĂLUCIT EXPONENT AL ŞTIINŢEI FIZICE<br />
Şeful catedrei „Fizica Aplicată şi InformaticĂ”, Laureat al<br />
Premiului de Stat al R.Moldova, doctor habilitat, profesor<br />
universitar Dmitri Nedeoglo -70<br />
S-a născut la 1 noiembrie, 1942, în satul<br />
Copceac, raionul Ceadîr-Lunga. A de conducţie izotropică obişnuită. Lucrările<br />
tibilităţii prin salt în semiconductorii cu bandă<br />
absolvit Facultatea de Fizică şi Matematică a<br />
Universităţii de Stat din Moldova (1965), Specialitatea<br />
“Fizica”.<br />
Urmând studiile postuniversitare la Institutul<br />
Fizico-Tehnic A.F.Ioffe, Sankt-Petersburg,<br />
în anul 1972, sustine teza de doctor in ştiinţe<br />
fizico-matematice, cu tema: “Cercetarea proprietăţilor<br />
profesorului universitar D. Nedeoglo sunt bine<br />
cunoscute în ţara noastră şi peste hotarele ei,<br />
a participat la numeroase conferinţe ştiinţifice<br />
de fizică a semiconductorilor şi a stărilor condensate,<br />
lucrările Domniei sale fiind raportate<br />
la conferinţele din tară şi peste hotare.<br />
Una din preocupările de bază ale sale este<br />
electrice ale arsenurii de galiu şi pregătirea cadrelor ştiinţifice. Prin şcoala<br />
fosfurii de indiu de puritate înaltă”. Intre timp<br />
este numit în postul de cercetător ştiintific superior<br />
(1979), perioadă când lucrează la teza<br />
de doctor habilitat cu tema: “Fizica proceselor<br />
electronice şi radiante în semiconductorii binari<br />
din rândul izoelectronic al germaniului”,<br />
pe care o susţine în anul<br />
1987. În anul 1990 este confirmat cu<br />
titlul de profesor universitar. Pentru<br />
domniei sale au trecut 8 doctori în ştiinţe în<br />
domeniul fizicii semiconductorilor, fiind numit<br />
referent oficial la peste 15 teze de doctor şi<br />
doctor habilitat.<br />
Pe parcursul îndelungatei sale cariere,<br />
D. Nedeoglo a semnat circa 300 de<br />
publicaţii, inclusiv monografia “Proprietăţile<br />
electrice şi luminiscenţa selenurii<br />
de zinc”, Chişinău, 1984.<br />
merite deosebite în activitatea ştiinţifică<br />
Rezultatele investigaţiilor sale<br />
şi de cercetare, la 5 noiembrie 2012<br />
este decorat cu Medalia „Dimitrie<br />
Cantemir” a Academiei de Ştiinţe a<br />
Moldovei şi cu „Medalia USM”, fiind<br />
înaintat pentru conferirea distincţiei de<br />
stat Ordinul “Gloria Muncii”.<br />
La USM activează din anul 1966 şi a parcurs<br />
toate treptele carierei didactico-ştiinţifice.<br />
Actualmente exercită funcţia de şef al<br />
Catedrei Fizica Aplicată şi Informatică şi de<br />
conducător ştiinţific al L.C.Ş. Fizica semiconductorilor.<br />
Timp de mai multi ani omagiatul<br />
nostru a predat diferite discipline normative<br />
şi cursuri speciale: Bazele electrotehnicii; Bazele<br />
radioelectronicii; Fenomene de neechilibru<br />
în semiconductori; Teoria electronică a<br />
semiconductorilor; Fizica semiconductorilor<br />
neordonaţi; Bazele fizice ale optoelectronicii;<br />
Luminescenţa semiconductorilor; Criogenica<br />
şi supraconductibilitatea; Conversia fotovoltaică<br />
a energiei solare.<br />
Profesorul universitar D. Nedeoglo e cunoscut<br />
şi apreciat pe larg prin investigaţiile<br />
sale ştiinţifice fundamentale în domeniul proprietăţilor<br />
cinetice şi luminiscente ale semiconductorilor<br />
A II B VI şi A III B V . Direcţia ştiinţifică<br />
dezvoltată sub conducerea Domniei sale<br />
cuprinde un cerc larg de probleme actuale ale<br />
fizicii semiconductorilor: localizarea stărilor<br />
electronice; formarea spectrului energetic al<br />
electronilor cu luarea în considerare a interacţiunii<br />
electron-electron; transferul de sarcină prin<br />
mecanism tunel pe stările localizate în sisteme<br />
neordonate; interacţiunea defectelor impuritare<br />
şi intrinsece în semiconductori.<br />
Savantul pe care l-am sărbătorit recent a<br />
efectuat experimente fundamentale de verificare<br />
a concluziilor de bază ale teoriei conduc-<br />
știinţifice au fost prezentate la peste 90<br />
de Conferinţe internaţionale şi 35 de<br />
foruri republicane.<br />
Profesorul universitar, doctor habilitat<br />
Dmitri Nedeoglo este Laureat al<br />
Premiului de Stat în domeniul ştiintei<br />
si tehnicii (1989), membru al Consiliului Ştiinţific<br />
Specializat DH 01.92.16 şi DH 01.92.08<br />
de susţinere a tezelor de doctor şi doctor habilitat,<br />
membru al Senatului Universităţii de Stat<br />
din Moldova, preşedinte al Seminarului de<br />
profil la Specialitatea „Fizica şi ingineria semiconductorilor”,<br />
membru al Consiliului Facultaţii<br />
de Fizică şi Inginerie, membru al colegiului<br />
redacţional al revistei ştiinţifice „Moldavian<br />
Journal of the Physical Societies”, membru al<br />
Prezidiului comitetului sindical al universităţii,<br />
membru al Prezidiului comitetului executiv<br />
al Asociaţiei găgăuzilor “Kадашлык - Frăţie<br />
– Братство”, Cetăţean de Onoare al UTA Găgăuzia<br />
(2002). În perioada anilor 1990-1995 a<br />
fost ales şi a activat în calitate de consilier al<br />
Primăriei municipale Chişinău.<br />
Rezultatele ştiinţifice remarcabile ale acestei<br />
remarcabile personalităţi – Dimitri Nedeoglo<br />
au fost apreciate la justa valoare. Drep mărturie<br />
pot servi numeroasele proiecte ştiinţifice,<br />
realizate în comun cu savanţii cu renume din<br />
Germania, Franţa, Finlanda, Federaţia Rusă.<br />
La acest onorabil popas aniversar îi dorim<br />
distinsului nostru Om de ştiinţă cu majusculă,<br />
pedagogului de vocaţie, îndrumătorului şi dascălului<br />
de excepţie al multor generaţii de fizicieni<br />
Dimitri Nedeoglo multe realizări în continuare,<br />
sănătate, prosperare, optimism în toate,<br />
fericire şi tradiţionalul nostru La mulţi ani!<br />
Senatul USM,<br />
Colectivul Facultăţii de Fizică şi Inginerie
4 27 noiembrie 2012, nr.4 (138)<br />
Facultatea de Ştiinţe Economice (FŞE) a Universităţii<br />
de Stat din Moldova, înfiinţată în anul 1953<br />
şi redeschisă în anul 2002, este alcătuită din cinci catedre<br />
de specialitate: Administrarea Afacerilor; Finanţe şi Bănci;<br />
Marketing şi Relaţii Economice Internaţionale (REI); Contabilitate<br />
şi Informatică Economică; Teoria Economică şi<br />
Metodologia Cercetării.<br />
În întreaga perioadă, FŞE a consolidat şi a dezvoltat relaţii<br />
de colaborare cu instituţii din ţară şi de peste hotarele<br />
ei, stabilindu-se relaţii de colaborare didactico-ştiinţifică cu<br />
facultăţile similare din instituţiile superioare de învăţământ<br />
din ţară şi dincolo de hotarele ei.<br />
Ultima acreditare a activităţii ştiinţifice a facultăţii a<br />
fost realizată de CNAA în anul 2010. Cu toate că facultatea<br />
este „tânără”, ea dispune de specialişti de înaltă calificare<br />
şi prestigiu, obţinând rezultate remarcabile în domeniul de<br />
specialitate. Cadrele noastre didactice ştiu să-şi organizeze<br />
activitatea cotidiană, inclusiv cea ştiinţifică şi de cercetare,<br />
colaborând fructuos cu savanţi din străinătate.<br />
Precizăm că, în cadrul facultăţii, activează 105 cadre ştiinţifico-didactice<br />
titulare, inclusiv 7 doctori habilitaţi, 8 profesori,<br />
45 de doctori în economie. La facultate îşi fac studiile<br />
şi 44 de doctoranzi.<br />
Direcţia Ştiinţifică de Cercetare a facultăţii noastre planificate,<br />
pentru perioada 2012-2015 contine următorul deziderat:<br />
“Modalităţi de eficientizare a sistemului economico-financiar<br />
în contextul<br />
restructurării economiei<br />
Republicii<br />
Moldova orientate<br />
spre o dezvoltare<br />
durabilă”. Coordonator<br />
al temei de<br />
cercetare este subsemnata,<br />
Galina Ulian.<br />
În cadrul temei<br />
generale menţionate<br />
sunt desfăşurate următoarele<br />
subiecte<br />
de cercetare ale catedrelor<br />
de specialitate:<br />
Catedra Finanţe şi Bănci: Tema ştiinţifică de cercetare:<br />
Aspectul financiar al restructurării economiei Republicii<br />
Moldova orientate spre o dezvoltare durabilă. (Responsabil:<br />
Ştefaniuc Olga, doctor, conferenţiar universitar).<br />
Catedra Administrarea Afacerilor: Tema ştiinţifică de<br />
cercetare: Modalităţi de eficientizare a sistemului de management<br />
în contextul dezvoltării economiei concurenţiale din<br />
Republica Moldova. (Responsabil: Jalencu Marian, doctor,<br />
conferenţiar universitar).<br />
Catedra Contabilitate şi Informatică Economică:<br />
Tema ştiinţifică de cercetare: Problemele calculaţiei costurilor<br />
serviciilor acordate, contabilitatea şi analiza acestora în<br />
diferite sfere. (Responsabil: Dolghi Cristina, dr. conf. univ.)<br />
Catedra Marketing şi REI: Tema ştiinţifică de cercetare:<br />
Politici de promovare a produselor şi serviciilor autohtone<br />
pe pieţele externe, marketing şi logistică. (Responsabil<br />
Alexandru Gribincea, dr. hab. prof. univ.)<br />
Catedra Teorie Economică şi Metodologia Cercetării:<br />
Tema ştiinţifică de cercetare: Probleme ale teoriei şi practicii<br />
economice. (Responsabil Capsâzu Valeriu, dr. conf. univ.)<br />
Cercetătorii ştiinţifici ai Facultăţii Ştiinţe Economice<br />
sunt antrenaţi şi în activităţi conexe cercetării, precum: elaborarea<br />
de manuale, monografii, lucrări metodice; activităţi<br />
extracurriculare; conducerea tezelor de licenţă, masterat,<br />
doctorat. În procesul de instruire, cercetătorii ştiinţifici ai<br />
facultăţii sunt implicaţi la toate cele trei cicluri de studii –<br />
ciclul I, Licenţă, ciclul II, Masterat; ciclul III, Doctorat, precum<br />
şi la ciclul de studii post-doctorat.<br />
Printre lucrările didactice şi monografiile din ultima<br />
perioadă nominalzăm următoarele titluri:<br />
1. „Finanţe publice” , Editura USM, 2011, 314 p., autori<br />
prof. univ., dr. hab., Ulian Galina; dr., conf. univ., Doga-<br />
Mârzac Mariana; dr., conf. univ., Rotaru Lilia.<br />
2. „Marketing bancar”, Chişinău, CEP USM, 2011,<br />
120 p., autori: conf. univ., dr. Ştefaniuc Olga; lect. univ.,<br />
doctorand, Pîslaruc Daniela.<br />
3. Monografia „ Ecualizarea veniturilor bugetare”,<br />
Editura “Tehnica-Info”, Iaşi, 2011, 218 p., autori prof. univ.,<br />
dr. hab., Manole Tatiana; dr., conf. univ., Rotaru Lilia.<br />
4. Antreprenoriat: iniţierea afacerii, Chişinău, UTM,<br />
2010. – 344 p., coord. L. Bugaian, Jalencu M. (coautor).<br />
5. Monografia „Particularităţi ale contabilităţii în activitatea<br />
de asigurări”. Somersbi SRL Tiporgrafia ”Sirius”,<br />
Chişinău, 2008, 166 p., autor Dolghi Cristina.<br />
6. „Matematici pentru economişti”, Ediţia a II-a. Ed.<br />
CEP USM, Chişinău 2010, autori Prodan Nicolae, Calin Iurie,<br />
Platon Valeriu, Garştea Ala, Grigor Raisa.<br />
7. “Programarea logică. Îndrumar metodic”. Ed. CEP<br />
USM, Chişinău 2010, 71 p., autori Apetrii Natalia, Tîrşu Valentina.<br />
8. „Teorie economică. Microeconomie. Concepte şi<br />
Actualitatea la zi<br />
ÎN OBIECTIV FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE<br />
ÎN PAS CADENŢAT CU IMPERATIVUL ZILEI<br />
(BILANŢUL UNOR ACTIVITĂŢI IMPUSE DE CERINŢELE TIMPULUI)<br />
aplicaţii. Ediţia a II-a revăzută şi completată.” Chişinău: Editura<br />
Centrul Editorial Poligrafic USM, 2011, 239 p., autori<br />
Hămuraru M., Ţăruş V., Capsîzu V.<br />
În cadrul facultăţii se desfăşoară studiile de doctorat la următoarele<br />
specialităţi: 08.00.01 - Economie politică; doctrine<br />
economice, 08.00.05 - Economie şi management (în ramură),<br />
08.00.10 - Finanţe; monedă; credit, 08.00.14 - Economie<br />
mondială; relaţii economice internaţionale. La specialităţile<br />
date funcţionează 3 Seminare Ştiinţifice de Profil. Începând cu<br />
anul 2009, la specialitatea 08.00.10 - Finanţe; monedă; credit,<br />
activează Consiliul Ştiinţific Specializat sub conducerea dr.<br />
hab., prof. univ. Ulian Galina, în cadrul căruia au fost susţinute<br />
cu succes deja 10 teze de doctor în economie.<br />
Rezultatele obţinute în procesul cercetărilor derulate au<br />
fost susţinute, prezentate şi aprobate în cadrul mai multor<br />
conferinţe/ simpozioane ştiinţifice la Universitatea de Stat<br />
din Moldova; Academia de Ştiinţe din Moldova; Institutul de<br />
Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane”, Iaşi; Institutul de<br />
Economie, Finanţe şi Statistică; Academia de Studii Economice<br />
din Moldova; Academia de Studii Economice şi Universitatea<br />
Titu Maiorescu din Bucureşti, precum şi în cadrul unor<br />
foruri internaţionale din alte state - Cehia, Albania, precum<br />
urmează:<br />
1.Financing businesses in the field of small and medium<br />
business, International Symposium „Perspective ale<br />
agriculturii şi zonelor rurale în contextul dezvoltării durabile”<br />
Bucureşti, România, 17-18.07.2012, dr. Doga-Mîrzac<br />
Mariana, Gherjavca Svetlana.<br />
2.Evoluţia sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii în<br />
Republica Moldova, Conferinţa internaţională “Clasa de mijloc<br />
din sud-estul Europei – Trecut, Prezent şi Viitor“ (în cadrul<br />
proiectului internaţional “Cooperare economică RLP-SOE”)<br />
Tirana, Albania, 10-12.10. 2012, dr. Lucia Castraveţ.<br />
3.Implementarea noilor metode de modelare în activitatea<br />
operaţiunilor bancare, Conferinţa ştiinţifică internaţională<br />
„Rolul Euroregiunilor în dezvoltarea durabilă în contextul<br />
crizei mondiale: Exemplu - Euroregiunea Siret-Prut-<br />
Nistru” Iaşi, ICES Gh. Zane Academia Română – filiala Iaşi,<br />
07.07.2012, dr. Cuhal Radu, dr. Ada Ştahovschi.<br />
4.Strategii de dezvoltare a auditului intern şi rolul<br />
acestuia în sistemul de managment al riscului, Conferinţa<br />
Ştiinţifică Internaţională ”Contabilitate: provocări actuale<br />
şi aspiraţii pentru viitor”; Academia de Studii Economice din<br />
Moldova, în parteneriat cu Asociaţia Contabililor şi Auditorilor<br />
Profesionişti, 05 aprilie 2012, Dolghi Cristina.<br />
5.Analiza structurii veniturilor din vânzări; Particularităţile<br />
tehnologice ale întreprinderilor farmaceutice şi<br />
influenţa acestora asupra calculaţiei costului de producţie.<br />
Conferinţa ştiinţifică cu Participare Internaţională, “Creşterea<br />
impactului cercetării şi dezvoltarea capacităţii de inovare”, 21-<br />
22 septembrie 2011, USM, Chişinău, Morari Galina.<br />
6.Particularităţile contabilităţii operaţiunilor de factoring<br />
în băncile comerciale. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională<br />
„Aspecte economico-financiare şi sociale ale economiei<br />
Republicii Moldova în contextul transformărilor sistemice şi<br />
integrării în spaţiul european”, USM, 26-27 noiembrie 2010,<br />
Chişinău, Lisnic Victoria, Macovei Tatiana.<br />
7.Managementul eficient al întreprinderii în condiţii<br />
de recesiune economică. Conferinţa ştiinţifică internaţională.<br />
„Creşterea impactului cercetării şi dezvoltarea capacităţii<br />
de inovare”, USM, Chişinău, 2011, Capsâzu Valeriu.<br />
În perioada de referinţa, cercetătorii ştiinţifici ai facultăţii<br />
au fost şi sunt implicaţi în derularea următoarelor proiecte de<br />
cercetare naţionale şi comunitare:<br />
1. Proiectul internaţional, nr. PNII-IDEI-SSA-2011-1-013,<br />
finanţat prin CNCS-UEFISCDI, „Presiunea fiscală asupra<br />
forţei de muncă şi implicaţii în dezvoltarea economico-socială”,<br />
implementat în perioada 08.12.2011-22.12.2011 în Bucureşti,<br />
România. Co-participanţi: dr. hab. prof. univ., Galina<br />
Ulian şi dr. lect. sup., Lucia Castraveţ.<br />
2. Proiectul „Organizarea şi funcţionarea Incubatorului<br />
de Inovare „Inventica-USM”, crearea şi dezvoltarea infrastructurii<br />
acestuia în anul 2012”, finanțat de catre Agenția<br />
de Inovații şi Transfer Tehnologic - Incubatorul de inovare “Inventica-USM”.<br />
Perioada de realizare iulie - decembrie 2012.<br />
Director de proiect - Ciocanu Gheorghe, dr. hab., prof. univ;<br />
Coordonator - dr., conf.univ. Jalencu Marian.<br />
UNIVERSITATEA<br />
3. Proiectul nr.516 597-Tempus-1-2011-1-Fr - “Creation<br />
reseau universities thematiques en sciences appliquees<br />
et economiques en Moldavie”, realizat în colaborare cu<br />
Institutul Superior de Ştiinţe Agronomice, Agro-alimentare,<br />
Horticole şi de Peisaj, Rennes (Franța), sub egida Universităţii<br />
Tehnice a Moldovei. Termenul de realizare este: 15.10.2011-<br />
15.10.2014. Co-participant dr. Marian Jalencu.<br />
4. Proiectul nr. 511063-TEMPUS-1-2010-1-PT-TEM-<br />
PUS-JPCR, TEREC- “Evaluarea şi înnoirea curriculei<br />
pentru pregătirea profesorilor”. Coord. Nilza de Costa<br />
(Universitatea Aveiro, Portugalia), Aplicativ 2010-2013. Executor<br />
M. Hămuraru.<br />
5. Proiectul UNICEF: Child Centered Learning Approach,<br />
Coord. Vl. Guţu, Internaţional (UNICEF-Moldova),<br />
(04.2010 - 03.2012). Executor M. Hămuraru.<br />
***<br />
Începând cu anul universitar 2011-2012, în cadrul Facultăţii<br />
Ştiinţe Economice se ţin şedinţe ale Seminarului Ştiinţific<br />
tip - „Mese Rotunde”, unde sunt invitaţi specialişti în<br />
domeniu din alte instituţii de învâţământ superioar sau din<br />
instituţii de resort din ţară şi de peste hotare. Spre exemplu:<br />
1. La 24 noiembrie 2011, a avut loc prima şedinţă a Seminarului<br />
Ştiinţific: Masa Rotundă „Probleme ale utilizării<br />
forţei de muncă din Federaţia Rusă”, unde am avut-o ca<br />
invitată pe dna doctor habilitat, cercetător ştiinţufic principal<br />
Mairaş S. Toksanbaeva de la Institutul de Cercetare a Problemelor<br />
Socio-Economice<br />
ale Populaţiei de<br />
pe lângă Academia de<br />
Ştiinţe din Federaţia<br />
Rusă.<br />
2. La 14 martie<br />
2012 şi-a desfăşurat<br />
lucrările Masa Rotundă<br />
cu tema: „Eficientizarea<br />
utilizării potenţialului<br />
agricol al<br />
Republicii Moldova<br />
în vederea dezvoltării<br />
economice durabile”,<br />
unde a rostit un discurs<br />
la temă domnul profesor<br />
universitar, doctor habilitat, Dumitru Parmacli de la Universitatea<br />
de Stat din Cahul.<br />
3. La 06 aprilie 2012 a avut loc Masa Rotundă cu tema:<br />
„Politicile statului de susţinere a dezvoltării sectorului<br />
IMM-urilor”, avându-le ca raportori pe dna Valentina Veveriţa,<br />
conferenţiar, Catedra Administrarea Afacerilor, şef al<br />
Direcţiei Politici IMM şi profesii liberale, Ministerul Economiei<br />
al RM, împreună cu dna Olga Camerzan, consultant Direcţia<br />
Politici IMM şi profesii liberale, Ministerul Economiei<br />
al RM.<br />
4. La 18 mai 2012, s-a desfăşurat şedinţa Seminarului Ştiinţific<br />
pe tema „Dezvoltarea Zonei Economice Libere Ungheni-Business”,<br />
cu ieşire în teren. Masa Rotundă a avut loc<br />
la Zona Liberă, cu participarea Administratorului Principal,<br />
dna Natalia Iepuraş.<br />
5. La 23 octombrie 2012, a avut loc cea de a cincea Masă<br />
Rotundă cu tema „Geneza crizelor financiare mondiale”,<br />
raportor domnul profesor universitar, doctor habilitat Silvestru<br />
Maximilian.<br />
* * *<br />
Şi ultimul eveniment care a avut loc pe data de 02-03<br />
noiembrie 2012. Este vorba de CONFERINŢA ŞTIINŢIFI-<br />
CO-PRACTICĂ INTERNAŢIONALĂ „COMPETITIVITA-<br />
TEA ECONOMIEI NAŢIONALE ÎN CONTEXTUL PRO-<br />
CESULUI DE GLOBALIZARE INTERNAŢIONALĂ”.<br />
Scopul acestui for internaţional a fost consolidarea activităţii<br />
ştiinţifice a facultăţii, a relaţiilor ştiinţifice la nivel interuniversitar<br />
şi cu instituţiile de cercetare. Deschiderea şi şedinţa<br />
plenară a fost moderată de dna decan. În mesajul său de salut<br />
dnul Mihail Revenco, prorector pentru activitatea ştiinţifică,<br />
profesor universitar, doctor habilitat, a remarcat realizările<br />
facultăţii în domeniu, dorind succese tuturor participanţilor<br />
(a se vedea imaginea). I-am avut ca invitaţi de onoare<br />
pe câţiva colaboratori ştiinţifici de la Institutul de Economie,<br />
Finanţe şi Statistică de pe lângă Academia de Ştiinţe din Republica<br />
Moldova, de la Institutul de Cercetare a Problemelor<br />
Socio-Economice ale Populaţiei din cadrul Academiei de Ştiinţe<br />
din Federaţia Rusă, de la Institutul de Cercetări Economice<br />
şi Sociale „Gh. Zane”, filiala Academiei Române, precum<br />
şi din alte instituţii adiacente.<br />
Şi ultima constatare: Facultatea de Ştiinţe Economice rămâne<br />
a fi deschisă spre colaborare şi rămâne în căutare de<br />
parteneri naţionali/ internaţionali şi de mijloace de finanţare,<br />
inclusiv prin participarea la concursuri de proiecte internationale.<br />
Calina ULIAN,<br />
decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice,<br />
profesor universitar, doctor habilitat<br />
Lucia CASTRAVEŢ,<br />
prodecan pentru activitatea ştiinţifică,<br />
doctor în economie
UNIVERSITATEA Caleidoscop<br />
27 noiembrie 2012, nr.4 (138) 5<br />
Recent, Facultatea de Litere a USM a organizat lansările a două cărţi dedicate profesorului Ion<br />
Melniciuc, acestea fiind: Omnia mea... Biobibliografie, cealaltă – Omagiu profesorului universitar<br />
Ion Melniciuc. Au paticipat colegi de breaslă, studenţi, foşti studenţi, inclusiv: decanul Facultăţii de<br />
Litere Claudia Cemârtan, profesorii A. Ciobanu, membru corespondent al AŞM, M. Purice, N. Bileţchi,<br />
Gh. Colţun, I. Dumbrăveanu, P. Butuc; conferenţiarii: V. Ciubucciu, I. Guţu, V. Molea, S. Corniciuc,<br />
V. Zagaevschi, N. Ţurcanu, A. Cazacu, E. Dodon, M. Butuc, M. Cosniceanu, T. Candu ş.a.<br />
Vorbitorii au apreciat harul Omului, dar cu preponderenţă al savantului Ion Melniciuc, care toată<br />
viaţa a săpat (şi continuă să facă acest lucru cu deosebită măiestrie)“în ocna cuvintelor”, vorba poetului,<br />
pentru a imprima farmec prin promovarea cuvântului potrivit la locul potrivit, cele peste 320 de<br />
lucrări fiind elocvente în acest sens.<br />
“Sfătuieşte-ţi prietenul în taină şi laudă-l în public”, sugera filosoful antic Seneca. Aceasta au făcut-o<br />
cei veniți la manifestarea de amploare,<br />
care a adunat suflete frumoase cu minţi<br />
luminoase. Fiecare dintre cei prezenţi, îndeosebi<br />
profesorii, merită din partea subsemnatei<br />
un cuvânt aparte, dar astăzi îi ofer<br />
spaţiu, în logosul rostit şi scris de mine,<br />
profesorului Ion Melniciuc, Omul încăput<br />
în imensitatea metaforei “născut de cuvânt<br />
să apere cuvântul”. Ambele cărţi menţionate<br />
anterior conturează chipul distinct al<br />
personalităţii Ion Melniciuc în lupta acerbă<br />
cu maladia cuvântului, prezentându-ni-se şi pe post de adevărat medic al cuvântului. Mutilat, infect,<br />
calchiat, obscen…, cuvântul a strigat întotdeauna, dar nu toţi au avut curajul să-l audă, cu atât mai mult<br />
– să-l apere. Pentru fiecare caz de îmbolnăvire, profesorul are metode inedite, aplicând profesionist ceea<br />
ce biologii ar numi clonare sau cap de linie, adică o mostră, un model ce ne-ar proiecta calea originalităţii<br />
cuvântului scris şi rostit. În acest sens, în prima carte – Omnia mea... Biobibliografie – veţi dispune de<br />
trimiteri la toate sursele ce prezintă interes, în ani rămânănd un ghid indispensabil atât pentru tineretul<br />
studios, cât şi pentru cadrele didactice din învăţământ de toate nivelurile.<br />
Cartea Omagiu profesorului universitar Ion Melniciuc este structurată în şase capitole, ale căror<br />
conţinuturi sunt o reflectare a luminii prin lumină în timp, şi nu doar despre, pur şi simplu, o trecere în<br />
timp, ci despre activitatea demnă în acest timp – despre un timp ce nu a trecut în zadar şi care are prezent<br />
şi viitor.<br />
Ştiinţa, tehnologia şi inovarea reprezintă domenii care generează<br />
constant progres tehnologic, asigurând durabilitatea<br />
dezvoltării şi competitivitatea economică de perspectivă a<br />
Republicii Moldova. La etapa actuală, când tot ce ne înconjoară<br />
este proprietate intelectuală, posibilitatea de a te încadra într-o<br />
societate gestionată de reguli şi norme este ghidată de cunoştinţe<br />
teoretice şi practice, fapt urmat de o dezvoltare personală eficientă,<br />
precum şi de poziţionarea ei în cadrul societăţii civile actuale.<br />
În acest context, Biblioteca Centrală a USM a participat cu o<br />
serie de activităţi, vizând Concursul Republican “Biblioteca -<br />
partener în promovarea proprietăţii intelectuale”,<br />
Ediţia a IV-a, organizat de Agenţia de<br />
Stat pentru Proprietate Intelectuală şi Asociaţia<br />
Bibliotecarilor din Republica Moldova. Astfel,<br />
la data de 18 octombrie 2012, s-a desfăşurat<br />
Masa rotundă cu genericul: Proprietatea intelectuală<br />
şi rolul acesteia în promovarea dezvoltării<br />
economice a Republicii Moldova, iar<br />
pe 6 noiembrie 2012, Masa rotundă cu genericul<br />
Globalizarea ştiinţei, Internetul şi plagiatul.<br />
Dar despre toate pe rând. La desfăşurarea primei activităţi au<br />
participat reprezentanţi ai AGEPI, cercetători ştiinţifici ai AŞM,<br />
profesori, masteranzi, doctoranzi, studenţi ai USM, care au intrat<br />
activ în discuţii şi dezbateri la tematica vizată. Evenimentul a demarat<br />
cu mesajul de salut al vicedirectorului general al AGEPI,<br />
dlui Ion Ţâgănaş, care s-a referit la importanţa proprietăţii intelectuale<br />
la etapa actuală, aportul acesteia în dezvoltarea ştiinţei<br />
şi economiei naţionale. Un cuvânt de introducere în tematica<br />
activităţii l-a avut şi dnul Leonid Gorceac, secretarul ştiinţific al<br />
Departamentului Cercetare şi Inovare al USM, care s-a referit la<br />
aportul USM-ului în dezvoltarea inventicii autohtone prin participarea<br />
universităţii în proiecte comune cu alte universităţi din ţară,<br />
cum ar fi UTM-ul, ASEM-ul, dar şi cu cele de peste hotare (România,<br />
Federaţia Rusă, Ucraina). Universitatea deţine un arsenal<br />
important de brevete de invenţie care au fost expuse şi în cadrul<br />
expoziţei de Brevete ale inventatorilor din cadrul USM.<br />
În cadrul mesei rotunde, au fost abordate subiecte interesante<br />
şi utile: Proprietatea intelectuală în Republica Moldova.<br />
ÎN ANI, CĂLDURA TOAMNELOR…<br />
Aspecte generale, raportor Alina Fodea, specialist principal al<br />
Secţiei marketing, servicii, AGEPI; Aspecte generale privind<br />
brevetarea invenţiilor, raportor Viorel Iustin, şef Secţie Chimie,<br />
Biologie, Medicină, AGEPI; Asigurarea respectării drepturilor<br />
de Proprietate Intelectuală, raportor Rodica Popescu, jurist<br />
principal, Secţia Contencios şi Gestionare Statut Juridic, OPI,<br />
AGEPI; Protecţia juridică a mărcilor pe teritoriul Republicii<br />
Moldova, raportor Dorian Chiroşca, doctor în drept, conferenţiar<br />
USM.<br />
Subiectele abordate au scos în evidenţă un şir întreg de probleme<br />
şi situaţii cu care se confrunta R. Moldova, atât în teorie,<br />
cât şi în practica aplicării dreptului proprietăţii intelectuale.<br />
Temele vizate în cadrul activităţii şi-au demonstrat utilitatea şi<br />
actualitatea, creând o atmosferă incendiară de lucru, de iniţiere a<br />
unor noi idei, printre care şi introducerea unui modul obligatoriu<br />
în cadrul studiilor universitare ale USM, la diferite nivele, care<br />
ţine de Proprietatea Intelectuală. Acordul univoc al specialiştilor<br />
prezenţi sperăm să se dezvolte într-un produs nou intelectual, util<br />
comunităţii universitare.<br />
Furtul intelectual are un impact considerabil, atât în ştiinţa,<br />
cât şi în economia naţională. Iată de ce cunoaşterea şi respectarea<br />
legislaţiei privind Dreptului de Autor este nu numai o necesitate,<br />
dar şi o datorie, daca vreţi, a fiecărui cetăţean în parte încadrat în<br />
societatea cunoaşterii. În acest sens, Masa rotundă cu genericul<br />
Globalizarea ştiinţei, Internetul şi plagiatul, care s-a desfăşurat<br />
la data de 6 noiembrie 2012, a demonstrat univoc necesitatea şi<br />
utilitatea subiectelor abordate.<br />
Moderatoriii Dorian Chiroşca, Cristina Negru, Artur Tarlapan,<br />
care au reprezentat Catedra Dreptul Antreprenoriatului,<br />
În loc de medalion<br />
Curriculum vitae, arborele genealogic prezentat de savantul cu renume Vlad Ciubucciu, lista impunătoare<br />
ca număr, dar şi ca valoare a publicaţiilor omagiatului – toate acestea sunt părţi componente ale<br />
primelor două capitole.<br />
“Spune-mi cine îţi sunt prietenii şi îţi voi spune cine eşti tu” – ar fi motoul celui de-al treilea<br />
capitol ce include articole omagiale, felicitări, dialoguri, acestea fiind o vie expresie a sufletismului<br />
bunilor prieteni ai profesorului Ion Melniciuc, inclusiv a marii lor iubiri ce le-a menţinut aripile întinse<br />
în zborurile anevoioase ale timpurilor de restrişte.<br />
Cel de-al patrulea capitol include Materialele Conferinţei Ştiinţifice Interuniversitare: Limba română:<br />
probleme la zi, care sunt un suport ştiinţifico-didactic pe diverse aspecte şi fenomene ale lingvisticii<br />
contemporane, prezentate de somităţi în domeniu, cadre ştiinţifice şi didactice, doctoranzi, fapt ce<br />
imprimă colorit conţinutului unui astfel de eveniment ca celebrarea unui jubilueu, precum şi acordarea<br />
de către preşedinţie a celei mai înalte ditincţii<br />
– Ordinul Republicii –de care s-a învrednicit<br />
pe merit savantul filolog. Celelalte capitole vizează<br />
Aprecieri. Dedicaţii, Crâmpeie-imagini,<br />
ce completează cuvântul pentru şi despre<br />
cei 46 de ani de activitate a lingvistului, rămas<br />
cu sufletul la cea mai fragedă vârstă, mereu<br />
aprins în porniri ambiţioase care tot “tratamentul”<br />
cuvântului se numeşte. Iar prietenii<br />
Domniei sale îi sunt după chip şi asemănare<br />
şi, deşi ne-a mărturisit că îi displace lauda, trebuie<br />
să-l asigurăm de înţelepciunea unui slogan din A.Schopenhauer: “Orice preţuire este produsul<br />
dintre valoarea celui preţuit şi sfera intelectuală a preţuitorului”. Or, nici una, nici alta în cazul dat<br />
nu se contestă.<br />
Lidia GROSU<br />
P.S. Pentru mine personal este o onoare a fi parte din această carte, fapt pentru care îi sunt recunoscătoare<br />
dascălului meu Ion Melniciuc, dar şi pentru aprecierea meritelor mele din partea domniei sale,<br />
acest lucru obligându-mă să studiez continuu la Şcoala Cuvântului Nobil şi Elegant. Cândva, poate,<br />
m-aş putea simţi şi eu o pulbere a pietrei de temelie a Cuvântului, pe care au clădit-o cu cea mai mare<br />
grijă marii noştri filologi, profesorii tuturor generaţiilor, mereu tineri şi neprihăniţi şi poate că aş trăi<br />
marea lor fericire de a fi lăsat ceva în urmă…<br />
L.G.<br />
CALEA UNUI NOU PRODUS INTELECTUAL<br />
(BIBLIOTECA CENTRALĂ A USM – PROMOTOR AL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE)<br />
Cu toate problemele care urmează a fi rezolvate pentru asigurarea funcţionalităţii şi durabilităţii,<br />
Centrul de Studii Europene al USM îşi desfăşoară activităţile pe mai multe planuri.<br />
Pe lângă cele didactice, curriculare etc., în perioada de toamnă 2012, Centrul organizează diferite<br />
acţiuni extracurriculare, inclusiv întâlniri, discuţii, seminare, treninguri. Astfel, în zilele de 19-20<br />
septembrie 2012, a fost organizat un seminar-trening pentru studenţi şi masteranzi<br />
cu genericul „Dialoguri dintre oameni peste frontiere” (“Dealing<br />
with borders among people”). Activitatea în cauză face parte dintr-un proiect<br />
al Centrului de Susţinere şi Dezvoltare „Lotosul de Aur”, ce se desfăşoară în<br />
cadrul Programului ,,Tineretul în acţiune” al Comisiei Europene, inaugurat pe<br />
perioada 2007-2013 pentru Parteneriatul Estic. La buna organizare şi desfăşurare<br />
a evenimentului şi-au mai dat concursul Catedra Relaţii Internaţionale<br />
şi organizaţia neguvernamentală Comitetul Internaţional pentru Diplomaţie<br />
Civică. Întrunirea a fost deschisă de Grigore Vasilescu, doctor habilitat, profesor<br />
universitar, directorul Centrului de Studii Europene al USM. Domnia<br />
sa a remarcat importanţa şi necesitatea acţiunilor sistematice şi conjugate în vederea<br />
formării europene, îndeosebi a tinerei generaţii. În luarea sa de cuvânt,<br />
dna Valentina Teosa, doctor habilitat, profesor universitar, şeful Catedrei Relaţii Internaţionale,<br />
i- a felicitat pe participanţi cu reuşita organizării unor astfel de acţiuni importante şi interesante<br />
pentru studenţi, exprimându-şi speranţa că Centrul nostru va contribui la promovarea cunoştinţelor<br />
şi valorilor europene. Lucrările seminarului au fost moderate de dna Galina Oltu, directorul Centrului<br />
de Susţinere şi Dezvoltare „Lotosul de Aur”. Buna desfăşurare a activităţilor din cadrul<br />
seminarului-trening se datorește de asemenea, contribuţiei reprezentanţilor ONG-ului, a Comitetului<br />
USM, au reuşit, cu deosebită iscusinţă şi profesionalism, să inducă<br />
publicul în lumea legiferării şi protecţiei Dreptului de Autor,<br />
creând o atmosferă prielnică pentru discuţii şi dezbateri, fapt<br />
accentuat şi de toţi participanţii la evenimentul propriu-zis. La<br />
activitate au luat parte studenţi şi cadre didactice ai Facultăţilor<br />
de Drept, Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Limbi şi Literaturi<br />
Străine şi ai altor faculăţi, dar şi reprezentanţi ai AGEPI: Lilia<br />
Vermeiuc, şef Secţie Inregistrare şi Expertiză, Departamentul<br />
Dreptul de Autor şi Drepturile Conexe, şi Sergiu Rotaru, jurist<br />
principal la Secţia control şi respectarea legislaţiei. La eveniment<br />
au participat reprezentanţi ai Catedrei Biblioteconomie şi Asistenţă<br />
Informaţională, precum şi colaboratori ai bibliotecilor<br />
universitare, aceştia având sarcina dificilă de<br />
a asigura echilibrul între protecţia dreptului de autor,<br />
pe de o parte, şi accesul la informaţie a utilizatorlilor<br />
pe de altă parte.<br />
Tematicile vizate au fost: Protecţia programelor<br />
de calculator prin prisma prevederilor legislaţiei<br />
Republicii Moldova, raportor Dorian Chiroşca,<br />
USM; Valorificarea operelor prin reteaua Internet,<br />
raportor Tarlapan Artur, USM; Remunerarea<br />
compensatorie pentru copia privată. Organizaţiile<br />
de administrare pe principii colective şi rolul acestora în<br />
apărarea drepturilor patrimoniale de autor, raportor Cristina<br />
Negru, USM; Protecţia dreptului de autor în contextul noilor<br />
provocări ale erei digitale, raportor Sergiu Rotaru, AGEPI.<br />
Subiectele expuse au creat un mediu prielnic pentru informare<br />
referitor la tot ce ţine de Dreptul de autor, Citat, Plagiat, Furt<br />
intelectual, Protecţia proprietăţii intelectuale, fapt care a provocat<br />
curiozitate şi discuţii aprinse în rândul participanţilor la eveniment.<br />
Sperăm că toate cele expuse în cadrul activităţii vor fi aplicate cu<br />
succes, de către membrii comunităţii universitare, în procesul de<br />
studiu şi cercetare în beneficiul dezvoltării şi progresului societăţii.<br />
Cu acest gând credem că utilitatea activităţilor organizate de<br />
către BCU este demonstrată şi invităm facultăţile şi subdiviziunile<br />
USM la o conlucrare, în beneficiul comun al comunităţii universitare,<br />
care ţine de formarea intelectuală a viitorilor specialişti,<br />
absolvenţi ai USM.<br />
Rodica BÂRÂIAC<br />
bibliotecar, Serviciul Asistenţă de specialitate şi cercetări al BCU<br />
SCOPUL NEABĂTUT AL TINERETULUI STUDIOS – INTEGRAREA EUROPEANĂ<br />
(CENTRUL DE STUDII EUROPENE AL USM ÎN PLINĂ ACTIVITATE)<br />
pentru Diplomaţie Civică – Iuliana Mămăliga şi Carolina Budurin ( director de programe).<br />
Or, Seminarul-trening a trezit un viu interes din partea tinerilor. Participarea activă a studenţilor<br />
în cadrul acestui seminar se explică prin faptul că tematica acestuia a avut o conexiune directă cu<br />
necesitatea evidenţierii şi promovării unui dialog între tineri, cu tendinţa de promovare a unui spirit<br />
civil activ al lor. Lucrările Seminarului s-au desfăşurat în limbile română,<br />
rusă şi engleză, fapt ce a imprimat o notă de practicism european evenimentului<br />
în cauză.<br />
Formele de lucru, în cadrul seminarului-trening, au fost selectate şi aplicate<br />
în aşa fel, încât să fie atraşi, practic toţi participanţii, fără excepţie. Totuşi,<br />
în mod aparte, s-au evidenţiat Daniel Vodă, Elena Chiriţa, Vitalie<br />
Cipileaga, Cristina Meriacri, Rodica Malai, Dumitru Roibu şi Valeria<br />
Doloşcan. Dezbaterile s-au axat pe diverse tematici ale valorilor europene:<br />
cetăţenie activă prin promovarea valorilor europene; discriminările vizibile<br />
şi invizibile în statele europene, inclusiv în Republica Moldova; realităţi şi<br />
perspective în eliminarea discriminărilor de diferit ordin; experienţa pozitivă<br />
a cooperării internaţionale în promovarea acţiunilor tineretului în domeniul<br />
culturii, a valorilor. Aceste şi alte prezentări au fost urmate de dezbateri active şi utile.<br />
În final, toţi participanţii la acest eveniment au înaintat mai multe propuneri şi recomandări.<br />
S-a decis ca asemenea forme de lucru să fie utilizate în cadrul Centrului de Studii Europene cât mai<br />
frecvent şi mai sistematic.<br />
Vitalie CIPILEAGA, Elena CHIRIŢA,<br />
anul III, Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative<br />
<br />
<br />
Lumina cărţii<br />
Generaţia secolului XXI
6 27 noiembrie 2012, nr.4 (138) Social<br />
VII. Sportul şi sportul de performanţă<br />
– verigi veritabile de creare a<br />
caracterelor şi imaginii USM la nivel<br />
naţional şi internaţional.<br />
Sportul, înseamnă în primul rând,<br />
educaţie – o educaţie dintre cele mai concrete<br />
şi adevărate, căci sportul, prin toate<br />
dimensiunile sale, formează caractere, iar<br />
caracterele duc naţiunile înainte. „Suntem<br />
inteligenţi, spunea marele Mihai Eminescu,<br />
dar n-avem caractere”. Sportivii<br />
– studenţi ai USM – pun şi ei o pietricică<br />
la temelia creării „caracterului nostru naţional”.<br />
Aici putem aduce foarte multe exemple în susţinerea afirmaţiei<br />
că: absolvenţii noştri ne duc faima pe tot parcursul vieţii:<br />
Mihai Potoran – procuror la Procuratura Generală, maestru în<br />
sport la atletism, multiplu campion al R.Moldova; Valeriu Balaban<br />
– candidat în maeştri ai sportului, multiplu campion naţional<br />
la atletism, ex-procuror general al R.Moldova; Vladimir Grosu<br />
– actualul, şi Nicolae Eşanu, fostul viceministru al Justiţiei,<br />
campioni naţionali universitari la baschet; Marian Lupu – Preşedintele<br />
Parlamentului R.Moldova, de asemenea baschetbalist,<br />
şi multi alţii.<br />
Avem o plăcere deosebită să-i nominalizăm aici şi pe colegii<br />
noştri: Vladimir Guţu – maestru în sport, multiplu campion naţional<br />
la judo, decanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei;<br />
Galina Ulian, maestru în sport, multiplă campioană naţională<br />
la tir, decan al Facultăţii Ştiinţe Economice; Greta Sturza,<br />
maestru în sport, ex-campioană a URSS la joc de dame, magistru<br />
de la Facultatea de Matematică şi Informatică; Igor Şarov, candidat<br />
în maestru ai sportului la şah, campion naţional universitar<br />
în componenţa echipei USM, decan al Facultăţii de Istorie şi Filozofie<br />
(dar vreau să vă comunic faptul că dl Igor Şarov, pe când<br />
era mai tânăr, sărea în lungime 6 m 20 cm şi concura cu succes la<br />
campionatele R. Moldova la atletism şi baschet); Oleg Televca,<br />
Facultatea de Drept; Valeriu Dorogan şi Ghenadi Orlov de la<br />
Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, candidaţi în maeştri la şah,<br />
multipli campioni naţionali la şah între cadrele didactice; Mihail<br />
Croitoru de la Facultatea de Matematică şi Informatică, multiplu<br />
campion al R.Moldova la compoziţii de şah, candidat în maeştri<br />
ai sportului, şi mulţi alţii.<br />
Acestea şi alte caractere au demonstrat ulterior, pe parcursul<br />
anilor, că sportul i-a ajutat să realizeze performanţe şi de ordin<br />
spiritual, profesional şi ştiinţific.<br />
Or, Universitatea de Stat din Moldova are tradiţii demne de<br />
admirat la capitolul organizarea activităţilor sportive, performanţe<br />
şi atitudine grijulie pentru fenomenul sportului, care este un<br />
atribut al lumii moderne, prin intermediul căruia marile războaie<br />
ale umanităţii s-au transferat de pe câmpurile de luptă pe stadioanele<br />
şi arenele sportive.<br />
Catedra noastră desfăşoară anual 12 Campionate ale<br />
USM la următoarele genuri de sport: volei, baschet, fotbal,<br />
tenis de masă, şah, joc de dame, atletism şi înot între bărbaţi<br />
şi între sexul frumos (cu excepţia fotbalului), la care participă<br />
echipele tuturor celor 13 facultăţi. Circa 1020-1050 de<br />
studenţi sunt implicaţi în aceste competiţii, care mai adună în<br />
tribune tot atâţia admiratori, colegi de facultate, vecini din cămine;<br />
cu toţii vin să-şi susţină „idolii” şi de aceea, de multe ori,<br />
la fazele finale ale competiţiilor, sălile noastre devin neîncăpătoare,<br />
ceea ce ne bucură foarte mult. Şi în acest caz sportul înlocuieşte<br />
jocurile excesive la calculator, refuză deprinderi urâte<br />
(fumatul, alcoolul şi alte nenumărate seducţii ale străzii). Este<br />
important să formăm tinerilor deprinderi pentru sport şi pentru<br />
un mod sănătos de viaţă.<br />
O altă competiţie a început să prindă rădăcini la USM, începând<br />
cu anul 2007. Este vorba de Olimpiada la şah, care a ajuns<br />
deja la a IV-a ediţie, şi la care participă, în componenţa echipelor,<br />
studenţi, alături de profesorii lor. Echipele sunt formate<br />
din 2 cadre didactice, 2 studenţi şi 1 studentă. Este foarte frumos<br />
atunci când profesorii îşi încurajează discipolii, dar de multe ori<br />
se întâmplă şi invers. Toate ediţiile precedente ale Olimpioadelor<br />
USM la şah au fost mediatizate cu lux de amănunte de presa republicană<br />
şi de Televiziunea Naţională.<br />
Pe această cale vreau să mulţumesc conducerii USM, Sindicatelor<br />
Angajaţilor şi Studenţilor, Secţiei Planificare şi Finanţe,<br />
Contabilităţii pentru receptivitatea acordării sumei de bani<br />
prevăzute în devizul de cheltuieli, care depăşeşte de 10.000 de<br />
lei: 4375 de lei le constituie primele (echipa clasată pe locul I<br />
primeşte 1500 de lei; II – 1000 de lei; III – 750 de lei; IV – 500<br />
de lei; V – 375 de lei şi locul VI – 250 lei). Restul banilor acoperă<br />
cheltuielile pentru procurarea cupelor şi medaliilor. Cât de<br />
importante sunt acestea, ne vorbeşte următorul caz. După ce, în<br />
anul 2009, ediţia a II-a a Olimpiadei USM a fost câştigată de<br />
echipa Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică, iar premierea<br />
a avut loc în Sala Senatului, dl Mihai Popov, doctor, conferenţiar<br />
universitar, după ce i-a fost înmânată medalia de campion, îmi<br />
mărturisea cu multe emoţii, dar şi cu maximă satisfacţie: „aceasta<br />
este prima medalie din viaţa mea pe parcursul a 50 ani<br />
de activitate profesională şi va fi cel mai mare cadou pentru<br />
nepotul meu. Atât de puţin, dar totuşi cât de mult contează<br />
aceasta pentru mine”.<br />
Împreună cu colegii de la catedră am desfăşurat, cu ocazia<br />
Aniversării a 60-a a USM, cea mai amplă manifestare a USM, la<br />
care au participat peste 8000 de studenţi şi cadre didactice – Festivalul<br />
Tinereţii, Sănătăţii şi Frumuseţii, precum şi o suită întreagă<br />
de manifestări sportive cu ocazia a 65-a Aniversări a USM. În<br />
UNIVERSITATEA<br />
Mens sana in corpore sano<br />
REFLECŢII DESPRE CULTURA FIZICĂ, SĂNĂTATE, UMANISM ŞI DEZVOLTAREA ARMONIOASĂ A STUDENŢILOR USM<br />
(DISCURS ÎN CADRUL ŞEDINŢEI CONSILIULUI DE ADMINISTRARE AL USM DIN 16.10.2012)<br />
Continuare din ziarul „Universitatea” (26 octombrie 2012<br />
Moto: Oriunde se pot truca valorile şi ierarhiile.<br />
Absolut oriunde: în ştiinţă, în artă, în literatură, în politică.<br />
Numai în sport nu.<br />
(Mihail Sadoveanu, mare scriitor român, 1880-1961).<br />
fiecare an, de Ziua Universităţii, desfăşurăm 2-3 competiţii la care<br />
participă echipele tuturor facultăţilor.<br />
Un loc aparte îi revine elitei noastre sportive, care ne reprezintă<br />
cu brio la Campionatele Universitare şi Universiadele Mondiale, la<br />
Jucurile Olimpice, la Campionatele şi Cupele Europene şi Mondiale,<br />
la Jocurile Ţărilor Balcanice, la Turneele Internaţionale, Universiadele,<br />
la Cupele şi Campionatele R.Moldova etc.<br />
Şi pe această cale ţin să aduc sincere mulţumiri conducerii<br />
USM pentru faptul că, şi în acest an, sunt scutiţi de taxa de studii<br />
158 de studenţi-sportivi: 127 cu 100%, 30 – cu 50% şi 1 – 25%.<br />
Toţi au prezentat actele de rigoare, care confirmă valoarea:<br />
● Mare Maestru Internaţional - 1;<br />
● Maestru în Sport de Clasă Internaţională – 6;<br />
● Maeştri în sport – 39;<br />
● Candidaţi în maeştri ai sportului – 64;<br />
● Sportivi de categoria I - 48<br />
Pentru a îndeplini normativul de „Maestru în sport” e nevoie<br />
de minimum 8-9 ani de instruire sportivă şi competiţii (12-16 ore<br />
săptămânal), cu condiţii optime şi profesori-antrenori calificaţi, iar<br />
în total e nevoie de peste 6.000 de ore de pregătire fizică, tehnică,<br />
tactică, teoretică, psihologică şi refacere. Este important să reţinem<br />
că marea performanţă sportivă se obţine nu numai cu talent şi bunăvoinţă,<br />
ci şi cu efort mare, sacrificii de tot felul şi chiar suferinţe,<br />
ceea ce nu reprezintă starea sau condiţia firească a omului care vrea<br />
„să se simtă bine”. Din această cauză sportul de performanţă este<br />
practicat, de regulă, de copii şi tineri cu caracter, din familii cu venituri<br />
modeste. Acolo unde este bunăstare, copiii nu acceptă sacrificii<br />
la limita posibilităţilor umane. Au dreptate atleţii din Kenia, când<br />
afirmă că ei aleargă mai bine, fiindcă sunt mai flămânzi ca alţii...<br />
În ţările civilizate sportul e politică de stat, deoarece imnul ţării<br />
nu se cântă „în lumea largă” decât pentru conducătorii de State şi<br />
pentru sportivi.<br />
La Universiadele Naţionale, care se desfăşoară la 18 genuri<br />
de sport avem nevoie de 215 sportivi. Însă cei mai mulţi studenţisportivi<br />
am avut în anul 2007-2008, când pe liste au figurat 183 de<br />
pasionaţi de microbul sportului.<br />
De fiecare dată suntem nevoiţi să apelăm la sportivii din alte<br />
probe de sport, care acceptă acest lucru, deoarece clasamentul general<br />
include toate cele 18 genuri de sport, atleţii noştri conştientizând<br />
că, în final, totul ţine de imaginea USM.<br />
Trebuie să reţinem că Universitatea de Stat de Educaţie Fizică<br />
şi Sport are circa 4800 de sportivi, iar, începând cu anul 1994,<br />
echipa USM numai o singură dată s-a clasat pe locul II, în rest,<br />
întotdeauna ne-am urcat pe treapta I a podiumului de onoare în<br />
clasamentul general pe echipe.<br />
În ultimii cinci ani sportivii-studenţi ai USM (care au sbsolvit<br />
sau continuă să studieze) au cucerit medalii la:<br />
Jocurile Olimpice – 1 medalie bronz (V Gruşac, box);<br />
Universiadele Mondiale – 4 medalii (aur – 1, argint – 1,<br />
bronz – 2);<br />
Campionatele Mondiale – 14 medalii (aur – 7, argint – 4,<br />
bronz – 3);<br />
Campionatele Europei – 21 de medalii (aur – 9, argint – 5,<br />
bronz – 7) ;<br />
Cupele europene şi mondiale – 24 de medalii;<br />
Jocurile Balcanice – 32 de medalii;<br />
Turneele internaţionale – 48 de medalii;<br />
Universiadele R.Moldova – 586 medalii (aur, argint şi<br />
bronz);<br />
Campionatele şi Cupele R.Moldova – 472 medalii (aur, argint<br />
şi bronz);<br />
Vreau, şi pe această cale, să mulţumesc Rectoratului şi Comitetului<br />
Sindical al Studenţilor, în persoana dlui Victor Gârlea, pentru<br />
ajutoarele materiale şi susţinerea financiară a studenţilor-sportivi.<br />
De fiecare dată am avut această susţinere. Sincere mulţumiri îi aducem<br />
şi dlui Mihai Ignatiuc pentru suportul acordat în asigurarea cu<br />
transport a echipelor USM – participante la competiţiile naţionale<br />
şi internaţionale.<br />
***<br />
Ediţia a XXX-a aniversară a Jocurilor Olimpice, desfăşurată<br />
în perioada 27 iulie-12 august 2012 şi găzduită de Londra,<br />
la care au obţinut dreptul de participare cei mai buni 10.800 de<br />
sportivi din 204 ţări ale lumii, a avut şi doi protagonişti de la<br />
Universitatea de Stat din Moldova. Este vorba de maeştrii în<br />
sport de clasă internaţională Ion Luchianov şi Sergiu Toma,<br />
ambii reuşind să nimerească în „TOP – 10”<br />
Renumitul judoca Sergiu Toma, masterand la Facultatea de<br />
Drept, vicecampion european, medaliat cu bronz la Campionatul<br />
Mondial (2011) şi la Universiada Mondială (2007), s-a clasat pe<br />
locul IX, intrând în posesia primei de 20.000 Euro, oferită de Guvernul<br />
R. Moldova. Conducerea de vârf a R. Moldova, în premieră,<br />
a conştientizat cât de dificil este să nimereşti în „TOP – 20” la Jocurile<br />
Olimpice şi a acordat prime de la 100.000 de Euro, pentru locul<br />
I, şi până la 5.000, pentru locul 12. Cei care au urcat pe podiumul<br />
de onoare au mai primit câte un apartament cu două camere şi câte<br />
un automobil.<br />
Redutabilul atlet Ion Luchianov, deţinător a trei medalii (aur,<br />
argint şi bronz) la Universiadele Mondiale din 2005, 2007 şi 2009,<br />
precum şi al Cupei Mondiale în componenţa echipei Europei, a acces<br />
în cursa finală, ca şi la ediţia din 2008 din Beiging, fiind unicul<br />
european care a reuşit această ispravă la două ediţii ale Jocurilor<br />
Olimpice. Trebuie să remarcăm faptul că R.Moldova nici nu are<br />
măcar un stadion adecvat probei sale – 3000 m cu obstacole.<br />
Celelalte 51 de ţări din Europa au asemenea stadioane, dar nu au<br />
sportivi de talia lui Ion Luchianov, student al Facultăţii de Psihologie<br />
şi Ştiinţe ale Educaţiei de la USM.<br />
Şi totuşi, cum se întâmplă că USM înregistrează asemenea performanţe<br />
în sport?<br />
Fiindcă, în aspect strategic, este respectată povaţa fondatorului<br />
Jocurilor Olimpice moderne, baronul Pierre de Coubertin: „Pentru<br />
ca o sută să se consacre exerciţiului fizic trebuie ca cinzeci să facă<br />
sport, pentru ca cinzeci să facă sport, trebuie ca douăzeci să se specializeze,<br />
iar pentru ca douăzeci să se specializeze, trebuie ca cinci<br />
să fie capabili de reuşite ieşite din comun”.<br />
<br />
Aceasta ar fi explicaţia şi argumentul potrivit căruia USM<br />
deţine cheia seccesului, fiindcă avem această elită sportivă „capabilă<br />
de reuşite ieşite din comun”. O nominalizăm:<br />
1. Ion LUCHIANOV – Maestru Emerit al Sportului (Facultatea<br />
de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei);<br />
2. Sergiu TOMA – Maestru în Sport de clasă intrenaţională<br />
(Facultatea de Drept);<br />
3. Elena MISICOV – Mare Maestru Internaţional la joc<br />
de dame, de 12 ori Campioană Mondială şi de 7 ori Campioană<br />
a Europei ( Facultatea de Matematică şi Informatică);<br />
4. Denis APĂVĂLOAIE – Dublu campion mondial, campion<br />
european la kickboxing( Facultatea de Limbi Străine) ;<br />
5. Valeriu DUMINICĂ – Maestru Internaţional al Sportului<br />
de judo, campion european, deţinător al Cupei Mondiale<br />
( Facultatea de Ştiinţe Economice);<br />
6. Artiom PIPA – Maestru Internaţional al Sportului,<br />
Campion al Europei, vicecampion mondial la haltere (Facultatea<br />
de Ştiinţe Economice);<br />
7. Gheorghe CERNEI – Maestru Internaţional al Sportului,<br />
Campion al Europei la haltere (Facultatea de Ştiinţe<br />
Economice);<br />
8. Sergiu CECHIR – Maestru Internaţional al Sportului<br />
la haltere, vicecampion al Europei (Facultatea de Biologie şi<br />
Pedologie) ;<br />
9. Gheorghe COSTIN – Maestru în Sport, vicecampion al<br />
Europei la lupte libere (FRIŞPA);<br />
10-13.Iulia LATUS, Ghertrud LAPTEACRU (ambii de<br />
la Ştinţe Economice); Veaceslav PLĂMĂDEALĂ (Drept);<br />
Alexandra MÎRCA (FRIŞPA) – toţi premianţi ai Campionatelor<br />
Europei.<br />
Este opurtun să menţionăm şi aportul substanţial privind crearea<br />
imaginii USM de către cadrele didactice universitare, care<br />
au o evoluţie demnă de admiraţie la competiţiile din cadrul Universiadelor<br />
Naţionale ale Angajaţilor, reprezentând Instituţiile<br />
de Învăţământ Superior. La toate ediţiile disputate, universitarii<br />
noştri au urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de onoare<br />
în clasamentul general pe echipe. Competiţiile se desfăşoară la 7<br />
probe sportive: şah, joc de dame, volei, baschet, badminton, tenis<br />
de masă şi mini-fotbal.<br />
Şi cu această ocazie vreau să aduc sincere mulţumiri Rectoratului<br />
şi Comitetului Sindical al Angajaţilor pentru receptivitatea<br />
în acordarea primelor tuturor premianţilor şi participanţilor.<br />
Este foarte frumos când colegii noştri sunt invitaţi în Sala<br />
Senatului, unde dl Gheorghe Ciocanu şi Dumitru Căldare fac<br />
acest gest onorabil, dar şi plin de semnificaţie.<br />
O atitudine aparte are Catedra noastră şi faţă de sporturile<br />
colective (de echipă). Explicaţia-i simplă: în ultima vreme a crescut<br />
interesul pentru echipă, ca loc privilegiat de realizare profesională<br />
şi dezvoltare personală. Munca în echipă este considerată<br />
a fi calea cea mai fertilă şi mai eficientă în procesul de învăţare,<br />
în luarea deciziilor şi în conducere, în industria modernă, şi nu<br />
numai, deoarece accentul se pune pe optimizarea interacţiunilor,<br />
normalizarea conduitelor, pe luarea deciziilor în grup.<br />
Echipa are obiective net definite, rolurile sunt diferenţiate,<br />
căile de interdependenţă dintre participanţi sunt precis trasate, iar<br />
climatul se reflectă în unitatea de spirit şi de acţiune a participanţilor.<br />
Aceasta, în mare parte, ar fi motivaţia că echipele USM la<br />
volei, bărbaţi; volei feminin; baschet masculin şi feminin; hanbal<br />
bărbaţi şi femei; fotbal, şi mai recent, rugby, bărbaţi, sunt multiple<br />
campioane şi premiante ale Cupelor, ale Campionatelor Naţionale<br />
şi Universitare. Aceste performanţe constituie şi aportul nostru<br />
modest la pregătirea şi instruirea tinerilor de a lucra în echipă pe<br />
parcursul activităţii profesionale ulterioare.<br />
VIII. În loc de concluzii<br />
Republica Moldova, ca membră a Consiliului Europei, aderă<br />
la recomandările acestuia privind sportul şi adoptă „Charta Europeană<br />
a Sportului”, precum şi alte documente, orientându-se<br />
către civilizaţia europeană a sportului, care constă în următoarele:<br />
● Sportul trebuie să devină un bun al tuturor. Sintagma „sport<br />
pentru toţi” se referă la accesibilitatea practicării ( la diferite niveluri)<br />
în funcţie de interesele şi aptitudinile tuturor cetăţenilor.<br />
Este un drept al omului, indifirent de culoarea pielii, sex, statut<br />
socio-profesional;<br />
● sportul ca factor de cultură;<br />
● sportul ca mijloc de dezvoltare umană;<br />
● sportul ca factor de întărire a sănătăţii;<br />
Cele mai importante aspecte sunt însă legate de obligativitatea<br />
guvernelor din ţările semnatare de a asigura finanţarea, dezvoltarea<br />
bazei materiale, asigurarea resurselor umane, sprijinirea<br />
sportului de performanţă şi în special a celui practicat în timpul<br />
liber.<br />
***<br />
În final, vreau să mulţumesc din adâncul sufletului tuturor<br />
decanilor, prodecanilor şi cadrelor didactice pentru înţelegere,<br />
iar uneori şi indulgenţă faţă de performerii noştri,<br />
precum şi Departamentului Studii, Comitetelor Sindicale ale<br />
Studenţilor şi Angajaţilor, Secţiei Finanţe şi Planificare, Ziarului<br />
„Universitatea de Stat din Moldova”, Casei de Cultură<br />
şi Facultăţii de Arte Frumoase, Contabilităţii, Secţiei Transport,<br />
Serviciului Resurse Umane, Bibliotecii USM, tuturor<br />
celor cu care contactăm noi zi de zi pentru atitudine binevoitoare,<br />
plină de înţelegere şi omenie. Suntem recunoscători<br />
aparte Rectoratului USM, care, în această perioadă destul de<br />
complicată şi dificilă, reuşeşte să adopte strategii de dezvoltare<br />
şi consolidare a bunului nume al Universităţii de Stat din<br />
Moldova.<br />
Sperăm că şi în viitor ne vom bucura de aceeaşi susţinere<br />
şi înţelegere.<br />
Boris BOGUŞ,<br />
Şef, Catedra Cultură Fizică şi Sport, Antrenor Emerit al<br />
R. Moldova, Conferenţiar universitar, doctor,<br />
OM EMERIT
UNIVERSITATEA Lumina din Lumină<br />
27 noiembrie 2012, nr.4 (138) 7<br />
LOGOS<br />
Pagina de gândire şi spiritualitate a Asociaţiei<br />
Studenţilor Creştini Ortodocşi<br />
Casa de cultură a Universităţii de Stat din Moldova a găzduit Conferinţa “Despre<br />
credinţă și mântuire în lumea contemporană”, susţinută de Arhimandritul Ambrozie<br />
(Iurasov), întemeietorul<br />
și duhovnicul Mănăstirii<br />
de maici “Intrarea în Biserică<br />
a Maicii Domnului” din Ivanovo,<br />
Rusia. Sute de credincioşi<br />
din republică au venit<br />
să sorbească din sfătuirile<br />
duhovniceşti ale experimentatului<br />
părinte, care, de altfel,<br />
s-a referit şi la viaţa dusă în<br />
perioada regimului ateu. Părintele<br />
Ambrozie a vorbit despre<br />
necesitatea mărturisirii<br />
credinţei şi în aceste timpuri<br />
deloc uşoare, înarmându-ne<br />
cu toate virtuţile, capabile să<br />
ne întărească sufleteşte.<br />
Drept moderator a fost călugăriţa Paisia (Plăcintă), nevoitoare la Mănăstirea din Ivanovo,<br />
care este originară din R.Moldova, şi s-a referit la activitatea părintelui, îndemnân-<br />
Icoana<br />
Sfântului Apostol<br />
şi Evanghelist<br />
Ioan Teologul<br />
O SEARĂ DE SUFLET CU PĂRINTELE AMBROZIE (IURASOV)<br />
PESTE 200 DE TINERI -<br />
ÎN PELERINAJ LA<br />
MĂNĂSTIRILE CĂLĂRĂŞENE<br />
Duminică, 28 octombrie,<br />
peste 200 de tineri din cadrul<br />
Asociaţiei Studenţilor Creştini<br />
Ortodocşi s-au deplasat într-un<br />
pelerinaj la mănăstirile din<br />
zona Călăraşului.<br />
Tinerii, dornici de a se apropia<br />
de cele sfinte şi de a gusta din viaţa<br />
nevoitorilor, au avut posibilitatea să<br />
participe la serviciile divine oficiate<br />
în mănăstirile Frumoasa, Hârjauca,<br />
Răciula şi Hârbovăţ.<br />
Un deosebit popas duhovnicesc a<br />
avut loc la mănăstirea Căpriana, unde<br />
studenţilor şi liceenilor li s-a vorbit<br />
despre trecutul vieţii eclesiale, precum<br />
şi despre specificul vieţii monahale.<br />
Atât la pornire, cât şi după pelerinaj,<br />
tinerii au primit binecuvântarea părintelui<br />
Octavian Moşin, preşedintele<br />
ASCO,<br />
care a venit<br />
cu sfaturi<br />
ziditoare de<br />
suflet şi împărţindu-le<br />
l i t e r a t u r ă<br />
religioasă,<br />
iconiţe şi<br />
cruciuliţe.<br />
În cadrul<br />
A s o c i a ţ i e i<br />
s-a decis să<br />
fie organizate<br />
lunar<br />
pelerinaje la<br />
sfintele aşezăminte din republică.<br />
Ultimul pelerinaj a fost organizat pe<br />
data de 25 noiembrie curent, la Mănăstirile<br />
Curchi, Pripiceni – Curchi<br />
şi la Complexul turistic Orheiul<br />
Vechi.<br />
Puterea Bisericii scade în fața tinerilor de azi.<br />
Conform unui sondaj efectuat cu studenți de<br />
la USM, am descoperit diverse opinii. Dacă unii dintre<br />
ei merg la biserică, deoarece acolo se simt împliniți<br />
sufletește, alții aleg să se distreze, motivând că nu mai<br />
au încredere în preoți și că mersul la biserică li se pare<br />
inutil. Societatea în care trăim le oferă atât de multe<br />
nonvalori și lucruri superficiale, încât nu mai sunt capabili<br />
să facă alegerea corectă. Tinerii își găsesc cel<br />
mai frecvent alinarea în activităţi neimportante, alteori<br />
chiar distructive.<br />
Unii spun că merg la biserică în fiecare duminică,<br />
alții merg ocazional, dar cei mai mulți nu merg deloc,<br />
căci nu au timp sau nu sunt interesați. Nu citesc cărți și<br />
ziare religioase; mai sunt şi din cei care declară că nu<br />
du-l să vorbească din experienţa sa pastorală. Arhimandritul Ambrozie a răspuns la numeroasele<br />
întrebări şi frământări ale credincioşilor prezenţi: cum să-ţi alegi un duhovnic;<br />
cum să întemeiezi<br />
o familie creştină;<br />
despre spovedanie;<br />
aspecte ce<br />
ţin de globalizare;<br />
ecumenism; influenţa<br />
altor religii;<br />
impactul noilor<br />
tehnologii informaţionale.<br />
La<br />
final, s-a făcut o<br />
rugăciune comună,<br />
iar părintele a<br />
împărţit slujitorilor<br />
şi credincioşilor<br />
prezenţi cărţi<br />
şi CD-uri cu predici realizate la postul de radio ortodox „Radonej”. Părintele a ţinut două<br />
conferinţe în România şi a lansat două cărţi ale sfinţiei sale traduse în limba română.<br />
Sursa: www.tineretulortodox.md<br />
PĂRINTELE OCTAVIAN MOŞIN:<br />
“ÎN BISERICĂ NU ÎŞI ARE LOC<br />
SENZAŢIONALUL”<br />
Recent, în cadrul Bisericii “Întâmpinarea<br />
Domnului” din incinta Universităţii de<br />
Stat din Moldova, a avut loc o nouă întâlnire din<br />
ciclul Seri duhovniceşti. De această dată tema<br />
propusă pentru discuție<br />
a fost Tinerii şi Biserica.<br />
În cadrul discuţiei,<br />
părintele Octavian Moşin<br />
a venit cu o amplă<br />
comunicare despre modul<br />
în care tinerii trebuie<br />
să-şi trăiască viaţa.<br />
Zeci de credincioşi,<br />
prezenţi la discuţie,<br />
sorbeau fiecare cuvânt<br />
de învăţătură rostit de<br />
părinte.<br />
Un accent deosebit a<br />
fost pus pe rolul noilor<br />
tehnologii în viaţa tinerilor.<br />
Comunicarea, atât<br />
de necesară în societate, trebuie să se bazeze nu doar<br />
pe cea cu semenii noştri, ci şi pe cea cu credinţa în<br />
Dumnezeu. Prin rugăciune şi lucrarea virtuţilor poţi<br />
dobândi plinătatea vieţii şi perspectiva veşniciei.<br />
Dar, cu părere de rău, mulţi tineri nu deţin acea abilitate<br />
de a comunica frecvent cu Creatorul.<br />
Părintele a răspuns la mai multe întrebări şi<br />
frământări ale credincioşilor, fiind abordate următoarele<br />
subiecte: tinerii şi reţelele de socializare;<br />
UNII TINERI NEGLIJEAZĂ ROLUL CREDINȚEI<br />
specificul comunicării religioase în societatea contemporană;<br />
modul în care trebuie să fie cultivate<br />
virtuţile în familia creştină ş.a.<br />
Or, Biserica nu este ca oricare altă instituţie<br />
de menire socială,<br />
ea este<br />
una divinoumană,<br />
cultivând<br />
virtuţile<br />
şi ajutându-l<br />
pe tânăr să fie<br />
capabil a pătrunde<br />
în specificul<br />
vieţii<br />
creştine, avea<br />
să remarce părintele.<br />
Preotul-<br />
P r o t o i e r e u<br />
Octavian a<br />
mai ţinut să<br />
sublinieze că, doar prin smerenie, creştinul poate<br />
să pătrundă în adevărata trăire a Bisericii. În virtutea<br />
tuturor stereotipurilor, Biserica se adresează<br />
nu doar persoanelor de vârsta a treia, ci şi tinerilor.<br />
Evident, în Biserică nu îşi are loc senzaţionalul,<br />
însă tânăra generaţie trebuie să deprindă virtuţile,<br />
pentru că doar prin ele putem dobândi Mântuirea<br />
cea mult râvnită.<br />
Sursa: www.ortodox.md<br />
sunt credincioşi.<br />
Rolul Bisericii este subminat de distracții, de<br />
discoteci, de alcool etc. Așa sunt tinerii societății de<br />
astăzi, influențați de educația pe care o obțin și de<br />
mediul în care trăiesc. După părerea unora, educația<br />
creștină începe acasă, dragostea pentru credință se<br />
cultivă în familie.<br />
Şi totuşi, indiferent de scuzele aduse de tineri,<br />
biserica rămâne lăcașul sfânt de unde fiecare iese<br />
mai curat sufletește, cu toate că mulți o neglijează.<br />
Şi totuşi Biserica a fost şi rămâne unul din pilonii pe<br />
care se sprijină societatea dintotdeauna.<br />
Tatiana VÂJU,<br />
anul II, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale<br />
Comunicării, USM
8 27 noiembrie 2012, nr.4 (138) Cotidianul studențesc<br />
Roza vânturilor<br />
UNIVERSITATEA<br />
MERIDIANUL PRIETENIEI ŞI SOLIDARITĂŢII<br />
DE ZIUA INTERNAŢIONALĂ A STUDENŢILOR<br />
Luna lui Brumar, cu adevărat, este luna sărbătorilor pentru întreaga noastră comunitate universitară, dar, în primul rând, pentru cadrele didactice<br />
şi tineretul studios. Prin urmare, în diferite zile am sărbătorit, mai întâi, Ziua Ştiinţei, apoi Săptămâna Tineretului şi, în final, Ziua Internaţională<br />
a Studenţilor. Referindu-ne la acest subiect le reamintim cititorilor noştri că la ora actuală, în numeroasa familie studenţească universitară, intră şi 300<br />
de tineri şi tinere din diferite ţări din Europa, Africa şi Continentul Asiatic. Acestea sunt: China, Egipt, Camerun, Nigeria, Pachistan, Israel, Slovenia,<br />
Bulgaria, România, Ucraina, Federaţia Rusă, Vietnam, Azerbaidjan, Belorusia, Ucraina, Armenia.<br />
Cu prilejul Zilei Internaţionale a Studenţilor i-am rugat pe câţiva tineri, reprezentanţi ai statelor lor, să-şi exprime gândurile şi impresiile în calitatea<br />
lor de studenţi și stagiari ai Universităţii de Stat din Moldova.<br />
“TRASEUL VIEŢII MELE PRINDE CONTURURI REALE”<br />
Mari minuni face şi Internetul acesta! M-am convins de acest<br />
lucru din propria experienţă.<br />
Dar s-o iau de la început. Sunt născută în oraşul sibirian Omsk şi am<br />
studiat la Colegiul bancar, absolvindu-l în anul 2010. După absolvire, am<br />
lucrat în sistemul bancar. La un moment dat, m-a străfulgerat gândul<br />
că-mi doresc să schimb ceva în viaţa mea. Am deschis site-ul Ministerului<br />
de Învăţământ al Federaţiei Ruse, unde aflu, cu mare surprindere,<br />
că Guvernul nostru acordă, pentru tineri care doresc să facă studii în<br />
străinătate, burse necesare în acest scop. Erau indicate şi ţările din Vestul<br />
Europei.<br />
Nu-mi pot explica gestul, dar chiar din prima am ales R. Moldova,<br />
oraşul Chişinău. Am consultat şi site-ul Universităţii de Stat din Moldova şi, ca un magnet,<br />
m-a atras FRIŞPA! Aşa şi mi-am propus: voi studia acolo, la Specialitatea Relaţii Internaţionale!<br />
Şi norocul mi-a zâmbit din plin! La ora actuală fac parte din grupa rusă Nr.104 R.I, iar<br />
CHIŞINĂUL<br />
TINEREŢII STUDENŢEŞTI<br />
Mă bucur că Procesul Bologna, printre multele avantaje pe<br />
care le oferă tineretului studios din Europa, un loc de frunte<br />
îl acordă şi mobilitatății academice Anume această componentă mi-a<br />
permis să mă aflu acum în mijlocul colegilor mei de generaţie la Universitatea<br />
de Stat din Moldova. Dar mai întâi câte ceva despre mine.<br />
M-am născut la Iaşi. Acolo am terminat liceul, urmând studiile la Facultatea<br />
de Geografie a Universităţii „Al. Ioan Cuza”. Deja fac anul II<br />
la Specialitatea Ecologie.<br />
Şi iată, în cadrul Proiectului Internaţional Erasmus-Mundus, am<br />
câştigat o bursă care mi-a permis să fac un stagiu de un semestru<br />
academic în orice ţară din Europa pe care mi-o doresc. Am ales Republica<br />
Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, fiindcă ea îmi este<br />
mai aproape de suflet. Doar avem aceeaşi cultură, istorie şi tradiţii<br />
seculare, vorbim aceeaşi limbă, cântăm aceleaşi doine şi balade. De aceeea m-am şi decis<br />
să fac primul semestru al anului de studii 2012-2013 la Facultatea de Biologie şi Pedologie.<br />
Nu am avut nicio dificultate să mă integrez în mediul studenţesc basarabean, fiindcă<br />
mă simt aici ca acasă. Am legat relaţii cu adevărat frăţeşti cu colegii mei moldoveni, căci<br />
moldovean sunt şi eu.<br />
Mă impresionează nivelul de predare al profesorilor, laboratoarele sunt înzestrate cu<br />
cel mai performant utilaj. Acuma efectuăm, pe lângă cursurile teoretice, analiza apei, facem<br />
expertiza ecologică de stat, ne aprofundăm şi în obiectul „Economia mediului”.<br />
Voi reveni acasă, la începutul anului 2013, fiind deja cu un picior în anul III, dar nu<br />
voi uita niciodată acest timp minunat pe care l-am parcurs cu mult folos aici, în Chişinăul<br />
tinereţii studenţeşti.<br />
Alexandru GUZU,<br />
bursier Erasmus-Mundus la Facultatea de Biologie şi Pedologie,<br />
cetăţean al României<br />
REVENIND<br />
LA FACULTATEA DRAGĂ<br />
În cazul meu, vă vorbesc în calitate de fost absolvent al Universităţii<br />
de Stat din Moldova, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale<br />
Educaţiei, promoţia 2007. Vreu să mărturisesc faptul că USM mi-a<br />
dat cunoştinţe solide şi m-a ajutat mult să mă afirm ca specialist bun<br />
în domeniu. Am revenit în oraşul de baştină Haifa, specializându-mă<br />
în Psihologia Clinică. Pe parcursul activităţii mele m-am convins că<br />
psihologia se află într-o interdependenţă trainică cu neurologia. Iar<br />
munca mea cotidiană m-a convins că acele cunoştinţe pe care le-am<br />
luat la Chişinău nu sunt îndeajuns pentru a fi un specialist de mare<br />
performanţă.<br />
Acesta a şi fost motivul ce m-a făcut să revin la facultate în anul<br />
2011, pentru a face Masteratul. În curând voi finisa studiile la masterat, iar conducător<br />
ştiinţific îmi este doamna profesor Carolina Platon. Urmează să susţin patru examene,<br />
după care voi reveni din nou în patrie.<br />
Dar nu mă voi opri aici. Intenţionez să fac la USM şi doctoratul, ceea ce îmi va permite<br />
să urc pe o treaptă şi mai înaltă în societatea noastră, fiindcă ţara mea, Israelul, are<br />
foarte mare nevoie de specialişti în domeniul psihologiei sociale şi în domeniul ştiinţelor<br />
educaţiei.<br />
Cu prilejul Zilei Internaţionale a Studenţilor felicit pe toţi tinerii din alte ţări, care la<br />
ora actuală fac carte la Universitatea de Stat din Moldova, dar şi pe profesorii mei, care<br />
au fost şi ei cândva studenţi. Le urez sănătate, putere de muncă şi realizarea tuturor gândurilor<br />
bune.<br />
Cu drag,<br />
Asla IBRAHIM,<br />
masterand la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,<br />
cetăţean al Statului Israel<br />
cea mai apropiată prietenă mi-a devenit o colegă de generaţie din Azerbaidjan. Bineînţeles,<br />
suntem un colectiv foarte unit şi toate problemele le rezolvăm în comun.<br />
Vreau să vă spun că m-am integrat în familia noastră studenţească fără nicio dificultate.<br />
Mă simt la FRIŞPA ca peştele în apă. Încetişor însuşesc şi limba română, deoarece nu-mi<br />
imaginez să trăieşi aici şi să nu cunoşti graiul acestui popor atât de ospitalier. Îmi place foarte<br />
mult şi bucătăria moldovenească. În mod special prefer mămăliguţa cu brânză şi jumere.<br />
Savurez cu plăcere şi cu măsură! şi vinul roşu. Mă dau în vânt după struguri şi după fructele<br />
din partea locului, pe care le consum, în sfârşit, pe săturate, fiindcă la mine acasă aceste<br />
daruri ale naturii sunt la mare căutare.<br />
Oricum, sunt fericită că mă aflu printre moldoveni, că am tot motivul să sper că FRIŞPA<br />
îmi va schimba spre bine traseul vieţii.<br />
Iulia LUGOVKINA,<br />
studentă în anul II, Facultatea de Relaţii Internaţionale,<br />
Ştiinţe Politice şi Administrative, cetăţeană a Federaţiei Ruse<br />
«USM – A DOUA MEA CASĂ<br />
PĂRINTEASCĂ»<br />
În primul rând, vreau să mulţumesc redacţiei ziarului<br />
„Universitatea” că a găsit de cuviinţă să-mi ofere prilejul de<br />
a-mi prezenta ţara pe paginile acestei publicaţii. Mă numesc Ozturk<br />
Umit şi sunt cetăţean al Turciei. Am 21 de ani şi mă simt onorat de<br />
a face parte din prestigioasa familie, sau mai bine zis, comunitate a<br />
Universităţii de Stat din Moldova. Vreau să precizez că am auzit despre<br />
această instituţie de învâţământ superior din R. Moldova de la o rudă de<br />
a mea – Abdurahman Danishman, care, cu ceva timp în urmă, a absolvit<br />
Facultatea de Litere.<br />
Abdurahman îmi vorbea foarte inspirat despre cea mai prestigioasă<br />
universitate din ţara dumneavoastră, despre minunatul tineret de aici, despre tradiţiile şi<br />
obiceiurile moldovenilor. Eu, ascultându-l, m-am aprins de dorinţa să-i urmez calea şi, după<br />
ce am terminat liceul din Ankara, am venit la Chişinău. Aşa cum se cuvine, am trecut cursurile<br />
obligatorii pregătitoare şi, însuşind binişor limba rusă, am devenit student la Facultatea de<br />
Litere. Acum însuşesc în profunzime două limbi străine – engleza şi rusa. După absolvirea<br />
facultăţii voi reveni acasă la locul vechi de lucru – Hotelul Hilton din oraşul Mugla, unde,<br />
sper, îmi voi continua munca în calitate de funcţionar, care deja va poseda un bagaj suficient<br />
de cunoştinţe pentru a comunica cu turiştii şi oaspeţii în limba rusă şi engleză.<br />
Deocamdată asaltez ştiinţa de carte şi absorb toate cunoştinţele pe care ni le predau<br />
profesorii de la facultate. În grupă suntem 12 studenţi – zeze fete şi doi cetăţeni turci –<br />
prietenul meu Sezai Apaydin şi eu.<br />
Cu alte cuvinte, mă consider un tânăr norocos, fiindcă soarta mi-a oferit şansa de a porni<br />
pe drumul vieţii anume de aici, de la Universitatea de Stat din Moldova, care, într-un fel,<br />
mi-a devenit ca şi cum a doua casă părintească.<br />
Ozturk Umit,<br />
student în anul II, Facultatea de Litere, cetăţean al Turciei<br />
“ SUNT UN TÂNĂR NOROCOS”...<br />
... Mă întrebaţi unde, când şi cum am însuşit destul de bine limba română?<br />
Împrejurările mi-au permis să ajung tocmai în România şi să mă<br />
înscriu la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. Am absolvit<br />
facultatea cu succes în anul 2010, după care am revenit în ţară (m-am<br />
născut în provincia Thai Binh, Vietnamul de Nord). Fiind angajat într-o<br />
Companie de construcţii cu un imens capital străin, exercitam funcţia<br />
de traducător în engleză. Dar nu uitam nici de limba română, întrucât<br />
intuiam că voi reveni le ea. Aşa s-a întâmplat că destinul, de data aceasta,<br />
m-a adus la Chişinău.<br />
Scopul mi l-am pus cât se poate de precis şi concret: să fac Masteratul<br />
la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, cu aprofundarea în limba<br />
engleză. Şi întrucât limbile străine mi se dau relativ uşor, sunt convins<br />
că aş putea să activez în acest domeniu la o instituţie de învăţământ superior<br />
la mine acasă, adică în Vietnam. Cred că o să-mi prindă bine şi limba română, fiindcă<br />
trăim în veacul unor mobilităţi dinamice, iar legăturile între ţări şi continente devin pe an ce<br />
trece tot mai strânse...<br />
Deocamdată sunt în anul I, masterat, cu specializarea în limba engleză. Mă bucur că grupa<br />
nr.111 cu cei 25 de masteranzi (inclusiv trei bărbaţi) prezintă un colectiv foarte prietenos,<br />
unit şi bine închegat, care au aceleaşi planuri, aceleaşi năzuinţe - de a face carte bună pentru<br />
a se realiza fiecare în parte acolo unde îi va zâmbi norocul.<br />
Cât mă priveşte, mă consider cu adevărat un tânăr norocos şi voi duce cu sine în ţara mea<br />
cele mai luminoase amintiri despre cei mai frumoşi ani petrecuţi în Bucureşti şi Chişinău.<br />
Vă felicit pe toţi cu prilejul acestei minunate sărbători – Ziua Internaţională a Studenţilor.<br />
Tran Monh HOANG,<br />
masterand, anul I, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine,<br />
cetăţean al Republicii Vietnam<br />
Responsabilă de pagină doamna Lilia Lozovanu, metodist, categoria I,<br />
Departamentul Relaţii Internaţionale, Universitatea de Stat din Moldova
UNIVERSITATEA Cotidianul studențesc<br />
27 noiembrie 2012, nr.4 (138) 9<br />
DACĂ EŞTI ÎN CĂUTARE...<br />
(DESPRE PRIMELE ÎNCERCĂRI ŞI REUŞITE)<br />
Nu este uşor să faci ceva care să te<br />
ridice pe podiumul celor învingători.<br />
Dar nu trebuie să uităm că fiecare<br />
reușită începe cu o încercare! Iată că am<br />
încercat și noi şi, evident, reușitele nu au<br />
întârziat să apară, pentru că minunatul<br />
eveniment dedicat Zilei Psihologului a<br />
făcut ca această sărbatoare să fie simțită<br />
în cadrul facultății noastre, prin organizarea<br />
unui TVC, la care au participat<br />
studenții anului I, II și III.<br />
Tot ce facem este pentru noi. Nu am vrut neapărat<br />
susținerea tuturor. Însă cei care m-au susţinut reprezintă prima<br />
mea audienţă. Am primit mai mult decât mă aşteptam<br />
să primesc în continuare. Primesc afecţiune, prietenie, sprijin,<br />
suport moral şi multe altele. Primesc ceea ce îmi doream –<br />
susţinerea colegilor. Administrația Facultății de Psihologie și<br />
Științe ale Educației, decan dl Vladimir Guțu, profesor universitar, doctor în științe ale educației<br />
Comisia activităților extracurriculare, colegii energici, care, știu de fiecare data, să demonstreze<br />
Trăim într-o eră mult prea tehnologizată. Preferăm să cunoaștem<br />
lumea pe aripile virtualului, și pe-alocuri a irealului, decât în<br />
realitate.<br />
Oamenii parcă nu mai sunt reali, ci niște invenții ale tehnologiilor<br />
moderne: programați în fața calculatorului, cu mâinile pe taste, cu căștile<br />
în urechi și cu muzică neclară, de ți se sparg timpanele, cu cafeaua și țigara<br />
în gură, și restul nu contează.<br />
Ore și zile în șir sunt gata să stea în fața monitoarelor, dar nu să dea<br />
preferință activităților gen: să meargă la o plimbare, să asculte o piesă<br />
de teatru, să vizioneze un film etc. Deja nu e interesant? Nu e nou? Nu<br />
e modern? Așa se pare... de ce să mergi undeva, să cheltui bani pentru<br />
asta, când poţi găsi totul într-o singură cutie! Oare așa ar trebui să fie? Asta oare prezintă o<br />
normalitate, oameni buni? Se pare că da, spre marele regret!<br />
De ce oamenii caută Internetul, și nu realitatea? De ce ne spunem cuvinte pompoase în<br />
scris pe rețele de socializare, complimente, comentarii superspeciale, dar în realitate trecem<br />
pe stradă și ne prefacem că nu ne cunoaștem? De ce? De ce avem aceste tendințe prostești de<br />
a urmări tot ce se întîmplă în viața virtuală, dar neglijăm realitatea? Părinții vorbesc cu copiii<br />
lor pe Internet, chiar dacă se află în camere alăturate. Oare nu e o absurditate, oameni buni?<br />
Da, Internetul are o mulțime de avantaje și adesea, datorită lui, simţim persoanele dragi mai<br />
aproape, chiar dacă ne despart distanțe mari.<br />
Deja e „la modă” să vezi pe pagina de pe rețeaua de socializare, scris de părinții tăi:<br />
„Fiule, ce mai faci? Eu și mama ta suntem bine. Ne lipsești enorm. Dorim să te vedem. Așa<br />
că, te rugăm, închide calculatorul și hai să servim cina”. Și atunci, inevitabil apare întrebarea<br />
– oare e o glumă sau așa o fi realitatea? Din păcate, aceasta este realitatea noastră. A devenit<br />
normal să adormi cu ochii lipiți de monitor, să te trezești cu el aproape ars, să-l porți după tine<br />
chiar de mergi la plimbare, în excursie...<br />
Întotdeauna cartea a constituit patrimoniul<br />
spiritual al unui popor. Dar având-o în față,<br />
copertată frumos, comodă pentru lectură, pare că<br />
nu ne întrebăm ce drum parcurge ea până ajunge<br />
în mâinile noastre.<br />
În această ordine de<br />
idei noi, cei care<br />
studiem la Specialitatea<br />
Activitate<br />
editorială, aflăm la<br />
orele de curs multe<br />
lucruri interesante<br />
de la dl Mihai Lescu,<br />
dr. conferențiar,<br />
și de la dl Vasile<br />
Malanețchi, lector<br />
superior, privind<br />
etapele pe care le<br />
parcurge un manuscris<br />
de la autor<br />
până la carte. Prin<br />
exemple concrete<br />
dumnealor ne demonstrează<br />
că editarea<br />
unei cărți solicită multă atenție, cunoștințe<br />
temeinice în domeniu și, desigur, dăruire de<br />
sine...<br />
Aceste abilităţi le-am cunoscut recent, aflân-<br />
Săptămâna tineretului<br />
ceea ce pot, și-au adus contribuția la realizarea cu success a<br />
acestui eveniment.<br />
Succesul este ca un joc – cu cât joci mai mult, cu atât câştigi<br />
mai mult. Şi cu cât câştigi mai mult, cu atât vei juca mai<br />
bine. Sunt sigură că nu mă voi opri aici și că evenimente de<br />
acest gen urmează să se desfăşoare.<br />
Ceea ce contează cel mai mult pentru mine nu este doar<br />
rezultatul. Cele mai importante sunt descoperirile de-a<br />
lungul drumului de căutări spre a realiza ceva frumos.<br />
Mi-am dat seama că se poate face şi ceva frumos, ceva care<br />
să-i impresioneze pe cei din jur, şi asta deoarece viaţa are<br />
importanţă numai pentru cei care participă la ea, numai<br />
pentru cei care sunt implicaţi activ în ea, dar nu numai<br />
pentru spectatori. Să încercăm să fim la înălţime în tot ceea<br />
ce facem, pentru că nu-l apreciem numai pe omul care<br />
are multe idei. Apreciem omul care poate să le implementeze<br />
şi ele vor da un rezultat!<br />
Natalia BOTEZATU,<br />
anul III, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, lider sindical<br />
VIAŢA ADEVĂRATĂ SAU CEA VIRTUALĂ?<br />
(CE NE ADUCE INTERNETUL?)<br />
CARTEA ESTE IZVORUL ŞI CEA MAI DE<br />
PREŢ SURSĂ DE EDUCAŢIE ŞI INSTRUIRE<br />
(ORELE PRACTICE LA EDITURA „UNIVERSUL”)<br />
Studenții anului I , Specialitate Activitate<br />
editorială la Editura „Universul”<br />
du-ne la Editura „Universul”, unde am avut<br />
lecții practice. La renumita întreprindere poligrafică,<br />
dotată cu utilaj modern, cu un contingent de<br />
cca 300 de specialiști, unde văd lumina tiparului<br />
zeci de ziare și reviste regionale și republicane,<br />
dar și cărți ale celor mai cunoscute edituri din<br />
țară, i-am avut drept ghizi pe dna Maria Tronciu,<br />
tehnolog în poligrafie, și pe dna Efrosinia<br />
Popescu, specialist principal în secția de broșare.<br />
De la dumnealor și de la alți specialiști, precum<br />
Lidia Burlacu (cu un stagiu de muncă la editură<br />
de peste 40 de ani),<br />
am aflat și am cunoscut<br />
multe lucruri<br />
interesante privind<br />
modul de fabricare a<br />
diverselor tipărituri.<br />
Astfel, teoria expusă<br />
de profesorii noștri<br />
în sălile de studii ale<br />
facultăţii am văzut-o<br />
cu ochii, am pipăito<br />
cu degetele și am<br />
simțit-o cu sufletul.<br />
E o fascinație deosebită<br />
să urmărești,<br />
rând pe rând, procesele<br />
tehnologice de<br />
plămădire a cărţii. Și<br />
acum îmi stăruie în<br />
memorie mie, dar și<br />
colegilor, mărturisirile dnei Efrosinia Popescu,<br />
care și-a amintit cum o autoare, luând în mână<br />
primul exemplar al cărții sale, a exclamat cu lacrimi<br />
în ochi că n-a știut că o carte se naște tot<br />
atât de greu ca și un copil !<br />
Or, cartea rămâne a fi mereu sursa şi temelia<br />
educației și instruirii generațiilor de azi şi celor<br />
care vor veni.<br />
Marina SCRIPNIC,<br />
anul I, Facultatea de Jurnalism și Științe<br />
ale Comunicării<br />
O temă actuală pentru discuţie<br />
A devenit, oare, un drog pentru societate? De ce nu mai facem diferența dintre necesitate<br />
și dependență? De ce dăm preferință comunicării virtuale, și nu celei reale? De ce nu trăim<br />
viața în toată frumusețea ei, ci o tehnologizăm în halul ăsta? De ce devenim pe zi ce trece tot<br />
mai robotizaţi și nu rămânem creaţia supremă a lui Dumnezeu, care are menirea de a-și trăi<br />
viața într-o cu totul altă lume.<br />
Astăzi, asistăm la dezvoltarea unei generații tinere obsedate de propria-și persoană,<br />
însetată de acumularea unui număr cât mai mare de așa-ziși ,,prieteni” virtuali, de a pune zeci<br />
de etichetări pe pozele noi, de a comenta tot ce văd pe Internet, de a-și face inimă rea pentru<br />
că nu a obținut „Like-urile” dorite.<br />
Peste 750 de milioane de oameni din întreaga lume folosesc Facebook pentru a difuza<br />
fotografii și videoclipuri, postează mesaje despre ceea ce fac și gândesc. Și Twitter, rețeaua<br />
socială care le permite membrilor ei să posteze mesaje scurte și imagini, are milioane de<br />
utilizatori. Unde ajungem? În cosmos? Devenim extratereștri? Ce facem cu viețile noastre?<br />
Experimentăm, da? Dar altă viață n-o să mai avem...de ce s-o irosim atât de prostește pe cea<br />
reală? Mergem în pas cu tehnologiile moderne, mereu în dezvoltare. Optăm pentru creații<br />
neobișnuite, inovații, dar să nu uităm să şi mai stăm cu picioarele pe pământ, nu plutind<br />
printre stele și comete. De ce să nu fim „obsedați” de o viață frumoasă, de oameni buni, de<br />
copii, de minunile acestei viețio?<br />
Oare nu face să ne punem următoarea întrebare: de ce optăm pentru socializarea online,<br />
când oamenii sunt alături de noi? De ce ascultăm muzică de pe net, când avem parte de<br />
concerte bune? De ce să nu procurăm o carte și s-o lecturăm ținând-o în mână, ci dăm<br />
preferință celor online?<br />
Lume, noi ne scurtăm viața cu bună ştiinţă și vom ajunge să înțelegem că am trăit-o fără<br />
niciun sens... Oare nu va fi o constatare prea târzie?<br />
Olga CIUGUREANU,<br />
masterandă la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială<br />
CUM SĂ DEVII<br />
PERSONALITATE?<br />
Pe parcursul vieţii e foarte important să devenim personalităţi,<br />
oameni la locul nostru. Pentru aceasta nu<br />
e destul să avem înfăţişare frumoasă şi haine luxoase. Ca să<br />
ajungem o personalitate, e nevoie de muncă, de voinţă, de<br />
perseverenţă, de răbdare şi, înainte de toate, de onoare.<br />
Într-adevar, ca să fim multumiţi de viaţă, trebuie să lucrăm<br />
la imagina noastră, la caracterul nostru în fiecare clipă.<br />
Noi vom obţine un nivel înalt de viaţă, când vom munci<br />
cu străduinţă deosebită. În opinia mea, totul în viaţă – succesele,<br />
izbânzile depind de oameni, de efortul lor conjugat.<br />
Afirmaţii de genul :”n-am putut, n-am avut posibilitate”, sunt doar nişte<br />
pretexte infantile. Desigur, totul depinde de dorinţa omului. Dacă el manifestă<br />
interes, dacă va găsi timpul necesar, atunci va avea şi voinţă, şi posibilitatea de<br />
a se realiza pe făgaşul vieţii. Doar nu în zadar se zice: ,,Dorinţa oferă o mie de<br />
posibilităţi, iar lipsa de dorinţă - o mie de motive”. Desigur, un rol important<br />
îl joacă puterea de voinţă şi răbdarea omului. El poate intreprinde unele acţiuni,<br />
poate obţine şi anumite succese, dar să se dezvinovăţească şi să spună:”am<br />
obosit, nu-mi reuşeşte totul!” Aceste slăbiciuni sunt dăunătoare, fiindcă trebuie<br />
să depui mereu eforturi mari pentru a te afirma într-un domeniu sau altul, să fii<br />
perseverent în acţiunile tale şi numai atunci vei dobândi un rezultat bun.<br />
Desigur, e important să avem onoarea ce nu se cumpără şi nu se vinde. Nu o<br />
dată constatăm, cu regrete şi dezamăgiri, că mulţi oameni, în goana dupa profit,<br />
îşi pierd cinstea şi onoarea. Aceștia devin cu timpul egoişti, lacomi, mercantili.<br />
Adesea, se întâmplă că această categorie de indivizi, simţind că se află în culmea<br />
succesului şi a bogaţiei, uită de onoare, uită de cinste, uită chiar de prieteni<br />
şi de rudele lor. Iată de ce trebuie să ţinem minte mereu de unde am plecat,<br />
unde şi cu cine tindem să ajungem acolo unde ar trebui să ajungem.<br />
Acestea, după părerea mea, ar fi doar câteva din condiţiile care ar defini formarea<br />
Personalităţii cu majusculă, un scop nobil şi deloc uşor spre care ar trebui<br />
să tindem fiecare în parte.<br />
Mariana UZUN,<br />
studentă în anul I, grupa rusă nr. 113,<br />
Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine
Artiom Pipa şi Gheorghe Cernei de la Facultatea Ştiinţe Economice şi Andrian Zbârnea<br />
de la Facultatea de Biologie şi Pedologie au realizat o performanţă de răsunet la Campionatul<br />
Mondial Universitar la haltere, găzduit de oraşul Eliat din Israel, în perioada 5-8 noiembrie curent.<br />
Aceşti trei bravi studenţi de la „prima universitate” au cucerit o medalie de aur, cinci medalii<br />
de argint şi două medalii de bronz la reuniunea celor mai puternici studenţi de pe mapamond.<br />
Primul a intrat în luptă multiplul campion şi premiant european şi mondial, maestru în sport de<br />
clasă internaţională, Artiom Pipa, în limita categoriei de 69 kg.<br />
La exerciţiul „smuls” lupta s-a încins între sportivul de la USM<br />
şi reprezentanţii Coreei de Sud, Rusiei, Chinei şi Armeniei. Coreanul<br />
Won Jeongsik a ridicat 145 kg şi şi-a adjudecat madalia de aur la acest<br />
exerciţiu. Artiom Pipa şi Vanik Avetisyan au ridicat câte 142 kg, iar<br />
medalia de argint i-a revenit sportivului nostru, fiind mai uşor cu 300<br />
gr decât sportivul armean.<br />
La următorul exerciţiu, „aruncat”, Artiom Pipa a dat dovadă de<br />
multă perseverenţă, echilibru afectiv şi o mare concentrare a atenţiei,<br />
reuşind să intre în posesia medaliei de aur cu rezultatul de 176 kg.<br />
Această performanţă este totodată şi un nou record naţional la seniori.<br />
Medalia de argint, cu 175 kg, i-a revenit chinezului Liu Ronghong, iar<br />
cea de bronz şi-a adjudecat-o învingătorul la „smuls” Won Jeogsik,<br />
cu 173 kg.<br />
La total, Artiom Pipa şi Won Jeogsik au ridicat câte 318 kg, iar<br />
medalia de aur i-a revenit coreanului, care a fost cu 440 grame mai<br />
uşor decât halterofilul nostru, care şi aici a stabilit un nou record naţional.<br />
Medalia de bronz i-a revenit armeanului Vanik Avetisian, care a<br />
acumulat la ambele exerciţii 315 kg.<br />
Aşadar, Artiom Pipa a cucerit o medalie de aur, două medalii de argint<br />
şi a stabilit două recorduri naţionale, demonstrând o dată în plus că este lider la această categorie<br />
de greutate şi este unul din principalii candidaţi la o medalie olimpică în 2016 la Jocurile Olimpice<br />
din Rio de Janeiro.<br />
La categoria de 85 kg, maestrul în sport Gheorghe Cernei, care este şi Campion al Europei,<br />
s-a învrednicit de două medalii de bronz. La „aruncat”, Gheorghe a ridicat şi a menţinut deasupra<br />
În limbajul mass-mediei autohtone a apărut de ceva timp o vocabulă, care a<br />
cam luat-o razna: a vocifera. Din contextele în care este utilizată, se vede<br />
că autorii îi dau un sens inedit și foarte aproximativ, ca, de exemplu: formaţiunea<br />
a vociferat posibilitatea de a se aşeza la masa de negocieri doar cu PLDM, http://<br />
www.ropress.eu, 13 febr. 2011.<br />
Consultând dicționarul și apelând la niște noțiuni elementare de gramatică,<br />
putem afla, în primul rând, că a vocifera este un verb intranzitiv, ceea ce<br />
înseamnă că nu poate avea un complement direct, care răspunde la întrebarea ce?, cum e în<br />
exemplul de mai sus, deci nu se poate spune „a vociferat - ce? - posibilitatea” (tot așa cum nu se<br />
poate spune „el merge - ce? - drumul”, pentru că verbul a merge este intranzitiv, la fel ca și multe<br />
altele). În al doilea rând, și cel mai important, aflăm care este sensul cuvântului a vocifera: a<br />
vorbi răstit, mânios, cu glasul ridicat, iar în calitate de sinonime pentru acesta apar a răcni, a<br />
striga, a țipa, a urla, a zbiera.<br />
Dar iată cum arată o „recoltă” recentă de fraze ticluite cu verbul a vocifera, utilizat incorect:<br />
Faptul că Moscovei îi stă în gât identitatea română e problema ei (şi, eventual, a vicepremierului<br />
Dmitri Rogozin care a vociferat-o). http://ziar.jurnal.md/2012/05/25; În schimb,<br />
socialiștii se bucură de faptul că Marian Lupu a vociferat o idee susținută de ei. PRO TV, 25<br />
septembrie 2012; Valentin Dolganiuc: Când Putin a vociferat politica externă a Rusiei care va<br />
urma după, am spus că e un mare pericol; nicio listă din localităţile pe care le-a vociferat<br />
Acum două decenii pleca în eternitate marele<br />
nostru patriot, apărător înflăcărat al<br />
limbii române, profesor la Facultatea de Filologie,<br />
ucraineanul Ion Dumeniuk.<br />
Pe Ion Dumeniuk mi se pare că îl ştiu de când<br />
lumea. Mi-l amintesc de la facultate, deşi am absolvit-o<br />
în diferiți ani şi la profil divers. Mulţi ani l-am<br />
ştiut de profesor universitar, harnic publicist şi autor<br />
de cărţi didactice, un bun şi mult binevoitor consultant<br />
în probleme de ştiinţă şi politică lingvistică. Dar<br />
în istoria noastră se înscrie printre bărbaţii<br />
neamului care, cot la cot cu Silviu Berejan,<br />
Nicolae Mătcaş (în echipa dlui Ion<br />
Borşevici), prepară în filigran aspectul<br />
ştiinţific al legilor cu privire la limbi şi revenirea<br />
la grafia latină.<br />
Pe când era director general la Departamentul<br />
Limbilor, i-am propus pentru<br />
semnătură un document comun cu ministerul.<br />
În text îşi redactă cu mâna proprie<br />
numele, punând la sfârşit „capa”.<br />
- Păi, zic eu, aşa scriu ucrainenii.<br />
- Desigur, ... Eu şi sunt ucrainean...<br />
Sentimentul mi-a fost oarecum dublu<br />
la gândul că D-sa a fost mereu profesor de<br />
limbă la universitate, adică el, Ucraineanul,<br />
ne învaţă limba română..<br />
S-a născut Ion Dumeniuk în satul<br />
Socii Noi, comuna Albineţ (astăzi părţile Făleştilor),<br />
în familia agricultorului Zaharia al lui Timofei Duminică<br />
şi a Alexandrei Duminică, fiica lui Grigore<br />
Moraru din Teţcani, Briceni. Spre regret, informaţia<br />
elementară asupra spiţei masculine se încheie aici. În<br />
schimb, cea feminină, prin încrengătura morărească<br />
din Teţcanii Briceniului, este suficientă. Mama savantului<br />
– Alexandra sau Sanea (cum îi ziceau cu duioşie<br />
rutenească cei de ai casei) – s-a născut la 5 aprilie (s.<br />
v.), 1907, în familia lui Grigore Moraru (1880-1947).<br />
Grigore Moraru a fost fiul lui Toader Moraru (1883),<br />
nepot lui Maftei Moraru (1785-1841) şi strănepot lui<br />
Constantin (n. 1750).<br />
Pe acest Constantin îl aflăm în 1774 ca simplu<br />
morar la Teţcani. Folositoarea îndeletnicire a străbunicului<br />
trecu de la fecior la Maftei şi abia nepotul<br />
său, în 1839, îşi scrie cuvântul înaintea numelui de<br />
botez, deja ca nume mândru de familie, câştigat de<br />
părinţi în sudoarea frunţii. Bătuse ceasul constituirii<br />
numelor de familie. Şi, interesant lucru pentru această<br />
Redactor-ºef: Mihai MORÃRAª<br />
Design ºi machetare<br />
computerizatã: Maria BONDARI<br />
OPT MEDALII LA CAMPIONATUL MONDIAL UNIVERSITAR<br />
Corector: Viorica Molea<br />
Operatoare: Nata grigoriță<br />
Fotoreporteri: Marina CEBOTARI ºi<br />
Karim GRAID<br />
Editor: USM. Tiraj 1000 ex.<br />
Comanda: 410<br />
Sportul universitar<br />
capului 190 kg, cu 5 kg mai puţin decât rusul Artem Okulov, clasat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului,<br />
şi Aghasi Aghasyan din Armenia. La ,,total”, sportivul din Rusia cu 357 kg a devenit Campion<br />
Mondial Universitar, armeanul cu un total de 350 kg s-a clasat pe locul II, iar Gheorghe Cernei, cu<br />
346 kg, a cucerit a doua medalie de bronz.<br />
Cel de al treilea sportiv de la USM a evoluat în limita categoriei de 105 kg. Andrian Zbârnea,<br />
maestru în sport, a cucerit trei medalii de argint la „smuls”, „aruncat” şi „total”, în premieră devenind<br />
vicecampion mondial universitar. Până acum cea mai importantă realizare a sportivului nostru<br />
era bronzul de la Campionatul Europei, tineret. Andrian, care a ridicat 168<br />
kg la ,,smuls”, 200 kg la ,,aruncat” şi 368 kg la ,,total” a fost depăşit numai<br />
de halterofilul din Rusia Ghennady Muratov.<br />
Lupta pentru locul III a fost foarte încinsă şi s-a dat între chinezul<br />
Xu Yifeng şi lituanianul Simkus Modestas. De data aceasta sportivul lituanian<br />
a reuşit să urce pe treapta a III-a a podiumului atât la „smuls” şi<br />
„aruncat”, cât și la „total”.<br />
Aceşti voinici de la USM, care îmbină activitatea din aulele studenţeşti<br />
cu cea sportivă de înaltă performanţă, au demonstrat, o dată în plus,<br />
că sunt tineri cu mare caracter, dar să nu uităm că anume caracterele duc<br />
naţiunile înainte. Să reamintim că sportul de performanţă este o activitate<br />
specifică de limită a posibilităţilor fizice şi psihice ale omului, deoarece,<br />
prin definiţie, sportul este competiţie, întrecere cu spaţiul, timpul, gravitaţia,<br />
cu natura, cu alţii şi cu sine. Iar învingători devin numai acei oameni<br />
care se pot învinge, în primul rând, pe sine şi apoi pe alţii, deoarece cel<br />
care-l învinge pe altul e tare, iar cel care se învinge pe sine e puternic. Iar<br />
În imagine, de la stânga spre dreapta: Grigore aceşti tineri cu adevărat sunt puternici şi la propriu şi la figurat.<br />
Cernei, Andrian Zbârnea şi Artiom Pipa Rectoratul, Catedra Cultură Fizică şi Sport, decanatele Facultăţilor Ştiinţe<br />
Economice, Biologie şi Pedologie, întreaga comunitate universitară<br />
le transmite performerilor noştri cele mai sincere sentimente de gratitudine pentru aceste succese<br />
notorii şi isprăvi deosebite.<br />
Boris BOGUŞ,<br />
şef Catedra Cultură Fizică şi Sport, antrenor emerit, conferenţiar universitar,<br />
doctor în psihopedagogie, OM EMERIT<br />
CINE VOCIFEREAZĂ FĂCÂND GREȘELI<br />
Străjeri ai demnităţii noastre<br />
perioadă, în unele sate de lângă Teţcani, sate moldoveneşti,<br />
numele erau scrise în cărţi bisericeşti Melnic,<br />
iar în paranteze se preciza On Je I Morăruţ. Teţcănenii,<br />
însă, au rezistat bine până în zilele noastre.<br />
Vasăzică, Ion Dumeniuk este de obârşie mixtă.<br />
Am putea presupune că în Ion Dumeniuk preleva<br />
sângele morăresc, de Teţcănean, de prin părţile Bricenilor.<br />
Dar, totodată, repet, el se mândrea cu sângele<br />
tatălui său, ţinea mult la cultura Ucrainei, preţuia<br />
spiritualitatea specifică a acestui popor harnic şi civilizat.<br />
Ion Dumeniuk ne ştia foarte bine sufletul,<br />
îl dureau durerile noastre, le trăia<br />
sincer şi activ împreună cu noi. Cunoscând<br />
bine afinităţile tragediei acestor<br />
două neamuri vecine, cu întreaga-i fire<br />
omenească pătrunsu-ne-a esenţa şi cu<br />
toate mijloacele disponibile s-a ridicat<br />
întru apărarea ei, poate mai mult, mai<br />
bine şi mai îndrăzneţ decât mulţi dintre<br />
noi. A luptat deschis pentru drepturile<br />
noastre, prin fapte şi acţiuni concrete<br />
le-a susţinut, aşa cum ar fi dorit să-i<br />
susţinem şi noi pe conaţionalii săi, la o<br />
adică. Avea o filozofie a lui, o înţelepciune<br />
a lui. În esenţă. Ion Dumeniuk,<br />
ucraineanul, constituie un model rar de<br />
conduită pentru noi toţi, indiferent de<br />
ce sânge suntem pe aici, în ţărişoara aceasta. Un model<br />
anume prin faptul că atunci, când concetăţeanul<br />
tău de alt sânge, românul-moldovean de aici, se află<br />
la ananghie, este etic şi omeneşte să-i sari în ajutor,<br />
să fii sufleteşte mereu alături de el. Acest devotament<br />
şi abnegaţie a lui Ion Dumeniuk se profila incontinuu<br />
pe un fondal de ostilitate, de indiferenţă din partea<br />
unora (care, în ceasul de cumpănă, s-ar fi cuvenit să<br />
fie suflet în suflet cu etnia băştinească, de bază).<br />
Grele cuvinte a spus, deja lângă sicriul regretatului<br />
Ion Dumeniuk, Nicolae Dabija:<br />
- Dacă cumva se va întâmpla că noi vom dispărea,<br />
unul câte unul, să dea Sfântul Dumnezeu ca în<br />
fruntea neamului nostru să fie un ucrainean ca Ion<br />
Dumeniuk...<br />
Vlad CIUBUCCIU,<br />
coleg de breaslă, şef al Departamentului Limbilor<br />
(1995-1997)<br />
Vorbirea corectă<br />
Ostaf nu au fost prezentate Comisiei electorale. http://politicom.moldova.org 31 iulie; Totodată,<br />
Ghimpu, deşi a vociferat numele candidaţilor PL, nu i-a propus spre discuţie. http://www.<br />
bogdantsirdea.eu/.<br />
Un simplu exercițiu de utilizare a sinonimelor pentru a vocifera, în aceste contexte, arată cât<br />
de bizare sunt semnificațiile la care s-a ajuns.<br />
Apare fireasca întrebare: de unde s-au luat aceste ciudățenii semantice? Se pare că tot<br />
procedeul calchierii din limba rusă le joacă festa celor care folosesc cuvintele după ureche,<br />
fără să se îngrijească de rostul lor adevărat. În contexte de tipul celor de mai sus, în limba rusă<br />
apare verbul огласить cu sensul de „a da citire, a face public, a anunța, a spune; a face să<br />
răsune”. Iar radicalul acestui verb - глас - există și în română, unde avem substantivul glas, dar<br />
și verbul a glăsui, pentru care dicționarele fixează o marcă stilistică: a glăsui glăsuiesc, vb. IV.<br />
1. Intranz. și tranz. (Azi poetic și fig.) A vorb; a spune. Iar întrucât a glăsui este perceput deja ca<br />
fiind arhaic, s-a recurs la sinonimul lui glas - voce, obținându-se, astfel, acest sens hibrid și greșit<br />
al derivatului a vocifera.<br />
Or, cei care cu adevărat vociferează nu au decât să o facă sănătoși: vociferează șoferii în<br />
fața primăriei, vociferează unii deputați în Parlament, vociferează un șef supărat, iar presa<br />
trebuie să se dumirească și să înțeleagă cine și ce face, ca să ne informeze corect.<br />
Irina CONDREA,<br />
profesor universitar, şefa Catedrei Limba Română<br />
Săptămâna tineretului<br />
OSTAŞ AL PROPĂŞIRII CONSTELAŢIA DANSULUI ŞI MUZICII, 2012<br />
,,Tinereţea este un soare care-şi prelungeşte răsăritul”<br />
Victor Hugo.<br />
Acest celebru aforism al marelui romancier francez ar vrea să ne spună că perioada<br />
care ne pregăteşte pentru viaţă ne oferă momente de neuitat pentru viitorul<br />
nostru, este acea comoară care constituie tinereţea însăşi, ea însoţindu-ne mereu<br />
sub formă de amintiri şi clipe de neuitat. Iată de ce a devenit deja o tradiţie ca în Republica<br />
Moldova să se organizeze Săptamâna tineretului în fiecare an. De data aceasta<br />
sărbătoarea noastră a fost găzduită de Casa de Cultură, USM, pe data de 14 noiembrie.<br />
Programul “Constelaţia dansului şi muzicii, 2012” a reunit mai multe instituţii de învătamânt<br />
din Chişinău. Astfel, pe fondul muzical, s-au întâlnit cei mai talentaţi studenţi.<br />
Trupele de dans de la Academia de Studii Economice din Moldova, de la Academia de<br />
Muzică, Teatru<br />
şi Arte<br />
Plastice şi de<br />
la Universitatea<br />
de Stat<br />
din Moldova<br />
au prezentat<br />
pe scenă<br />
dans, ritm,<br />
muzică şi ...<br />
mult talent.<br />
Secretul<br />
mişcării a<br />
fost demonstrat<br />
cu o<br />
d e o s e b i t ă În imagine: O secvenţă din spectacolul dedicat Săptămânii<br />
măiestrie de Tineretului. Casa de Cultură USM, 14 noiembrie, 2012.<br />
ansamblul de<br />
dans sportiv Elite Dance conducător artistic Mihail Dudnic, şi de ansamblul de dans<br />
modern Dance Avenu, conducător artistic Olga Eni, artiştii noştri demonstrând abilitatea<br />
limbajului ascuns al sufletului lor frumos.<br />
Prezent la eveniment, domnul Nicolae Sadovei, prorector al Universităţii de<br />
Stat din Moldova pentru probleme sociale şi studenţeşti, a felicitat călduros tânăra<br />
generaţie de studenţi talentaţi cu ocazia sărbătorii lor, urându-le succese şi performanţe<br />
cât mai impresionante. Cu un mesaj mobilizator li s-a adresat celor prezenţi şi dna<br />
Gabriela Recinschi, şefă de direcţie la Ministerul Tineretului şi Sportului.<br />
Invitaţii speciali ai serii au fost interpreţii de muzică uşoară Aura, Georgeta Voinovan,<br />
Elena Sârbu şi Chiril Oarza.<br />
La final, coordonatorilor echipelor de dans le-au fost înmânate diplome şi distincţii<br />
speciale.<br />
Şi în încheiere o constatare : chiar dacă asistăm la scurgerea ireversibilă a timpului,<br />
trebuie să ne păstrăm tinereţea sufletului şi s-o alimentăm, ori de câte ori simţim<br />
nevoia, pentru că tinereţea este perioada în care omul e capabil să se dedice oricărui<br />
lucru cu patos, descoperind tainele vieţii.<br />
Irina CHIVIRIGA,<br />
anul II, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării<br />
Adresa: str. A.Mateevici 60, MD 2009<br />
Blocul II (Anexa), bir.15, tel. 57-76-39<br />
Versiunea electronicã: www.usm.md/ziar