04.09.2015 Views

grupă

28 mai, 2013. Nr.10 (144) - Universitatea de Stat din Moldova

28 mai, 2013. Nr.10 (144) - Universitatea de Stat din Moldova

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

28 mai, 2013. Nr.10 (144).<br />

DE<br />

(NOTIŢE SUMARE PE MARGINEA SEMINARULUI<br />

REGIONAL TEMPUS «MANAGEMENTUL RESURSELOR<br />

UMANE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR DE STAT»)<br />

În perioada 22-23 aprilie 2013, la Universitatea de Stat din Moldova s-au desfăşurat<br />

lucrările Seminarului Regional TEMPUS privind managementul resurselor<br />

umane în învăţământul superior de stat în Europa de Est. Evenimentul a fost organizat<br />

de către Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură (EACEA) a<br />

Comisiei Europene în cadrul programului Tempus, finanţat de Uniunea Europeană.<br />

Seminarul a întrunit peste 80 de participanţi, inclusiv: reprezentanţi ai Ministerului<br />

Educaţiei şi ai universităţilor, parteneri în proiecte Tempus şi experţi în domeniul<br />

reformei învăţământului superior din Armenia, Azerbaijan , Belarus, Georgia, R.<br />

Moldova, Rusia şi Ucraina, dar şi experţi europeni ai Comisiei Europene, ai Agenţiei<br />

Executive şi o delegaţie Uniunii Europene.<br />

Cu un călduros mesaj de bun augur li s-au adresat participanţilor acestei importante<br />

întruniri<br />

dna<br />

L o r e t t a<br />

Handrabura,<br />

viceministrul<br />

Educaţiei,<br />

dl Dirk Schuebel,<br />

şeful<br />

delegaţiei<br />

UE în R.<br />

Moldova şi<br />

dl Gheorghe<br />

Ciocanu,<br />

rectorul<br />

Universităţii de Stat din Moldova. Vorbitorii au menţionat rolul extrem de important<br />

al Programului Tempus în susţinerea dezvoltării învăţământului superior din Europa<br />

de Est în consolidarea Spaţiului European al Învăţământului Superior şi promovarea<br />

cooperării bilaterale dintre ţări la nivel local, dar şi cooperarea la nivel regional.<br />

În cadrul şedinţei plenare au fost prezentate rezultatele Studiului Tempus “Managementul<br />

resurselor umane în învăţământul superior de stat”, realizat de către<br />

experţii europeni Flora Dubosc şi Maria Kelo. Studiul a fost lansat în anul 2011<br />

şi conţine două părţi: un sondaj al membrilor proiectelor Tempus pentru colectarea<br />

informaţiei cu privire la percepţiile lor individuale ale procesului, iar cel de al doilea<br />

sondaj a fost realizat prin intermediul birourilior naţionale Tempus şi adresat autorităţilor<br />

naţionale şi altor părţi interesate în scopul documentării politicilor şi practicilor<br />

naţionale. Potrivit experţilor, au fost efectiate nouă vizite în ţările partenere ale<br />

Programului Tempus şi întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ superior,<br />

ai ministerelor de profil pentru colectarea informaţiei detaliate la nivel local.<br />

Seminarul a fost secţionat în patru ateliere de lucru paralele, tematica vizând:<br />

Personalul academic; Personalul administrativ; Personalul de conducere;<br />

Politici şi reforme de personal. Dialogul iniţiat între cadre universitare, experţi<br />

şi reprezentanţi ai ministerelor s-a axat pe provocările şi tendinţele generale în managementul<br />

resurselor umane din învăţământul superior de stat, bazate pe exemple de<br />

bune practici şi iniţiative curente.<br />

Lucrările seminarului au finalizat cu şedinţa plenară, în cadrul căreia dl Klaus<br />

Haupt, şeful unităţii responsabile pentru gestionarea programului Tempus al EA-<br />

CEA, a scos în evidenţă importanţa evenimentului desfăşurat, specificând că în baza<br />

rezultatelor lucrărilor acestei importante întruniri vor fi elaborate recomandări şi<br />

sfaturi concrete pentru practicieni şi factori de decizie.<br />

Angela NICULIŢĂ,<br />

prorector pentru Relaţii Internaţionale, conferenţiar universitar, doctor<br />

P.S. Pe această cale ţin să aduc sincere mulţumiri colaboratorilor şi studenţilor<br />

Universităţii de Stat din Moldova care au contribuit la buna desfăşurare a<br />

Seminarului Regional Tempus - eveniment internaţional de anvergură.<br />

A.N.<br />

S TAT DIN MOLDOVA<br />

UNIVER ITATEA<br />

EVENIMENT INTERNAŢIONAL<br />

DE ANVERGURĂ<br />

Remarcabilul<br />

romanist<br />

german Klaus BOCH-<br />

MANN, profesor, doctor habilitat,<br />

este cel de al 131-lea DOC-<br />

TOR HONORIS CAUSA al Universităţii<br />

de Stat din Moldova.<br />

Prin decizia din 26 februarie<br />

2013 a Senatului Universităţii<br />

de Stat din Moldova, în baza demersurilor<br />

conducerii facultăţilor:<br />

Litere (decan dna Claudia<br />

Cemârtan, doctor, conferenţiar<br />

universitar); Limbi şi Literaturi Străine (decan<br />

dna Ludmila Zbanţ, doctor habilitat, prof. univ.<br />

interimar); Istorie şi Filosofie (decan dl Igor Şarov,<br />

doctor, conferenţiar universitar) dlui Klaus<br />

BOCHMANN, membru al Academiei din Saxonia,<br />

membru de onoare al<br />

Institutului de Lingvistică Română<br />

„Alexadnru Philippide”<br />

din Iaşi, membru de onoare al<br />

Institutului de lingvistică „Iorgu<br />

Iordan – Alexandru Rosetii”<br />

a Academiei Române din Bucureşti,<br />

preşedinte Moldova Institut<br />

Leipzig, i s-a conferit titlul<br />

onorific Doctor Honoris Causa.<br />

Urma doar să aibă loc procedura<br />

de înmânare a Diplomei<br />

confirmative, adică „botezul”<br />

propriu-zis, cu îmbrăcarea robei<br />

şi tocii, întru confirmarea calităţii<br />

Domniei sale de membru legitim<br />

al comunităţii noastre universitare,<br />

eveniment care a avut loc în data de 16 mai,<br />

zi prestabilită de părţi. Discursul înaltului oaspete,<br />

rostit într-o limbă română melodică, cu un accent<br />

uşor, emoţionant a fost de o elocvenţă impresionantă<br />

şi nimeni nu a mai pus la îndoială adevărul<br />

că un om absolut străin a devenit un al nostru,<br />

unul drag nouă.<br />

Neamţ get-beget, vorbitor de limbi germanice,<br />

domnul Klaus Bochmann a sfidat oroarea unora<br />

de la noi pentru dictonul: „Eşti de atâtea ori om,<br />

câte limbi cunoşti”, sau „Nu există popoare mici<br />

sau mari”, pentru că fiecare popor, fiecare limbă<br />

vorbită, este una mare, importantă. Acest lucru l-a<br />

demonstrat cu prisosinţă prietenul nostru, dar şi<br />

al limbii noastre române Klaus Bochmann. Păcat<br />

că nu l-au auzit neprietenii limbii române, dar şi<br />

mancurţii locali, al de V.Stati, „formator” de parodii<br />

al limbii române.<br />

Cele rostite de dna Claudia Cemârtan, decanul<br />

Facultăţii de Litere, în impresionantul dumisale<br />

Laudatio, confirmă înalta prestanţă, personalitatea<br />

de excepţie, claritatea gândirii unui om integru,<br />

aria sa de activitate, viziunea sa largă fiind cea a<br />

firescului, fie că e vorba de limbile de provenienţă<br />

latină – româna, spaniola, italiana, fie cele din<br />

grupa germanică – engleza, germana etc. Reproducem<br />

un citat din acest admirabil discurs:<br />

„Ca nici un alt romanist, Klaus Bochmann şi-a<br />

dobândit un excelent renume prin studiul limbii şi<br />

culturii române. Studiile reunite în volumul Limba<br />

română: istorie, variante, conflicte: o privire din<br />

E A NOASTRĂ, „MISS – UNIVERSITATE – R. MOLDOVA, 2013”!<br />

UN GERMAN CU SUFLET<br />

ROMÂNESC<br />

înţeleaptă cugetare persană spune: „Câtă vreme e tinereţe<br />

şi sănătate, toate dorinţele se împlinesc”. Nu<br />

O<br />

încape îndoială că acest aforism i se potriveşte, sută la sută, şi<br />

domnişoarei Zinaida Ciobanu.<br />

Cine este această admirabilă reprezentantă a sexului<br />

frumos din generaţia secolului XXI veţi putea<br />

afla chiar din rândurile ce urmează.<br />

Dar, mai întâi de toate, este cazul să precizăm că<br />

Zinaida Ciobanu, studentă în anul II la Facultatea<br />

de Biologie şi Pedologie, (a obsolvit Liceul Teoretic<br />

„Vasile Alecsandri” din Chişinău) face parte din tagma<br />

tinerilor care, dacă şi-au pus un anumit scop, vor<br />

merge spre realizarea lui cu toată insistenţa şi ambiţia<br />

sănătoasă.<br />

Domnul decan Mihai Leşanu aşa şi ne-a caracterizat-o:<br />

„studenta noastră Zinaida Ciobanu este o fată<br />

cu caracter”...<br />

Nu vom diseca în detalii această calitate, mai bine<br />

zis trăsătură de caracter, a unui specialist de mâine<br />

bine pregătit în domeniul biologiei, care va deveni neapărat<br />

această studentă, fiindcă faptele vorbesc de la sine: la facultate<br />

Zinaida este lider pe toată linia.<br />

De aceea nu a fost o mare surpriză pentru colegii ei de <strong>grupă</strong>,<br />

de an şi de facultate să afle că ea a devenit recent „Miss-<br />

Universitate-R.Moldova, 2013”. Unul dintre cei care au gestionat<br />

şi au coordonat buna desfăşurare a acestei captivante<br />

competiţii este studentul Dragoş Ungureanu, preşedintele<br />

biroului sindical al Facultăţii de Ştiinţe<br />

Economice, care ne-a oferit următoarele detalii:<br />

concursul interuniversitar în cauză a întrunit 11<br />

concurente de la cele mai bune instituţii de învăţământ<br />

superior de stat şi private, sponsor principal<br />

fiind Ministerul Tineretului şi Sportului. Concurentele<br />

au avut a trece prin cinci probe decisive:<br />

inteligenţa, vestimentaţia, proba sportivă, dansul<br />

şi costumul de baie. Toate aceste etape domnişoara<br />

Zinaida Ciobanu le-a trecut cu brio.<br />

Ne bucurăm şi noi de performanţa strălucită<br />

a studentei noastre, dorindu-i să se ţină în toate<br />

împrejurările vieţii pe prima linie. Chiar şi acum,<br />

acolo, în Statele Unite ale Americii, unde se va afla<br />

timp de trei luni.<br />

La cât mai multe şi frumoase victorii, dragă „Miss-Universitate-R.Moldova,<br />

2013”, Zinaida Ciobanu!<br />

Mihai MORĂRAŞ<br />

afară ilustrează o evoluţie ştiinţifică ce însumează<br />

activitatea a peste trei decenii, studiu ce reflectă<br />

toate schimbările petrecute în teoria cercetării limbii<br />

române.<br />

Faptul că studiul limbii române ocupă un<br />

loc atât de important în opera romanistului Klaus<br />

Bochmann şi că Domnia sa se numără printre<br />

somitățile cercetării internaţionale în acest domeniu,<br />

trebuie văzut şi apreciat într-un context ştiinţific<br />

special, în care predarea şi studiul limbii române<br />

au putut fi valorificate social şi instituţional.<br />

Fondatorul acestor studii în Germania, mai precis<br />

la Leipzig (la sfârșitul secolului al XlX-lea), a fost<br />

Gustav Weigand. Cu toate că arhiva de studii balcanice<br />

lăsată de Weigand a fost distrusă în timpul<br />

celui de-al doilea război mondial, Werner Bahner,<br />

unul din magiştrii lui Klaus Bochmann la Leipzig,<br />

a reluat cercetările iniţiate de Weigand, aducând<br />

astfel Romanistica din fosta RDG la un remarcabil<br />

nivel de performanţă. De la W. Bahner (romanist<br />

de seamă şi profesor la Leipzig până la sfârşitul<br />

anilor 60) Klaus Bochmann a avut permanenta<br />

susţinere şi imboldul necesar pentru finalizarea<br />

propriilor eforturi de cercetare, concretizate în lucrarea<br />

de doctorat despre Nicolae Bălcescu, apoi<br />

în cea de habilitat despre limba română din prima<br />

jumătate a secolului al XlX-lea. Ca docent şi profesor<br />

al Universităţii din Leipzig, Klaus Bochmann<br />

a călăuzit, la rândul său, o serie întreagă de teze<br />

de doctorat în domeniul studiilor romanistice. Sub<br />

îndrumarea domniei sale în prezent se elaborează<br />

teze de doctorat de către tineri dotaţi din Republica<br />

Moldova şi Ucraina.”<br />

Preşedintele Senatului USM, domnul rector<br />

Gheorghe Ciocanu, a apreciat înalt contribuţia<br />

celebrului professor şi om de ştiinţă Klaus Bochmann<br />

în promovarea valorilor spirituale naţionale,<br />

eforturile domniei sale susţinute întru soluţionarea<br />

diverselor probleme ce ţin de domeniul<br />

ştiinţific şi cel de instruire în calitate de savant cu<br />

renume. La cele remarcate, aş mai adăuga: discursul<br />

prezentat în cadrul şedinţei omagiale de<br />

către Klaus Bochmann vorbeşte despre demnitatea<br />

şi verticalitatea unui om care este o mândrie<br />

pentru conaţionalii săi, dar şi pentru noi – întreaga<br />

comunitate universitară.<br />

Lidia GROSU,<br />

secretarul ştiinţific al Senatului USM<br />

DIN SUMAR:<br />

Pagina 2: In memoriam: Academicianul Mihail<br />

Dolgan a plecat la cele veşnice.<br />

Pagina 3: La o reuniune a bibliotecarilor; Probleme<br />

de didactică şi gramatică a limbilor moderne,<br />

dezbătute în cadrul unei Conferinţe Internaţionale;<br />

Arta de a face un bine.<br />

Pagina 4: Punţi între ieri – azi – mâine; Simpozionul<br />

„Presa naţională – promotoare a revirimentului<br />

cultural din Basarabia” la o nouă ediţie; Facultatea<br />

de Litere – în finala Sesiunii Naţionale de<br />

Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti.<br />

Pagina5: Săptămâna metodică la FRIŞPA; Olimpiada<br />

Internaţională a liceenilor.<br />

Pagina 6: Din activităţile cotidiene ale Asociaţiei<br />

Studenţilor Creştini Ortodocşi.<br />

Pagina7: La ora de bilanţ: Facultatea de Ştiinţe<br />

Economice; Lansarea unui roman poliţist.<br />

Pagina8: Cultivarea limbii; Universul aproape:<br />

activitatea solară în creştere.


2 28 mai 2013, nr.10 (144)<br />

UNIVERSITATEA<br />

În aceste zile de grea cumpănă<br />

pentru familia academicianului,<br />

profesorului universitar, doctorului<br />

habilitat în filologie Mihail<br />

Dolgan, dar şi pentru întreaga comunitate<br />

ştiinţifică, personal, adresez<br />

sincere condoleanţe, trăind profund<br />

sentimentul de durere pentru<br />

stingerea fulgerătoare a acestui astru<br />

al literaturii. Concomitent cu starea<br />

de tristeţe, aş vrea să-mi exprim profunda<br />

admiraţie faţă de această personalitate<br />

care a avut o contribuţie<br />

inestimabilă în reabilitarea şi promovarea<br />

criticii literare de la noi.<br />

Poate puţine discuţii am avut<br />

cu Domnia sa, dar, aflându-mă în<br />

funcţie de rector al USM, doresc să<br />

remarc contribuţia domnului academician<br />

la prosperarea catedrei pe<br />

care a ghidat-o cu înalt profesionalism.<br />

Profesorii de la Catedra Literatură<br />

Română şi Teorie Literară, în<br />

mod constant, sunt preocupaţi de noi<br />

domenii de cercetare, legate de literatura<br />

basarabeană. Lucrările lor ştiinţifice<br />

au fost adesea coordonate şi<br />

redactate cu tact şi discernământ de<br />

dl academician. Aici, Domnia sa a<br />

creat un nucleu pe care l-a dirijat cu<br />

măiestrie, fapt vădit prin publicaţiile<br />

în comun ale colecţiilor de manuale,<br />

monografii şi studii ştiinţifice.<br />

Mihail Dolgan a fost o persoană<br />

activă, energică, luminoasă şi cu<br />

viziuni neordinare. Venea adesea cu<br />

idei, propuneri, sugestii neobişnuite<br />

pe care nu le puteam refuza. Motoul<br />

vieţii sale, pe care l-a promovat<br />

şi realizat mereu, a fost: „Nici o zi<br />

fără a scrie un rând”. Cu acelaşi entuziasm<br />

neobosit, Domnia sa căuta<br />

diverse posibilităţi de a le inspira<br />

studenţilor, doctoranzilor pasiunea<br />

pentru literatură: organiza conferinţe<br />

ştiinţifice, îi încuraja să pătrundă<br />

în lumea magică a poeziei, asumându-şi<br />

multe responsabilităţi. Pe lângă<br />

toate realizările sale, elocventă<br />

în acest sens a rămas şi publicarea<br />

antologiei de poezii „Nu e om să nu<br />

fi scris o poezie”, editată mai mulţi<br />

ani la rând şi monitorizată, redactată<br />

de Domnia sa.<br />

În prelegerile sale ţinute în faţa<br />

studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor,<br />

profesorul universitar Mihail<br />

Dolgan se distingea printr-o ţinută<br />

aristocratică, îşi nuanţa discursul<br />

prin vraja cuvintelor alese, cucerind<br />

... A RADIAT<br />

sute de tineri îndrăgostiţi de cuvânt.<br />

A constituit miezosul spirit creativ<br />

şi a „contaminat” cu dragostea sa<br />

faţă de literatură şi neam generaţii<br />

întregi. Mulţi dintre cei care l-au<br />

cunoscut, dorind să-şi lărgească<br />

orizonturile, îl vedeau în ipostaza<br />

de dascăl, aventurându-se în lumea<br />

imprevizibilă a creaţiei, deoarece<br />

critica literară este o artă însuşită<br />

de personalităţi cu vocaţie. Intelectualul<br />

Mihail Dolgan, guvernat de<br />

flăcările lumilor paradisiace, fiind<br />

parte din elita culturii naţionale, a<br />

fost un curajos săpător în metafora<br />

scrisului poeţilor, un adept al adevărului,<br />

al frumosului, un promotor de<br />

valori şi un mesager al criticii literare<br />

de la noi. Coordonator a peste 20<br />

de teze de doctor şi doctor habilitat,<br />

în colaborare cu alţi specialişti a<br />

In memoriam<br />

MIHAIL DOLGAN – UN ASTRU AL ŞTIINŢEI LITERARE<br />

ETERNĂ FIE-I AMINTIREA LUMINOASĂ<br />

Senatul Universităţii de Stat din Moldova susţine îndurerata familie Dolgan<br />

în legătură cu trecerea la cele veşnice a academicianului, profesorului universitar,<br />

omului de ştiinţă Mihail Dolgan, doctor habilitat în filologie şi exprimă<br />

Facultatea de Litere, Catedra Literatură<br />

Română şi Teorie Literară au suferit<br />

o iremediabilă pierdere prin plecarea spre<br />

lumea celor drepţi a academicianului Mihail<br />

Dolgan.<br />

Profesorul Mihail Dolgan şi-a desfăşurat<br />

activitatea didactică în cadrul Universităţii de<br />

Stat din Moldova din 1995 şi până în ultima<br />

zi a vieţii (2 mai 2013). A condus Catedra de<br />

Literatură Română şi Teorie Literară mai bine<br />

de 15 ani. În acest răstimp a consolidat catedra,<br />

a impus tradiţii, cea mai importantă fiind<br />

susţinerea şi promovarea tinerilor cu abilităţi<br />

de cercetător ştiinţific, de scriitor, de lector.<br />

Spirit nobil, superior tuturor prin felul său de<br />

a fi, a lăsat о urmă adâncă în destinul fiecărui<br />

coleg, a încurajat, s-a bucurat de succesul fiecăruia<br />

în parte. Prin propriul<br />

exemplu, prin energia<br />

creatoare, cu adevărat<br />

debordantă, şi-a motivat<br />

subalternii să muncească<br />

mai mult. A fost conducătorul<br />

perfect, care le-a insuflat<br />

colegilor încredere<br />

în forţele proprii.<br />

A demonstrat întotdeauna<br />

competenţă absolută.<br />

Împătimit de perfecţiune,<br />

a căutat să-şi modernizeze continuu<br />

viziunea teoretică şi instrumentarul critic,<br />

pentru a fi în pas cu realizările de ultimă oră<br />

ale ştiinţei, pentru a fi util tinerilor.<br />

A format generaţii întregi de filologi. În<br />

PROFESORUL MIHAIL DOLGAN –<br />

UN MIT AL METAFOREI<br />

Astăzi, când a plecat la Ceruri, s-a<br />

transformat într-un mit – cel al metaforei.<br />

„Suferind de prea mult suflet” (este vorba<br />

domniei sale despre altcineva, dar cuvintele<br />

i se potrivesc), devenea spiritul poeziei<br />

în poezie. În prefaţa unui volum “Nu e om să<br />

nu fi scris o poezie”avea să sublinieze: “Fără<br />

metaforă poezia este condamnată la mersul<br />

pe jos” De ce ? Răspunsul îl dezvăluie prin<br />

prisma lecturilor serioase, aducând în actualitate<br />

gânduri de o rară frumuseţe: „Pentru că<br />

metafora este sufletul şi corpul poeziei; pentru<br />

că „totul este metaforic”, pentru că „zăcăminte<br />

metaforice zac îmbelşugate în popor”,<br />

pentru că „o creaţie, de orice natură ar fi, dacă<br />

nu-şi trage rădăcinile din mitul unui popor,<br />

nu are şansa să reziste” (George Meniuc, într-un<br />

eseu din 1939), pentru că metafora este<br />

“motorul” gândirii poetice în general (Andrei<br />

Voznesenski); pentru că „metafora este mai<br />

frumoasă decât însăşi realitatea” (Georg Trakl);<br />

pentru că „metafora revelează misterul şi<br />

partea nevăzută a lucrurilor” (Tudor Vianu);<br />

pentru că „metaforicul nu există decât înăuntrul<br />

metafizicului” (M.Heidegger); pentru că,<br />

în sfârşit, din metaforă poeţii „pot trăi ca din<br />

pâine” (Grigore Vieru). Astăzi, ne dăm bine<br />

seama că opera domniei sale este un mit bazat<br />

pe alt mit.<br />

Făcea poezie din poezie şi toţi poeţii,<br />

scriitorii ale căror opere au fost supuse tălmăcirii<br />

de către marele savant Mihail Dolgan<br />

vor recunoaşte în contemporaneitate (ca în<br />

eternitate!) faptul că au avut mare noroc de<br />

peniţa unui critic devotat estetizării. Epitetele<br />

curg râuri de munte, curate ca lacrima, în cărţile<br />

acestui distins literat, asemenea sufletului<br />

care a trăit şi a scris poezia, lucrările Domniei<br />

sale constituind o grădină a imaginilor poetice,<br />

noi deschideri generoase şi descoperiri<br />

ale unor faţete ale frumosului autentic exprimat<br />

prin doruri şi vise, speranţe şi dezamăgiri,<br />

lupte pentru împliniri şi rezistenţă întru<br />

a-i asigura supravieţuire razei de soare prin<br />

doza de optimism... Nu a invidiat pe nimeni,<br />

a mers pe propria cale, iar pana sa, supusă<br />

principiului „nici o zi fără a scrie un rând”,<br />

scria zeci de pagini şi nu obosea. Atât doar:<br />

ostenea şi o epuizau „cei patru „P”, vorba lui<br />

Grigore Vieru, care ne caracterizează neamul:<br />

pizma, ploconirea, pâra, prostia”.<br />

Mi-a exercitat conducerea ştiinţifică a tezei<br />

de doctor. Întotdeauna aprecia cele scrise.<br />

Se mândrea cu doctoranzii săi. Ştia că un cuvânt<br />

bun, rostit la timp, înalţă, iar unul rău –<br />

ucide. Dorea să-şi vadă discipolii la înălţime<br />

şi îi încuraja. Era echilibrat, nu-şi ieşea din<br />

fire; niciodată nu l-am auzit să forţeze vocea,<br />

să vorbească pe cineva de rău. Era o enciclopedie<br />

pe picioare... Atâtea calităţi mai pot fi<br />

enumerate! Da, a fost Om, cu majusculă. Am<br />

avut şi avem ce învăţa de la El. Cuvântul SĂU<br />

râmâne o taină, care, dezvăluită, deschide calea<br />

spre alte taine. Este taina scrisului frumos.<br />

A împărtăşit-o ca pe un descântec. Dacă ţi-a<br />

fost dat, l-ai învăţat din zbor, dacă nu... Personal,<br />

am învăţat multe de la Domnia sa. Aş<br />

fi fost fericită să-mi fi scris recenzia la monografie.<br />

O va face altcineva, dar ştiu că s-ar fi<br />

mândrit. Uneori ne dăm seama prea târziu că<br />

nu îndeajuns îl preţuim pe cel din preajmă. Să<br />

fim mai buni, mai îngăduitori, mai fraţi unii<br />

cu alţii... Iartă-mă, dascăle. Vă voi păstra memoria,<br />

inclusiv prin poezia frumoasă pe care<br />

aţi apreciat-o, – cuvântul Dumneavoastră mă<br />

obligă să o fac cât mai bine şi mai profund.<br />

Lidia GROSU<br />

sincere condoleanţe rudelor, prietenilor, tuturor celor care l-au cunoscut şi îi vor<br />

aprecia şi în continuare lucrările valoroase.<br />

Dumnezeu să-l odihnească în pace!<br />

cadrul Facultăţii de Litere<br />

a USM a predat două cursuri<br />

fundamentale – Istoria<br />

literaturii române postbelice<br />

şi Istoria criticii literare,<br />

precum şi două cursuri<br />

opţionale – Dimensiuni ale<br />

eticului şi esteticului în<br />

poezia lui Grigore Vieru<br />

şi Metaforă, simbol, mit în<br />

opera literară.<br />

Poet fiind în esenţa sa,<br />

a încurajat tinerele talente. Mai mulţi ani de-а<br />

rândul a îngrijit antologia de poezie contemporană<br />

Nu e om să nu fi scris о poezie (8 ediţii),<br />

alcătuită din versurile studenţilor Universităţii<br />

de Stat din Moldova.<br />

NUMAI LUMINĂ<br />

deschis noi orizonturi, noi domenii<br />

de cercetare în literatură.<br />

Istoric literat cu renume, el a<br />

fost interesat de valorificarea şi reconsiderarea<br />

literaturii interbelice şi<br />

postbelice din Republica Moldova<br />

şi România. Astfel, prin lucrările lui<br />

Mihail Dolgan îi descoperim în altă<br />

alură pe Mihai Eminescu, Grigore<br />

Vieru, Nicolae Dabija, Ion Druţă,<br />

Liviu Damian, Aureliu Busuioc, Nicolae<br />

Costenco, dar şi pe mulţi alţi<br />

scriitori cu har de la Dumnezeu.<br />

Adept fidel al viziunii critice şi<br />

creatoare, al esteticii literare de forţă,<br />

distinsul critic literar s-a lăsat absorbit<br />

de lumea mitului, a fanteziei<br />

creatoare, a imaginarului artistic şi<br />

idealurilor literare, având în colecţia<br />

sa peste 50 de cărţi, peste 1000 de<br />

articole şi recenzii, precum şi manuale,<br />

monografii, recenzii la tezele de<br />

doctor ş.a. Cărţile sale scrise într-un<br />

limbaj nobil, cu substrat filosofic şi<br />

profunzime literară sunt citite atât<br />

în ţară, cât şi peste hotare, având o<br />

valoare de necontestat, după cum a<br />

fost subliniat în nenumărate rânduri<br />

de membrii Academiei de Ştiinţe<br />

din România, referindu-se la volumele<br />

din colecţia „Academica”.<br />

Îmi este greu să vorbesc la timpul<br />

trecut despre un asemenea om,<br />

precum a fost academicianul Mihail<br />

Dolgan. De fapt, vorbim despre o<br />

eternitate, un început al altei vieţi,<br />

sufletul şi cărţile profesorului, doctorului,<br />

dascălului, omului de ştiinţă<br />

– multe şi foarte importante, scrise<br />

cu dăruire pentru urmașii urmașilor<br />

noştri, – contopindu-se şi devenind<br />

un tot unitar cu această Eternitate.<br />

Nouă, celor rămaşi, nu ne rămâne<br />

decât să-l epitetizăm, să-l poetitizăm<br />

aşa cum o făcea Domnia sa în atitudinea<br />

faţă de colegi, păstrându-l în<br />

memorie ca Omul-Metaforă, Omul-<br />

Poezie Mihail Dolgan, care va mai<br />

contribui mulţi ani întru regăsirea<br />

tinerilor poeţi într-o respiraţie a lor<br />

cu tot universul pentru a simţi, prin<br />

aspiraţie, vibraţia cosmică. În acest<br />

sens, academicianul, personalitatea<br />

notorie Mihail Dolgan a fost şi<br />

rămâne un model. Dumnezeu să-l<br />

odihnească în pace!<br />

Gheorghe CIOCANU,<br />

rectorul Universităţii de Stat<br />

din Moldova,<br />

profesor universitar<br />

Savantul Mihail Dolgan va trăi prin cele<br />

peste 50 de cărţi (monografii, culegeri) şi<br />

1000 de studii, articole, recenzii, la care a trudit<br />

neobosit о viaţă. Profesorul Mihail Dolgan<br />

va trăi şi prin discipolii săi, fiind fondatorul<br />

direcţiei ştiinţifice Estetica imaginii artistice.<br />

Poetica şi stilistica liricii moderne. Sub îndrumarea<br />

ştiinţifică a academicianului Mihail<br />

Dolgan şi-au elaborat tezele de doctor 11 tineri<br />

cercetători şi de doctor habilitat - 6 oameni<br />

de ştiinţă.<br />

Discipolii, colegii îi vor păstra о vie amintire.<br />

Dumnezeu să-1 odihnească în расе!<br />

CORPUL PROFESORAL-DIDACTIC<br />

AL FACULTĂŢII DE LITERE<br />

SUB SEMNUL IUBIRII DE METAFORĂ<br />

Pentru noi, discipolii săi, academicianul<br />

Mihail Dolgan a fost şi va rămâne<br />

un model de probitate şi demnitate profesională,<br />

de dăruire şi împlinire prin muncă. Suntem<br />

profund îndureraţi de trecerea Domniei<br />

Sale în nefiinţă, am pierdut un părinte spiritual<br />

care a ştiut întotdeauna să ne îndrume<br />

paşii şi să ne încurajeze avânturile. Ne-a lăsat<br />

o bogată moştenire spirituală şi nu ne rămâne<br />

decât să-i onorăm memoria prin a nu trăda<br />

încrederea pe care ne-a acordat-o, urmându-i<br />

îndemnul testamentar pe care l-a promovat<br />

întreaga viaţă: nici o zi fără a scrie.<br />

Născut cu lira-n suflet, remarcabilul exeget<br />

găseşte o formulă originală de a o primeni,<br />

punând-o în slujba unei notabile “ars<br />

interpretandi”. Aşa se face că metafora regizează<br />

întreg repertoriul investigaţiilor ştiinţifico-estetice<br />

ale savantului: de la culegerea<br />

de debut Idee şi imagine poetică (1971), prin<br />

Metafora poetică şi semnificaţiile ei în poezia<br />

sovietică moldovenească (1974), la Poezia<br />

contemporană, mod de existenţă în Metaforă<br />

şi Idee (2007) şi Metafora este Poezia<br />

SPIRIT TUTELAR<br />

Însăşi (2009); această figură regală devine<br />

dominanta preocupărilor sale critico-literare.<br />

A proiectat metafora pe un larg fundal literar<br />

contemporan, i-a găsit noi faţete, noi mutaţii,<br />

noi interpretări şi semnificaţii, analizând<br />

evoluţia acesteia de la parţial la global, de la<br />

local la universal, de la metafora tradiţională<br />

la metafora modernă obsedantă, paradoxală,<br />

vizionară – metaforă în a cărei interpretare<br />

construieşte un sens ontologic superior.<br />

Mihail Dolgan a fost nu doar un interpret<br />

al metaforei artistice, dar şi un veritabil creator<br />

de metaforă poetică atât în poeziile şi aforismele<br />

pe care le-a scris, cât şi în discursul<br />

ştiinţific irepetabil.<br />

Dominantă a preocupărilor exegetice, dar<br />

şi a unui stil de trăire profesională, metafora<br />

configurează un mit personal al hermeneutului<br />

Mihail Dolgan, mit ce relevă imaginea<br />

unui Hermes, îndrăgostit de zeiţa Poezie, cu<br />

metafora drept inimă şi cugetul lucid.<br />

Marcela ADAM,<br />

doctorandă, lector superior<br />

F<br />

rumoasa întâlnire cu mentorul ştiinţific şi spiritual Mihail Dolgan s-a produs sub<br />

semnul inefabilului eminescian. Animat de convingerea că un adevărat cercetător<br />

trebuie să se apropie de universul creaţiei lui Eminescu printr-o viziune originală, Mihail<br />

Dolgan a trăit, în ultimii ani, bucuria lecturii epistolarului inedit Mihai Eminescu – Veronica<br />

Micle, care i-a inspirat o excepţională carte despre ontologia erosului eminescian.<br />

Ca o coincidenţă emblematică, acest ultim efort creator i-a încununat viaţa şi opera.<br />

Ne exprimăm admiraţia pentru abnegaţia cu care savantul şi profesorul Mihail Dolgan<br />

s-a dăruit activităţii de cercetare, dar şi pentru generozitatea intelectuală a acestuia.<br />

Respectul pentru cel care a fost îndrăgostit de metafora lui Eminescu şi a crezut în omniprezenţa<br />

spiritului eminescian în cultura română ne obligă să-i continuăm eforturile de<br />

cercetare în domeniu, ca o mărturie că spiritele mari ne tutelează în permanenţă.<br />

Dorina ROTARI,<br />

doctorandă, lector universitar


UNIVERSITATEA Actualitatea la zi<br />

28 mai 2013, nr.10 (144) 3<br />

BENEFICIUL UNEI REUNIUNI A BIBLIOTECARILOR<br />

La 26 aprilie, la Facultatea de Limbi şi Literaturi<br />

Străine, a avut loc Conferinţa Internaţională:<br />

Probleme de didactică şi gramatică a limbilor moderne,<br />

care face parte din Proiectul finanţat de Agenţia<br />

Universitară Francofonă. Acesta prevede elaborarea, pe<br />

parcursul anilor 2011-2012, a unui curs de limba franceză<br />

destinat studenţilor de la facultăţile de drept şi ştiinţe<br />

economice. Partenerii noştri sunt: Universitatea de Stat<br />

şi Universitatea Tehnică din Tirana (Albania), Universitatea<br />

Blaise Pascal din Clermont-Ferrand şi universitatea<br />

Paul Valery din Montpellier (Franţa).<br />

Activitatea conferinţei a fost axată pe două teme<br />

principale: didactica şi gramatica limbilor moderne. Didactica<br />

este domeniul care aduce contribuții în dezvoltarea<br />

metodelor folosite în procesul de predare-învățare<br />

a limbilor moderne în instituțiile preuniversitare și universitare.<br />

Gramatica este domeniul lingvisticii care are<br />

rolul actorului principal ce detremină modul nostru de<br />

a spune, de a vorbi pentru a fi înţeleşi, ceea ce înseamnă<br />

că procesul de comprehensiune şi de producere a unităţilor<br />

discursive în calitate de finalităţi ale locutorului<br />

se prezintă ca produse ale activităţii verbale şi psihice<br />

determitate de normele gramaticale ale unei limbi, de<br />

normele morfologiei şi sintaxei limbilor.<br />

Conferinţa a fost dedicată memoriei doctorului<br />

conferenţiar Eugenia Pavel, care a activat la USM<br />

din anul 1963. Pe parcursul anilor 1979-1994 a fost<br />

şefa Catedrei de Limba Franceză. A publicat mai<br />

mult de 100 de lucrări ştiinţifice şi metodice, manuale<br />

şi dicţionare. A promovat mereu limba română<br />

şi limba franceză, contribuind la formarea a mii de<br />

specialişti care activează astăzi în diverse domenii<br />

ale economiei ţării, dar şi peste hotare.<br />

Întrunirea noastră a fost salutată de Roman Kwiatkowskii<br />

– directorul Antenei Chişinău a AUF – şi de<br />

Mihai Revenco, doctor habilitat, profesor universitar,<br />

prorector USM.<br />

Invitatul de onoare al conferinţei a fost profesorul<br />

emerit din Belgia, Universitatea din Liege, Jean Marie<br />

Klinkenberg, autor a mai mult de 600 de lucrări, traduse<br />

în 15 limbi, membru al Academiei Regale a Belgiei şi al<br />

Consiliului Superior al OIF, membru al Consiliului de<br />

redactare a numeroaselor reviste ştinţifice de lingvistică<br />

În data de 25 aprilie 2013 Universitatea<br />

de Stat din Moldova a găzduit Seminarul<br />

Republican cu genericul „Cerinţe<br />

şi rigori noi în activitatea bibliotecilor în<br />

contextul Strategiei de dezvoltare a învăţământului<br />

vocaţional/tehnic”. Seminarul<br />

a fost organizat la<br />

iniţiativa Ministerului<br />

Educaţiei în parteneriat<br />

cu Asociaţia<br />

Bibliotecarilor din<br />

Republica Moldova,<br />

secţiunea „Biblioteci<br />

de colegii şi şcoli<br />

profesionale”, şi a întrunit<br />

bibliotecari din<br />

74 de instituţii de învăţământ<br />

profesional<br />

secundar şi mediu de<br />

specialitate.<br />

Scopul întrunirii a fost de a informa<br />

comunitatea bibliotecară din aceste reţele<br />

despre noile cerinţe înaintate de Ministerul<br />

Educaţiei faţă de bibliotecile din instituţiile<br />

de învăţământ vocaţional/tehnic în contextul<br />

Strategiei pentru anii 2013-2020 şi de a<br />

elucida oportunităţile oferite de Asociaţia<br />

Bibliotecarilor în direcţia formării profesionale<br />

continue şi asigurării asistenţei profesionale<br />

de specialitate în gestionarea şi administrarea<br />

bibliotecilor.<br />

La reuniunea noastră au participat: doctor<br />

Loretta Handrabura, viceministru,<br />

Ministerul Educaţiei; dna Mariana Harjevschi,<br />

preşedinta Asociaţiei Bibliotecarilor;<br />

dna Ecaterina Zasmenco, director al<br />

Bibliotecii Centrale USM; dna Gina Grotelueschen,<br />

director adjunct al Programului<br />

Novateca; dl Gheorghe Gârneţ, director al<br />

Fondului Special pentru manuale, Ministerul<br />

Educaţiei; dna Lidia Costiuc, specialist<br />

principal din cadrul Ministerului Educaţiei;<br />

doctor Nelly Ţurcan, conferenţiar universitar<br />

din cadrul Universităţii de Stat din<br />

Moldova; dna Gutiera Doni, şef Serviciu<br />

Asistenţă de specialitate şi cercetări, Biblioteca<br />

Centrală USM; dna Larisa Gologan,<br />

secretar responsabil al Consiliului Biblioteconomic<br />

Naţional, Ministerul Culturii; dna<br />

Tatiana Ambroci, preşedinta Secţiunii<br />

COMUNITĂŢI UNIVERSITARE –<br />

ÎNTR-O COMUNITATE DE IDEALURI UMANE<br />

(CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ LA FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE)<br />

franceză, Preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Semioticii<br />

Vizuale.<br />

În cadrul şedinţei plenare au fost aduse omagii<br />

regretatei Eugenia Pavel de către dl Anatol Ciobanu<br />

– membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a<br />

Moldovei, Claudia Prigorschi – doctor conferenţiar<br />

la Catedra Limba Franceză, Ludmila Corghenci –<br />

director adjunct al bibliotecii ULIM.<br />

În plen au fost ascultate comunicările profesorului<br />

Jean-Marie Klinkenberg: La relation<br />

texte-image: essaie de grammaire<br />

générale, şi La norme du francais: de<br />

la centralité à l’éclatemen. Prezentarea<br />

CV-ului profesorului Jean-Marie<br />

Klinkenberg a făcut-o doctorul habilitat,<br />

profesor universitar, Ana Bondarenco<br />

– preşedinte de onoare al APLF.<br />

***<br />

Cea de a doua comunicare a prezentat-o<br />

dl Richard Garett Universitatea<br />

Visconsin-Platteville (SUA), cu titlul The 21st Century<br />

for Teaching in American Universities:Teaching English<br />

Communication to International Students. Prezentarea<br />

CV-ului profesorului Richard Garett a făcut-o dna Elena<br />

Crestianicov, doctor, conferenţiar universitar.<br />

La apelul nostru au răspuns 108 persoane, care reprezintă<br />

mai multe universităţi din Bucureşti, Constanţa,<br />

Piteşti , Oradea (România), Erevan (Armenia), Tirana<br />

(Albania), Polonia, Spania, Cernăuţi (Ucraina) , Universităţile<br />

Ion Creangă, ULIM; UCCM (Chişinău), Universitatea<br />

„Aleco Russo” din Bălţi, Universitatea de Stat<br />

din Tiraspol, USEM, Institutul de Filologie al AŞM şi,<br />

desigur, cadrele didactice de la USM.<br />

În a doua jumătate a zilei, în cele 7 ateliere ale Conferinţei,<br />

s-au ţinut 80 de comunicări ale cadrelor didactice.<br />

Conferinţa s-a încheiat cu un concert festiv prezentat<br />

de Ansamblul Etnofolcloric Crenguţa de Iederă, condus<br />

de Maria Iliuţ, Maestru în Artă.<br />

Eufrosinia AXENTI,<br />

şefa Catedrei Limba Franceză,<br />

doctor, conferenţiar universitar,<br />

responsabilă de Proiect<br />

ABRM “Biblioteci de colegii şi şcoli profesionale”<br />

şi Zinaida Strătan, preşedinta<br />

Secţiunii ABRM „Informatizare şi tehnologii<br />

informaţionale”.<br />

În mesajele de salut în luările de cuvânt<br />

şi în prezentările participanţilor la seminar<br />

au fost relatate zentate diverse date statistice<br />

şi constatări, au fost abordate probleme ce<br />

ţin de activitatea acestor reţele de biblioteci,<br />

precum: cadrul de reglementare; colecţiile<br />

şi actualizarea acestora; asigurarea cu manuale<br />

şcolare; informatizarea bibliotecilor;<br />

lipsa instrumentelor de lucru (tabele CZU,<br />

tipizate); prezentarea rapoartelor statistice;<br />

personalul şi instruirea profesională a acestuia;<br />

colaborarea profesională ş.a. Bibliotecarii<br />

şi-au exprimat doleanţa de a organiza<br />

întruniri profesionale practice pe direcţii<br />

Un frumos eveniment s-a<br />

desfăşurat la finele lunii<br />

aprilie în cadrul Facultăţii de Sociologie<br />

şi Asistenţă Socială (FSAS):<br />

Gala de Premiere a învingătorilor<br />

la Concursul de eseuri „Ce aş<br />

face eu ca să îmbunătăţesc viaţa<br />

copiilor din Moldova?”. Concursul<br />

a fost organizat în câteva etape,<br />

în parteneriat cu Biroul Naţional<br />

de Statistică (BNS) şi Centrul de<br />

Informare şi Documentare privind<br />

Drepturile Copilului<br />

din Moldova<br />

(CIDDC).<br />

Scopul acestei<br />

ample acţiuni<br />

de educaţie civică<br />

a fost de<br />

a încuraja copiii<br />

să-şi expună<br />

opiniile şi atitudinea<br />

faţă de<br />

viaţa semenilor<br />

lor care se confruntă<br />

cu multe<br />

probleme,<br />

în primul rând, de ordin material,<br />

adică cu realităţile complicate ale<br />

timpului.<br />

Menţionăm, în acest context,<br />

că FSAS colaborează fructuos cu<br />

mai multe licee din ţară, colectivul<br />

nostru de cadre didactice fiind preocupat<br />

de pregătirea specialiştilor<br />

performanţi în domeniu. În luările<br />

de cuvânt, doamna Otilia Dandara<br />

(prorector pentru activitatea<br />

didactică) şi doamna Maria Bulgaru<br />

(fondatorul învăţământului<br />

de Sociologie şi Asistenţă Socială<br />

în Republica Moldova, primul<br />

Decan al FSAS (2002-2012), au<br />

evidenţiat necesitatea stringentă de<br />

pregătire a sociologilor şi asistenţilor<br />

sociali – actori importanţi ai<br />

procesului de elaborare a politicilor<br />

sociale orientate spre ridicarea bunăstării<br />

oamenilor, îndemnând tinerii<br />

să nu fie indiferenţi faţă de ceea<br />

ce se întâmplă în ţară, să participe<br />

activ la realizarea reformelor democratice,<br />

la promovarea valorilor<br />

europene.<br />

La concurs au participat 60 de<br />

Componentele optimizării<br />

concrete de activitate, de a face schimb şi a<br />

prelua experienţa bună în domeniu.<br />

Astfel, cei prezenţi au obţinut informaţii<br />

profesionale utile, fiind încurajaţi să conlucreze<br />

activ cu administraţiile instituţiilor de<br />

învăţământ în dezvoltarea bibliotecilor, cu<br />

Ministerul Educaţiei,<br />

cu alte reţele de biblioteci<br />

(inclusiv cele<br />

universitare). Bibliotecarii<br />

au fost îndemnaţi<br />

să participe activ în<br />

proiecte de granturi,<br />

la elaborarea programelor<br />

de formare şi<br />

perfecţionare profesională<br />

oferite de Universitatea<br />

de Stat din<br />

Moldova şi Centrul<br />

de Formare continuă<br />

USM, adică să beneficieze de acţiunile de<br />

formare ale Programului Novateca, precum<br />

şi de cele ale Asociaţiei Bibliotecarilor.<br />

De reţinut este faptul că, în urma acestei<br />

reuniuni profesionale, au aderat la Asociaţia<br />

Bibliotecarilor încă 23 de bibliotecari, majoritatea<br />

fiind reprezentanţi ai bibliotecilor<br />

şcolilor profesionale şi de meserii.<br />

Ecaterina ZASMENCO,<br />

Directorul Bibliotecii Centrale,<br />

USM<br />

Colaborări ale Facultății de<br />

Sociologie și Asistență Socială cu liceele<br />

(Gala premianților)<br />

absolvenţi ai claselor a XI-XII-a<br />

din toate colţurile republicii, inclusiv<br />

din Transnistria, ceea ce demonstrează<br />

interesul sporit al tinerilor<br />

pentru destinul şi viitorul tuturor<br />

copiilor din ţara noastră.<br />

Analizând toate eseurile, Comisia<br />

de evaluare a decis să premieze<br />

cu diplome şi seturi de cărţi elaborate<br />

de profesorii facultăţii 31 dintre<br />

dintre cele mai bune lucrări ale<br />

participanţilor: Ana Comerzan, Ina<br />

Meriacre (locul I); Ana Frosiniuc,<br />

Victoria Darii, Zina Antocel (locul<br />

II); Alina Rotari, Cristina Furnică,<br />

Daniela Baeşu, Cătălina Ghiaur,<br />

Natalia Bivol, Valeria Pascaru, Victoria<br />

Burlacu (locul III); Alexandru<br />

Platonov, Alina Darangiu, Alina Diaconu,<br />

Alina Petrov, Ana Micaliuc,<br />

Lucia Beşliu, Caimac Cristina, Dorina<br />

Luca, Inga Apostolachi, Iulia<br />

Rahman, Marcela Anghel, Maria Pîrău,<br />

Mihaela Cazacu, Nicoleta Olaru,<br />

Vadim Eşanu, Virginia Neculai,<br />

Vitalie Mirciu, Ecaterina Jucovschi,<br />

Gabriela Bîrcă (menţiuni).<br />

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă<br />

Socială felicită pe toţi participanţii<br />

şi premianţii concursului de<br />

eseuri, dorindu-le succese la susţinerea<br />

examenelor de bacalaureat,<br />

dar şi multă insistenţă în promovarea<br />

celor mai îndrăzneţe proiecte<br />

întru viitorul Republicii Moldova.<br />

Stela MILICENCO,<br />

decanul Facultăţii Sociologie şi<br />

Asistenţă Socială,<br />

doctor, conferenţiar universitar


4 28 mai 2013, nr.10 (144) Actualitatea la zi<br />

Printre importantele manifestări care au avut loc pe parcursul lunii trecute la Facultatea<br />

Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative s-a înscris şi Masa rotundă cu<br />

participare internaţională, aceasta având genericul „Studii de pace şi conflict în Republica<br />

Moldova”.<br />

Această întrunire de amploare a fost organizată<br />

cu ocazia prezentării rezultatelor<br />

obţinute în cadrul Proiectului ,,Moldovan<br />

Peace Scholars and Practitioners Network”,<br />

desfăşurat de către Centrul Moldo-Austriac<br />

pentru Iniţiative de Pace, Schimbări Democratice<br />

şi Soluţionarea Conflictelor, Universitatea<br />

de Stat din Moldova, Centro Studi<br />

Difesa Civile, Roma, Italia şi Catedra Relaţii<br />

Internaţionale.<br />

Concomitent, a fost lansat ghidul teoretico-metodologic<br />

„Studiile de pace şi<br />

soluţionarea conflictelor în curriculumul<br />

universitar.” Această ediţie prezintă o<br />

amplă culegere de materiale a rezultatelor<br />

cercetărilor şi colaborării inter-universitare<br />

şi sectorul neguvernamental din R. Moldova în cadrul Proiectului ,,Moldovan Peace Scholars<br />

and Practitioners Network (MPSPN)”, nominalizat ceva mai sus. Ghidul este adresat<br />

atât cadrelor didactice, studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor, sectoarelor guvernamentale,<br />

ACŢIUNI CONCRETE<br />

DE INTEGRARE ÎN SPAŢIUL VALORILOR EUROPENE<br />

La finele lunii aprilie 2013, în cadrul Universităţii de Stat din Moldova, s-a finalizat<br />

Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti, care s-au desfăşurat în<br />

trei etape. Bilanţul pe facultăţi îl vom pune la dispoziţie cititorilor în numărul din iunie<br />

curent al ziarului „Universitatea”, evenimentul fiind anticipat de Facultatea de Litere.<br />

Posibilitatea de a te manifesta și de a-ți demonstra capacitățile pe care le deții, ocazia de a<br />

acumula o frumoasă (iar pentru cineva chiar o nouă experiență) ne-o oferă conferințele științifice<br />

organizate în cadrul Universității de Stat din Moldova. Astfel, în cadrul<br />

Facultății de Litere a avut loc ultima etapă (unde au fost incluse<br />

şi comunicările masteranzilor) a Conferinței Științifice Studențeşti<br />

,,Sesiunea Națională de Comunicări Științifice Studențești”, Ediția a<br />

XVII-a. Responsabile pentru organizare au fost doamna Victoria Fonari,<br />

doctor, conferențiar universitar, și Malvina Popescu, studentă,<br />

anul III, conferința fiind structurată în trei etape, în cadrul a patru<br />

ateliere: Literatură Română; Lingvistică Generală și Limbi Clasice;<br />

Limba Română; Filologie Rusă.<br />

Experiența frumoasă pe care am trăit-o personal pe parcursul pregătirii<br />

pentru discurs ţine de însăşi denumirea temei abordate - Simbolismul<br />

pietrei – dimensiuni poetice, conducător ştiinţific dna Marcela<br />

Adam, lector superior, acest subiect fiind dezbătut anterior şi în cadrul Atelierului de Literatură<br />

Română. Colega mea din anul III, Lucia Cujbă, a prezentat o lucrare foarte interesantă pe marginea<br />

creaţiei Marelui Eminescu, intitulând-o Strategii ale discursului publicistic eminescian<br />

(conducător știinţific Dorina Rotari, lector universitar).<br />

O altă temă, mai puțin cercetată, a fost abordată de Mariana Pozdircă Teatrul lui Matei<br />

Vișnec: între absurdul estetic și realitatea absurdă (conducător ştiinţific dna Adriana Cazacu,<br />

doctor, conferenţiar universitar). Studenta s-a implicat în cercetarea acestui subiect dat fiind<br />

faptul că a citit opera autorului și a vizionat câteva spectacole, ceea ce a a ajutat-o în pregătirea<br />

comunicării.<br />

O altă participantă, studenta Georgeta Fânaru, consultată de dna Victoria Fonari, a realizat<br />

o incursiune destul de reuşită în „estetica urâtului” din optica curentului romantic.<br />

Despre ipostazele Eului liric arghezian a vorbit Anastasia Bancu, fiind ghidată de dna Carolina<br />

Cărăuș, lector superior. Profunzimea cercetării a fost vizibilă din multiplele exemple<br />

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării<br />

(FJŞC), împreună cu Asociaţia Română de Istorie<br />

a Presei (ARIP, Filiala Basarabia), a organizat recent Simpozionul<br />

ştiinţific anual „Presa naţională – promotoare a<br />

revirimentului cultural din Basarabia”, în cadrul căruia a<br />

fost lansată Enciclopedia cronologică ”Istoria<br />

jurnalismului din România în date”<br />

și ”Cronica Basarabiei. 1918-1944. Mărturii<br />

din presa timpului și imagini de epocă”,<br />

lucrări care prezintă date foarte preţioase<br />

despre mijloacele<br />

de informare<br />

în masă<br />

și modul în care<br />

ele au fost reflectate<br />

în perioada respectivă<br />

de timp. Evenimentul a avut<br />

loc în prezenţa coordonatorului<br />

, dl Marian Petcu, conferenţiar<br />

universitar.<br />

Aşadar, prima Enciclopedie<br />

cronologică a istoriei presei din România<br />

începe cu anul 1731 și până studii, renovată conform celor mai riguroase cerinţe<br />

Aşa arată Sala de Lectură nr.2 din Blocul IV de<br />

în 2011. La editarea volumului au ale învăţământului universitar modern.<br />

lucrat peste 120 de autori (profesori, cercetători, bibliotecari, Nelly Ţurcan, doctor,<br />

arhiviști, jurnalisti), alături de studenți, masteranzi și doctoranzi<br />

de la universitățile publice din București, Cluj-Napoca tar, a reflectat asupra<br />

conferenţiar universi-<br />

și Sibiu, însumând 18 000 de publicații periodice, posturi de<br />

radio, televiziuni, agenții de presă. Or, această cronologie<br />

acoperă ultimii 280 de ani de presă românească. “Aventura”<br />

editării Proiectului de anvergură – Enciclopedia cronologică<br />

”Istoria jurnalismului din România în date” a început în 2008,<br />

la Primul Congres Naţional de Istorie a Presei (de la Macea –<br />

Arad).<br />

Volumul a fost publicat sub egida Editurii Polirom din<br />

Iaşi. Publicaţiile incluse vizează legislaţia presei, greve ale<br />

jurnaliștilor, infomaţii de folos nu numai pentru cei care lucrează<br />

în presă, ci şi pentru cei din Cultură, Artă, Istorie… De<br />

reţinut că prima publicaţie în spaţiul românesc se numea<br />

„Calendarul”, editat în 1731 de Petcu Şoanul, la Şcheii<br />

Braşovului. Urmează alte publicaţii româneşti de prestigiu,<br />

cu programe naţionale care apar în 1829 (la Bucureşti, “Curierul<br />

Românesc”, iar la Iaşi “Albina Românească”). În Transilvania,<br />

în 1839, se editează “Gazeta de Transilvania”.<br />

Rugat să ne vorbească despre laboratorul său de creație,<br />

despre apariția acestei lucrări monumentale, domnul Marian<br />

Petcu ne-a mărturisit că, din 1996, văzând că rafturile bibliotecilor<br />

la istoria presei româneşti erau aproape goale, a<br />

început să adune material din arhive şi, în anul 2006, înaintează<br />

la o Conferință din Cluj propunerea de a înființa Asociaţia<br />

Istoricilor Presei care să rezolve câteva lucruri, inclusiv<br />

un Muzeu al istoriei presei, o revistă etc. În 2008 autorul îşi<br />

creionează câteva direcții privind sistematizarea cronologică<br />

a informațiilor în domeniul care-l<br />

interesa, a iniţiat corespondența cu<br />

diferite biblioteci din România și R.<br />

Moldova, pista pentru activitatea<br />

propriu-zisă fiind pregătită.<br />

În luarea sa de cuvânt, doamna<br />

celor două obiective ale<br />

Enciclopediei cronologice: pe de o parte, ea fiind un preţios<br />

suport informațional în ajutorul profesorilor, studenților, masteranzilor<br />

și, pe de altă parte, Enciclopedia serveşte ca ghid<br />

pentru investigații jurnalistice și științifice.<br />

Cea de-a doua lucrare, ”Cronica Basarabiei”, cuprinde<br />

articole ale presei din perioada când plaiul nostru era<br />

parte componentă a României Mari. Unul din autorii volumului,<br />

directorul Agenţiei de Stat ”Moldpres”, domnul<br />

Vlad Darie, a relatat că această carte a apărut graţie unei munci<br />

imense de voluntariat, fiind realizată timp de 10 luni. Editată<br />

de echipa de creaţie a agenţiei Moldpres, lucrarea scoate în<br />

refief consecinţele păguboase ale propagandei sovietice de pe<br />

teritoriul Basarabiei. Referitor la acest inestimabil studiu din<br />

istoria recentă a R. Moldova, domnia sa a ţinut să precizeze şi<br />

următorul detaliu: „Considerăm că acest volum poate fi consi-<br />

UNIVERSITATEA<br />

nonguvernamentale, cât şi tuturor celor interesaţi de domeniul dat.<br />

În cadrul aceluiaşi eveniment, a fost prezentată pagina web a Reţelei Naţionale a Cercetătorilor<br />

şi Practicienilor Studiilor de Pace din Republica Moldova http://peacebuilding. md.<br />

Datorită acestui portal, vor fi accesibile<br />

curriculele şi studiile universitare în domeniu,<br />

articole, materiale ale ONG-urilor<br />

privind proiectele realizate şi în curs de<br />

desfăşurare, rapoarte şi studii, precum şi<br />

link-uri utile.<br />

La masa rotundă a participat Ministrul<br />

Tineretului şi Sportului, domnul Octavian<br />

Ţâcu, precum şi experţi din mai<br />

multe instituţii de învăţământ superior<br />

din ţara noastră: Universitatea de Stat<br />

din Moldova, Universitatea din Comrat,<br />

Universitatea Pedagogică de Stat „Alecu<br />

Russo” din Bălţi, Universitatea Liberă<br />

Internaţională din Moldova, Universitatea<br />

PERSPECTIVA INT, reprezentanţi<br />

ai unor organizaţii neguvernamentale –<br />

CREDO, Hilfswerk Austria în Moldova, Institute of Law and Civil Society din Tiraspol, etc.<br />

Asistenţa a ascultat cu un viu interes intervenţia prompă şi ingenioasă a domnului ministru<br />

Octavian Ţâcu, reputat savant în domeniul Istoriei noastre Naţionale, dar şi sportiv<br />

cu renume european, Maestru Internaţional al Sportului la box.<br />

PE TREPTELE TIMPULUI<br />

SCARA VALORILOR – ÎN ASCENSIUNE<br />

Reporter „UNIVERSITATEA”<br />

derat drept un studiu didactic pentru studenţii şi profesorii de<br />

la Jurnalism, dar şi de la Istorie”.<br />

Moderatoarea evenimentului a fost doamna Silvia<br />

Grossu, doctor, conferenţiar universitar, asistată de colegii<br />

săi de la facultate, domnii profesori Mihail Guzun, Andrei<br />

Dumbrăveanu, Serafim Isac, precum şi de Maria Danilov,<br />

doctor în știinţe istorice, șef sector la Muzeul de Etnografie<br />

şi Istorie Naturală din Chişinău, care și-au expus opiniile pe<br />

marginea acestor lucrări.<br />

***<br />

În cadrul aceluiaşi eveniment memorabil au fost nominalizaţi<br />

cei mai activi studenţi – jurnalişti, care participă la<br />

ediţiile Simpozionului nominalizat cu rapoarte şi comunicări<br />

interesante în cadrul Cercului Tinerilor Cercetători ai Istoriei<br />

Presei Naţionale: aceştia sunt studenţii anului întâi şi<br />

doi Mariana Ciobanu, Ana Gurdiş, Mariana Bogaci, Elena<br />

Guţu, Nicolae Petru, Cristina Popuşoi, Iulia Brad, Cristina<br />

Cucoş şi Elena Margină.<br />

Comunicările studenților au fost însoţite de expoziţii și<br />

vizualizări ale publicaţiilor din perioadele supuse cercetării,<br />

după care membrii juriului Marian Petcu (conferențiar doctor,<br />

Departamentul Antropologie și Comunicare, Universitatea<br />

din București);<br />

Maria Danilov<br />

(doctor în Istorie,<br />

sef Departamentul<br />

Istorie contemporană,<br />

Muzeul Naţional<br />

de Arheologie<br />

şi Istorie); Vasile<br />

Malanețchi (lector<br />

superior, FJȘC);<br />

Vlad Pohilă (redactorul<br />

revistei<br />

„BiblioPolis”, cunoscut lingvist şi publicist) şi subsemnata, au<br />

desemnat învingătorii:<br />

Premiile au fost repartizate în felul următor:<br />

Premiul I- Nicolae Petru;<br />

Premiul II-Cristina Cucoș și Elena Margină;<br />

Premiul III- Iulia Brad, Elena Guțu<br />

Laura TUGAREV,<br />

masterand,<br />

Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării<br />

Meridianul ştiinţei universitare<br />

aduse din creația lui Tudor Arghezi, dar și din răspunsurile bine argumentate ale studentei.<br />

Comunicarea Malvinei Popescu Chișinăul în literatura pașoptistă: între utopie și distopie<br />

(conducător știinţific dna Adriana Cazacu) ne-a captivat prin expunerea liberă, prin noutatea<br />

și modernitatea temei, trezindu-ne curiozitatea de a o cerceta pe viitor.<br />

Câștigătoarea acestei conferințe științifice a devenit Elena Tcaci (grupa română-franceză,<br />

an. III, Valori pragmatice și stilistice ale lexicului oral în textul publicistic, conducător<br />

știinţific dna Viorica Molea, dr., conf. univ.). Locul II a fost decernat<br />

Malvinei Popescu ( grupa română-engleză, an. III, Chișinăul în<br />

literatura pașoptistă: între utopie și distopie, cond. șt. Adriana Cazacu,<br />

dr. conf. univ., și studentei Dorina Livițchi, română-engleză, an. III,<br />

Paradoxul lingvistic – jocul dintre plauzibil și ceritudine, cond. șt. dna<br />

Alexandra Gherasim, dr. conf. univ.). Pe locul trei s-au plasat Doina<br />

Soltan (grupa română-engleză., an. III, Interogații retorice – sursă de<br />

expresivitate, cond. șt. Sabina Corniciuc, dr., conf. univ), Iulia Gherța<br />

(grupa română-engleză., an. III, Regionalismele etnografiece în graiul<br />

satului Valea Perjei, cond. șt. Mihail Purice, dr., conf. univ.) şi Roxana<br />

Vitkovskaia (Filologie Rusă, cond.șt. Nadejda Donțu, dr. conf. univ.).<br />

În cadrul Conferinţei s-au remarcat în mod special comunicările<br />

masteranzilor sub aspect interdisciplinar: de la textele lui Vergiliu la conceptele creştine ale lui<br />

Clement Alexandrinul; de la noţiunea de omenie la didactica predării religiei în şcoală; de la<br />

conceptele plutonice la investigarea textelor lui Dumitru Crudu.<br />

În această ordine de idei, ne bucură succesele colegilor noştri mai mari: locul I i s-a decernat<br />

Dianei Ungureanu (Comunicarea Dumitru Crudu – între jurnalist şi romancier în<br />

„Oameni din Chişinău”, cond. șt. Victoria Fonari); locul II li s-a acordat Lilianei Dolghieru<br />

(discursul Creştinismul prin prisma culturii antice în „Pedagogul” lui Clement Alexandrinul,<br />

cond. şt. Dna Elena Junghetu, lect. sup.) şi Liliei Scutari pentru discursul Terminologia vestimentară<br />

în limbajul religios, cond. şt. dna Alexandra Gherasim, dr. conf. univ.); locul III l-au<br />

luat Oleg Dolgheru (tema: Tendinţe în evoluţia terminologiei Sfintei Liturghii, cond. şt. Emilia<br />

Oglindă, dr. conf. univ.) şi Dorina Dzubeţchi (comunicarea Mijloace lingvistice de exprimare<br />

a posesiei în limba română, cond. şt. Alexandra Gherasim, dr. conf. univ.).<br />

Cristina COSNICEAN, anul II, Facultatea Litere


UNIVERSITATEA Actualitatea la zi<br />

28 mai 2013, nr.10 (144) 5<br />

Urmărind obiectivele principale de desfășurare a<br />

unei Conferințe Științifice, adică de stimulare a<br />

capacităţii de analiză și de cizelare a cunoştinţelor în domeniul<br />

de specialitate, pe parcursul zilelor de 25–26 aprilie<br />

2013, la facultate şi-a desfăşurat lucrările etapa a II-a a<br />

Conferinței Științifice “Sesiunea Naţională de comunicări<br />

ştiinţifice studențești” a Universităţii de Stat din Moldova.<br />

Temele dezbătute la eveniment au fost variate: implementarea<br />

asigurărilor și subvenţiilor în sectorul agrar ca metodă<br />

de minimizare a riscurilor în domeniu; miracolul economic<br />

al Germaniei şi Japoniei; interdependenţa dintre nivelul de<br />

viaţă şi datoria externă a statelor; paradisurile fiscale; executarea<br />

silită a obligaţiilor fiscale ș.a.<br />

Acest eveniment, care a reunit studenții și masteranzii<br />

din toți anii de studii, a devenit deja o tradiție în cadrul<br />

Facultății Științe Economice, un mod inedit al participanților<br />

de a-și consolida și dezvolta activitatea de cercetare.<br />

Mesajul de deschidere a lucrărilor Atelierului Științe<br />

COTIDIANUL FACULTĂŢILOR<br />

TRASEUL UNOR OBIECTIVE CORECT GESTIONATE<br />

Gradul II: Melania Lefter, anul I, ciclul II masterat, gr.<br />

M_AB121, Catedra Finanţe şi Bănci, conducător ştiinţific<br />

Ștefaniuc O., dr. conf. univ.<br />

La ora de bilanţ<br />

ACTIVITĂŢI DIDACTICE LA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ÎN CADRUL „ANULUI CETĂŢEANULUI” (DECADA A IV-A, LUNA APRILIE)<br />

În ultima decadă a lunii aprilie a anului de studii 2012-2013, conform<br />

planului de activități preconizate, decanatul Facultății Ştiinţe<br />

Economice a Universității de Stat din Moldova s-a implicat în organizarea<br />

și desfășurarea a două manifestări cu tematică științifică și didactică,<br />

dedicate studenților ciclului I licență și ciclului II masterat:<br />

Conferinţa Ştiinţifică a USM “Sesiunea Naţională de comunicări ştiinţifice<br />

studențești”, Secțiunea Științe Economice, și Ciclul de prelegeri<br />

“Dreptul European al mediului”.<br />

Gradul III: Pavel Manjos, anul II, ciclul I licență, gr.<br />

BA102, Catedra Administrarea Afacerilor, conducător ştiinţific<br />

Jalencu M., dr. conf. univ., Diaconu T., lector magistru.<br />

***<br />

La 30 aprilie 2013, decanatul Facultății Științe Economice,<br />

în colaborare cu administrația Facultății Finanțe și<br />

a Facultății Economie Generala și Drept ale Academiei de<br />

Studii Economice a Moldovei, Camera meșteșugarilor din<br />

Koblenz Germania și Universitatea din Trier Germania, a<br />

participat la organizarea și desfășurarea unui Ciclu de prelegeri<br />

pentru studenți, cu tematica “Dreptul European al<br />

mediului”.<br />

Evenimentul dat s-a desfășurat în blocul “F” al ASEM,<br />

fiind prezenți peste 200 de studenți de la cele trei facultăți:<br />

Facultatea Științe Economice a USM, Facultatea Economie<br />

Generala și Drept a ASEM și Facultatea Finanțe a ASEM.<br />

Prelegerile au fost ţinute de profesorul dr. Reinhard<br />

Economice l-a rostit dna Galina Ulian, decanul Facultăţii<br />

de Știinţe Economice, profesor universitar, doctor habilitat.<br />

Au moderat lucrările conferinței doamna prodecan Lucia<br />

Castraveț, doctor, conferențiar universitar, și studenta anului<br />

III Anastasia Oloieru.<br />

În scopul aprecierii calității prezentărilor, pe parcursul<br />

conferinței au activat membrii juriului: Angela Filip,<br />

doctor, conferenţiar universitar; Aurelia Duca-Gribincea,<br />

doctor, conferenţiar universitar; Ala Tabarcea, doctor,<br />

conferenţiar universitar; Marina Dubovca, lector superior;<br />

Victoria Lisnic, magistru, lector superior; Natalia Apetrii,<br />

lector superior, doctorand; Maia Postică, doctor, conferenţiar<br />

universitar; Andrei Mulic, doctor, lector superior;<br />

Lilia Ghiţiu, doctor, lector superior.<br />

***<br />

În urma desfășurării cu succes a sesiunii științifice,<br />

juriul a acordat următoarele mențiuni:<br />

Gradul I: Cristina Novac, anul I, ciclul II masterat,<br />

gr.M_AEF121, Catedra Contabilitate şi Informatică Economică,<br />

conducător ştiinţific Dolghi C., dr. conf. univ.<br />

Evenimentul a avut loc la data de 19 aprilie, 2013, în cadrul Bibliotecii<br />

Facultăţii de Drept, Universitatea de Stat din Moldova.<br />

Invitaţi de onoare au fost dna Adriana Cazacu, şefa Catedrei „Literatura<br />

română şi Teorie Literară” a Facultăţii de Litere, domnişoara Ana<br />

Starciuc, masterandă la aceeaşi facultate (ambele fiind<br />

în rolul de moderatoare), precum şi dna Mariana<br />

Grama, prodecanul Facultăţiide Drept a USM, coorganizator<br />

al evenimentului, dar şi un numeros grup<br />

de studenţi, inclusiv de la Specialitatea Drept penal şi<br />

Criminologie.<br />

Autorul cărţii, din motive personale, nu a putut fi prezent la această<br />

lansare. Cu toate acestea, discuţiile pe marginea romanului s-au desfăşurat<br />

într-o manieră deosebită, fiind atinse cele mai relevante subiecte din<br />

roman. Astfel, s-a creat o atmosferă incitantă de dezbateri şi opinii, pe<br />

alocuri chiar contoversate.<br />

Este vorba, de fapt, despre un roman cu intrigă polițistă, eroul principal<br />

fiind un polițist care, în prag de pensie se confruntă cu un autodenunț<br />

despre o crimă săvârșită cu peste 50 de ani în urmă, în satul de baştină și la vremea când<br />

polițistul era doar un copil de numai câțiva ani. La trei zile după denunț, pârâtorul este ucis.<br />

Investigarea omorului e un prilej de introspecție și de regăsire a timpului inocenţei.<br />

„NĂLUCILE DIN VALEA COCOAREI” este povestea unor destine marcate dramatic<br />

de o crimă săvârşită, paradoxal, în numele ocrotirii valorilor sacre ale satului românesc de<br />

acum o jumătate de secol, întemeiate pe morala creștină: să nu ucizi, să nu preacurvești, să<br />

Gradul III: Anastasia Oloieru, anul III, ciclul I licență,<br />

gr. FB1001, Catedra Finanţe şi bănci, conducător ştiinţific<br />

Castraveţ L., dr. conf. univ.<br />

Hendler de la Universitatea din Trier Germania, în cadrul<br />

unui proiect condus de dr. Boris Parvanov, reprezentant al<br />

Camerei meșteșugarilor din Koblenz, Germania. Studenții<br />

au avut posibilitatea de a-l cunoaște și de a-i adresa întrebări<br />

dlui profesor referitoare la obiectivele ecologice ale<br />

UE, principiile de intervenție ale politicii de mediu a UE,<br />

planificarea proiectelor mari, la evaluarea compatibilității<br />

cu Directiva Habitate la autorizarea planului, la evaluarea<br />

efectelor asupra mediului ș.a.<br />

Scopul acestor prelegeri a fost crearea unui mediu de<br />

dialog deschis cu oaspeții europeni, prin care comunitatea<br />

studențească autohtonă să își lărgească nivelul de cultură<br />

în domeniul dreptului european al mediului, precum şi al<br />

dezvoltării relaţiilor ştiinţifico-didactice la nivel interuniversitar<br />

şi cu instituţiile de cercetare europene.<br />

Galina ULIAN,<br />

decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice,<br />

Lucia CASTRAVEŢ<br />

prodecan, doctor, conferențiar universitar<br />

ROMANUL POLIŢIST CUCEREŞTE LUMEA<br />

(ZILELE TRECUTE, ÎN CADRUL „SALONULUI INTERNAŢIONAL DE CARTE PENTRU COPII ŞI TINERET”, EDIŢIA A XVII-A, LA<br />

FACULTATEA DE DREPT A FOST LANSAT ROMANUL POLIŢIST „NĂLUCILE DIN VALEA COCOAREI”, DE TUDOR LEONTE)<br />

Lansare de carte<br />

Cititul nu dăunează sănătăţii!<br />

nu iei în deșert numele Domnului... Povestitorul (un polițist în prag de pensie) este el însuși<br />

parte, autor și victimă a acestui concurs de împrejurări fabulos, în care destinele sfârșesc<br />

într-un mod neașteptat, dar previzibil din perspectiva poruncii biblice: „ ... Iar cel ce va ucide<br />

un om, să fie omorât (Lev 24: 19-21), ... ”Căci cine păzește Legea și greșește într-o singură<br />

poruncă, se face vinovat de toate” (Iacov 2:10-11). Legea talionului și<br />

apărarea Legii, ca noțiune generică de dreptate și justă răsplată – din care<br />

romanul își trage seva – intră într-o coliziune atemporală în cadrul căreia<br />

toate personajele plătesc pentru faptele lor”. (Tudor Leonte)<br />

- Romanul “Nălucile din Valea Cocoarei” a fost scris în decursul a<br />

doi ani, iar autorul încearcă să refacă imaginea poliţistului care a suferit<br />

o degradare în ultimii ani, a făcut precizarea de rigoare Valeriu Stefan,<br />

jurnalist Radio Iaşi.<br />

Luând în considerare faptul că e un roman poliţienesc, am realizat<br />

lansarea cărţii în rândul unui public specific, din domeniu, căruia i-ar fi interesantă<br />

şi utilă lecturarea cărţii. Studenţii au rămas profund impresionaţi<br />

de prezentarea lucrării propriu-zise, dar şi de dezbaterile aprinse la obiect<br />

pe marginea acestei pânze epice.<br />

Astăzi, literatura poliţistă nu mai are detractori; încetul cu încetul ea cucereşte lumea. În<br />

prezent teritoriul ei nu mai are limite, deoarece chiar şi contradicţiile teologice se exprimă<br />

sub forma unui roman poliţist…<br />

Rodica BÂRÂIAC,<br />

metodist, Serviciul „Asistenţă de specialitate şi cercetări”<br />

Biblioteca Centrală a USM


6 28 mai 2013, nr.10 (144)<br />

Acum un anб profesorul<br />

Tudor Arnăut, prorector al<br />

Universităţii de Stat din Moldova<br />

(USM) a plecat din această viaţă<br />

în urma unui tragic accident rutier.<br />

La biserica USM s-a oficiat slujba<br />

de pomenire în ziua decesului, iar<br />

la Facultatea de Istorie şi Filosofie<br />

a avut loc slujba litiei şi o discuţie<br />

la tema credinţei, în special, la aspectul<br />

morţii şi învierii.<br />

La eveniment au participat<br />

studenţii facultăţii, iar drept invitaţi<br />

au fost prezenţi câţiva slujitori<br />

Lumină din Lumină<br />

LOGOS<br />

Pagina de gândire şi spiritualitate a Asociaţiei<br />

Studenţilor Creştini Ortodocşi<br />

IN MEMORIAM:<br />

UN AN FĂRĂ CERCETĂTORUL TUDOR ARNĂUT<br />

PESTE 2000 DE STUDENŢI-<br />

ÎN DISCUŢII CU SLUJITORII BISERICII<br />

În preajma Floriilor, peste două mii de studenţi ai Facultăţilor Ştiinţe Economice;<br />

Matematică şi Informatică; Drept ai Universităţii de Stat din Moldova, precum<br />

şi câteva facultăţi de<br />

la ASEM au purtat discuţii<br />

cu slujitorii Bisericii.<br />

În cadrul Săptămânii<br />

Tineretului Ortodox, mai<br />

mulţi preoţi s-au implicat<br />

în diverse activităţi cu tinerii.<br />

Pentru a se întâlni cu<br />

torentele de tineri studioşi<br />

au fost mobilizaţi preoţii<br />

Octavian Moşin, Nicolae<br />

Ciobanu, Constantin Cojocaru,<br />

Marin Cij, Oleg Plopan,<br />

Mihail Bortă şi Andrei Micu.<br />

S-a vorbit la tema Postului, a Învierii Domnului, precum şi a ispitelor prin care<br />

trec tinerii de astăzi. Studenţii au primit sfaturi ziditoare de suflet şi au fost încurajaţi<br />

pentru o viaţă în duhul credinţei dreptmăritoare, apoi au primit iconiţe şi literatură<br />

duhovnicească.<br />

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe<br />

ale Comunicării a USM a prezentat<br />

principalele publicaţii periodice<br />

bisericeşti din secolul XX din spaţiul<br />

Pruto-Nistrean.<br />

Prezentarea a avut loc la cursul ţinut<br />

de dna Silvia Grosu, doctor, conferenţiar<br />

universitar, din cadrul Catedrei<br />

Comunicare. Astfel, studenţii anului I<br />

au amenajat aula cu icoane, ziare şi reviste<br />

de epocă, prezentând principalele<br />

publicaţii eclesiale.<br />

Lecţia a început cu un discurs al părintelui<br />

Octavian Moşin, care s-a referit la specificul presei religioase din perioada interbelică,<br />

dar şi la realitatea din ultimele două decenii:<br />

Spre finalul Săptămânii Tineretului Ortodox,<br />

peste 250 de tineri s-au bucurat<br />

de un pelerinaj la Mănăstirea Hâncu. A fost un<br />

drum binecuvântat, în care au avut posibilitatea<br />

să se roage, să guste<br />

din liniștea mănăstirii<br />

şi să primească o nouă<br />

binecuvântare.<br />

Preotul Octavian<br />

Moşin, preşedintele<br />

Asociaţiei Studenţilor<br />

Creştini Ortodocşi,<br />

care a adunat şi a însoţit<br />

pelerinii, le-a comunicat<br />

următoarele:<br />

“Pelerinajul nu este o<br />

simplă excursie, dar<br />

un demers pastoral.<br />

Mulţi tineri sunt însetaţi<br />

a vedea astfel de locuri şi mulţi prind gustul<br />

rugăciunii şi nevoinţei tocmai prin astfel de<br />

UNIVERSITATEA<br />

Icoana<br />

Sfântului Apostol<br />

şi Evanghelist<br />

Ioan Teologul<br />

doctoranzi la această facultate<br />

în frunte cu protoiereul<br />

Octavian Moşin.<br />

Domnul prodecan Ion<br />

Gumenâi a vorbit cu multă<br />

pătrundere despre personalitatea<br />

profesorului Tudor<br />

Arnăut, accentuând aportul<br />

acestuia în ştiinţa istorică,<br />

în special în domeniul arheologiei.<br />

A urmat o discuţie<br />

duhovnicească cu părintele<br />

Nicolae Ciobanu, consilier<br />

cultural al Mitropoliei.<br />

PELERINAJ LA MĂNĂSTIREA HÂNCU<br />

SĂRBĂTOAREA CÂNTECULUI PASCAL<br />

„ÎNVIEREA – CHEMAREA LUMINII ŞI IUBIRII”<br />

deplasări. Aici poţi descoperi o nouă lume, mai<br />

înduhovnicită, mai liniştită şi simţi dragostea în<br />

adevăratul sens al cuvântului.<br />

Numai cunoscându-l pe aproapele, îl putem<br />

cunoaște pe Dumnezeu,<br />

prin iubirea<br />

aproapelui, ajungem<br />

la dragostea<br />

față de Cel de Sus.<br />

Aceasta, de altfel,<br />

și este porunca divină:<br />

”Să iubești<br />

pe Domnul… și<br />

pe aproapele ca pe<br />

tine însuți.” Tocmai<br />

pelerinajul te<br />

predispune la comunicare<br />

şi trăire<br />

în duhul dragostei.<br />

Să râvnim dragostea creştină, apoi putem face<br />

orice, căci nu vom greși…”.<br />

În Duminica Mirononisiţelor, la<br />

Biserica ”Întâmpinarea Domnului”<br />

din incinta USM, a avut loc o<br />

sărbătoare de suflet închinată Învierii<br />

și prăznuirii zilei femeilor creștine.<br />

Manifestarea a fost organizată de<br />

către biserică, în comun cu Direcţia<br />

municipală pentru protecţia drepturilor<br />

copilului.<br />

Părintele-paroh Octavian Moşin<br />

a inaugurat sărbătoarea, menţionând<br />

următoarele:<br />

“Hristos a Înviat! Ne bucură faptul<br />

că an de an ne adunăm în acest<br />

sfânt lăcaş pentru a fi cinstite Mironosiţele<br />

şi, alături de ele, toate femeile dreptmăritoare care le urmează în virtute. Sărbătoarea<br />

este dublă, deoarece o îmbinăm cu cântarea pascală în interpretarea câtorva coruri şi grupuri<br />

vocale ale copilaşilor din capitală. În acest sens, vreau să aduc sincere mulţumiri dnei Svetlana<br />

Chifa, şefa Direcţiei, care a adunat<br />

sute de copii şi tineri pentru a-l slăvi<br />

pe Hristos Cel Înviat. Fie ca aceste<br />

cântări duhovniceşti să se aştearnă<br />

ca o mireasmă, iar fiecare din noi să<br />

aibă parte de linişte şi de bucurii lăuntrice”.<br />

Corul Bisericii USM “M. Berezovschi<br />

” a interpretat câteva cântări,<br />

după care a evoluat corul de<br />

copii şi tineri al Catedralei Mitropolitane.<br />

Apoi au venit cu cântări pascale<br />

grupurile vocale din Centrele<br />

comunitare pentru copii și tineri din<br />

capitală.<br />

Fiecare participant a primit daruri alese, iar doamnele şi domnişoarele au ieşit din biserică<br />

cu garoafe, fiind felicitate cu prilejul zilei femeii creştine.<br />

Pentru copilaşi s-a organizat o masă de sărbătoare, îndulcindu-li-se ziua.<br />

PRESA BISERICEASCĂ DIN SECOLUL XX – ÎN VIZORUL JURNALIŞTILOR<br />

„Astăzi încercăm să revigorăm<br />

trecutul. Apar publicaţiile<br />

vechi într-un nou format, dar şi<br />

altele noi. Însă trăim influenţaţi<br />

de noile tehnologii, fiind lansate<br />

mai multe publicaţii electronice<br />

decât tipărite. Ne bucurăm<br />

că jurnaliştii în formare iau cunoştinţă<br />

de principalele publicaţii<br />

religioase, iar unii chiar încearcă<br />

să abordeze jurnalismul<br />

bisericesc. Vă invităm să colaboraţi<br />

şi cu echipa redacţională<br />

din cadrul Mitropoliei pentru a vă forma competenţe în acest domeniu prea puţin explorat<br />

în ultima vreme”.<br />

Responsabil de pagină Protoiereu Octavian Moşin


UNIVERSITATEA Caleidoscop<br />

28 mai 2013, nr.10 (144) 7<br />

Comisia de Calitate a Facultăţii noastre a organizat, în ultima decadă a lunii aprilie<br />

curent, Săptămâna metodică. Acest eveniment a pornit de la iniţiativa Consiliului de<br />

Calitate al USM și a Secţiei „Managementul calităţii: dezvoltare curriculară și evaluare”<br />

și a Catedrei Știinţele Educaţiei. Scopul acestei actiuni a fost asigurarea formării<br />

continue a cadrelor didactice, având la bază suportul organizaţional al decanatului și<br />

al catedrelor facultăţii.<br />

Activităţile din cadrul săptămânii au îmbinat armonios diferite forme de lucru active:<br />

instruirile metodice tematice; demonstrarea unei expoziţii de carte didactică și<br />

metodică; lansări de ediţii de specialitate. Aceste forme diverse aplicate au oferit posibilitatea<br />

implicării unui cerc larg de cadre didactice cointeresate, au permis iniţierea<br />

discuţiilor la obiect în cadrul catedrelor, oferindu-le un valoros schimb de experienţă<br />

bazat pe reperele reformatoare în procesul didactic universitar.<br />

Instruiri metodice tematice<br />

Instruirile făcute de către valoroși formatori, inclusiv reprezentanți ai Catedrei Științele<br />

Educației, s-au axate pe subiecte selectate cu regularitate de către membrii Comisiei de<br />

Calitate, axate pe acel ce învață: elaborarea curriculei bazate pe competenţe; proiectarea<br />

didactică în cadrul universitar; tehnologii didactice în învăţământul universitar; evaluarea<br />

performanţelor academice la studenţi; organizarea lucrului<br />

individual ghidat al studenţilor. Interesante şi eficiente<br />

s-au dovedit a fi instruirile ţinute de dnele Valentina Olaru,<br />

lector superior, și Tatiana Pușca, Ana Dabija, magistru în<br />

psihopedagogie, prin formele interactive aplicate. Impactul<br />

acestor activităţi este cu atât mai mare, cu cât urmează rezultatul<br />

final: schimbul de experiență între colegi; modelarea<br />

unor noi forme de lucru; deschiderea spre colaborare;<br />

perfecționarea propriilor metode; publicarea și prezentarea<br />

rezultatelor finale.<br />

Expoziţie de carte metodico - didactică<br />

Prin gratitudinea colaboratorilor Bibliotecii Centrale<br />

USM, Filiala FRIŞPA (a doamnelor bibliotecare Valentina<br />

Caciuc și Victoria Bantoș) a fost posibilă organizarea unei<br />

veritabile expoziții de carte metodică selectată meticulos din fondurile universității, cu genericul<br />

,,Cartea didactică şi metodică – ghidare spre competenţe”. Scopul expoziției a fost<br />

trecerea în revistă a publicațiilor metodice valoroase ale Facultății Relaţii Internaţionale,<br />

Ştiinţe Politice şi Administrative, familiarizarea cu potențialul metodic al cadrelor didactice<br />

ale facultății și al colegilor din domeniul științelor socio-umane. Impactul de moment al<br />

expoziției rezidă în punerea în valoare a experienței metodice a cadrelor didactice; schimbul<br />

de experiență în elaborarea, editarea și prezentarea surselor metodice; perfecționarea<br />

formelor de elaborare a surselor metodice; aplicarea acestora în practică; încurajarea cadrelor<br />

didactice de a transpune experiența acumulată în publicațile de specialitate.<br />

Într-adevăr, educaţia, fără exagerare, este un criteriu determinant, după care poate fi<br />

apreciată imaginea omului contemporan. În cazul dat este vorba despre tineretul nostru<br />

studios care se pregăteşte să-şi construiască propriul destin. O oportunitate de a menţine<br />

acest nivel este sprijinul profesorilor-îndrumători de la liceele noastre, care le oferă celor<br />

mai înzestraţi discipoli şansa oferită acestora de a se răsfăţa şi încălzi în razele calde ale<br />

Ştiinţei.<br />

În această ordine de idei, poate fi adus următorul exemplu: pe parcursul ultimilor ani,<br />

sporeşte numărul liceenilor din Chişinău şi din republică care participă şi iau cele mai<br />

bune locuri la Olimpiadele Internaţionale de Fizică, Chimie şi Biologie, care au loc în cele<br />

mai dezvoltate ţări de pe glob. Ne bucură mult faptul că un loc aparte, în acest sens, îi revine<br />

Republicii Moldova, reprezentată de universitatea noastră, astfel oferindu-le ambiţioşilor<br />

şi curajoşilor tineri „exploratori” ai nemărinitului spaţiu de cercetare posibilităţi<br />

În perioda 28 februrie – 04 martie 2013,<br />

s-a desfăşurat Concursul Internaţional<br />

Romanian Master of Phisics, ediţia a IV-a.<br />

Iată rezultatul acestei competiţii, una din cele<br />

mai dificile: eleva Nicoleta Colibaba (Liceul<br />

Teoretic „Gh. Asachi”) s-a învrednicit de medalia<br />

de argint; elevului Dinu Purice (Liceul<br />

Teoretic „Gaudeamus”) i-a revenit medalia de bronz; ceilalţi<br />

membri ai lotului olimpic – Alexandru Smolenschi (Liceul Republican<br />

cu Profil Real); Radu Martin (Liceul Teoretic „Orizont”,<br />

Durleşti); Cristian Teleşcu (Liceul Teoretic „Gaudeamus”);<br />

Ion Burlacu (Liceul Teoretic „A. Straistă”, Anenii Noi)<br />

au fost desemnaţi cu premii şi menţiuni speciale.<br />

***<br />

La începutul lunii martie curent, Universitatea de Stat din<br />

Moldova a găzduit Olimpiada Republicană de Fizică, ediţia<br />

XLVIII, la care au participat peste 350 de elevi din clasele VII<br />

- XII. Partea esenţială a Olimpiadei a fost aplicarea pe larg a<br />

soluţiilor problemelor teoretice şi experimentale. Pentru prima<br />

dată, graţie unor sponsori generoşi, precum „Moldcell” şi „Didact<br />

Vega”, toţi concurenţii au fost asiguraţi cu instalaţii experimentale<br />

de ultima clasă. Treizeci şi opt de elevi ai claselor<br />

a VII-a şi a XII-a din raioanele Republicii Moldova (inclusiv<br />

din Municipiul Chişinău) au ridicat premii băneşti şi Diplome<br />

de gradul I, II, III.<br />

Toţi cei peste 400 de elevi participanţi şi profesorii care<br />

i-au însoţit au primit Certificate de participare şi Reviste de<br />

specialitate ale Societăţii Fizicienilor din Moldova „Fizica<br />

şi tehnologiile moderne”. Complementar, la proba de baraj a<br />

fost ales lotul restrâns al Republicii Moldova, format din cinci<br />

elevi, care vor reprezenta imaginea ţării în luna iulie la Olimpiada<br />

Internaţională de Fizică-2013 din Norvegia. Iată numle<br />

acestor olimpici: Nicoleta Colibaba, L.T. „Gh. Asachi”; Cristian<br />

Zanoci, L.T „Orizont”, filiala Durleşti; Ilie Popanu, L.T<br />

„Orizont”, filiala Durleşti; Dinu Purice, L.T. „Gaudeamus”;<br />

Cristian Teleşcu, L.T. „Gaudeamus”.<br />

Pregătirea acestei echipe pentru competiţiile ce urmează a<br />

fost asigurată şi de cercetătorii ştiinţifici din LCŞ „FMF” Oxana<br />

Racoveţ, Efimia Luchian, Irina Rotaru şi Dumitru Untilă<br />

şi cu concursul mai multor studenţi activişti ai Facultăţii de<br />

Fizică şi Inginerie.<br />

***<br />

În perioada 23-24 martie, la inițiativa Ministerului<br />

Educației, în colaborare cu Corporația Intel (Reprezentanța din<br />

Kiev, Ucraina) și Asociația Națională a Companiilor Private<br />

SĂPTĂMÂNA METODICĂ<br />

Conditia modernizării<br />

LA FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE (FRIŞPA)<br />

TRASEUL CĂUTĂRILOR DE SINE<br />

Lansarea de carte<br />

În contextul săptămânii metodice au fost lansate câteva lucrări noi ale cadrelor didactice<br />

de la facultatea noastră. Șeful Catedrei Științe Administrative, dl Aurel Sâmboteanu, doctor,<br />

conferenţiar universitar, a prezentat monografia Administraţia publică: prin reformare spre<br />

modernizare. Culegere de studii. Chişinău. Subliniem cu o deosebită satisfacție că de-a lungul<br />

întregii activități a distinsului autor, colegii l-au apreciat pentru contribuţia esenţială privind<br />

însușirea și dezvoltarea științei administrației în ţara noastră. Lucrările semnate de către autor<br />

s-au remarcat prin pasiune, dăruire şi profunzime logică. Parcurgând şi recentul studiu, am remarcat<br />

că principiul fundamental aplicat în cercetare rămâne a fi acelaşi – cel al calității. Drept<br />

dovadă a aplicării acestui principiu pot servi numărul mare de publicații ale autorului, adunate<br />

într-o colecție valoroasă. Nu a fost trecută cu vederea, înainte de toate, acuratețea ideatică și<br />

obiectivitatea acestei culegeri, care lasă loc pentru provocări și dezbateri, prin abordarea aspectelor<br />

legate de controlul administrativ o componentă esenţială de reformare a administrației<br />

publice; reformarea administrației publice prin procesele de globalizare; descentralizarea administrativă,<br />

fapt ce denotă tendința autorului de a contribui la reformarea treptată a administrației<br />

publice și ajustarea ei la rigorile contemporane.<br />

Din punct de vedere metodic, apreciem rigoarea conceptelor și accesibilitatea informației<br />

cu care s-a operat în alcătuirea culegerii care prezintă un suport informațional valoros în elucidarea<br />

(în aspect comparat) a schimbării și dezvoltării sistemului<br />

administrației publice de la 1995 până în prezent.<br />

***<br />

Dna Maria Cotlău, doctor, conferenţiar universitar, șefa<br />

Catedrei Limbi Străine Aplicate, a prezentat lucrarea Francais<br />

de specialite. Sciences politiques et relations internationales,<br />

care vine întru susținerea limbii franceze, cu obiective specifice,<br />

destinată studenților, masteranzilor și cadrelor didactice.<br />

Această elaborare fundamental argumentată pune în valoare<br />

intenția autoarei de a contribui la formarea profesională continuă<br />

a studenților facultăților cu profil umanistic. Se impune<br />

acuratețea și varietatea pregătirii sarcinilor (traducere; exersare<br />

gramaticală; analiza și expunerea asupra unor fragmente<br />

de text etc.), accesibilitatea acestora. Prezența unor scheme la obiect expuse în Anexe completează<br />

textul și accentuează abordările noi şi utile în aplicare.<br />

În cadrul aceleiaşi săptămâni metodice a fost lansată și o altă lucrare Studii de pace și soluţionarea<br />

conflictelor în curriculum-ul universitar. Ghid teoretico-metodologic. Coordonatori:<br />

Valentina Teosa; Bernardo Venturi. Chişinău: CEP USM, 2013, editată în cadrul proiectului<br />

internațional ,, Moldovan Peace Scholars and Practitioners Network”, în colaborare cu Catedra<br />

Relații Internaționale, FRIȘPA, USM, şi cu Civil Defense Research Center, Roma, Italia.<br />

Angela ZUBCO,<br />

doctor, conferenţiar universitar, președinta Comisiei de Calitate, FRIȘPA<br />

Educaţia este un al doilea soare pentru cei care o deţin<br />

reale de a se afirma în diverse domenii ale ştiinţei.<br />

Timp de aproape două decenii, în fiecare an, alături de aceste admirabile talente în<br />

devenire este neobositul entuziast şi susţinător al participanţilor la aceste întruniri de prestigiu<br />

pe scară mondială domnul Igor Evtodiev, doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice,<br />

şeful Laboratorului de Cercetare Ştiinţifică (LCŞ) „Fotonică şi Metrologie Fizică”,<br />

asistat de doamna Silvia Evtodiev, mâna lui dreaptă în toate acţiunile şi proiectele pe care<br />

le realizează împreună.<br />

Dânsul a fost şi continuă să rămână timonierul lotului olimpic de ştiinţe reale, reuşind<br />

să inspire talentaţilor liceeni pasiunea pentru cercetare, încrederea în forţele lor proprii,<br />

siguranţa în victoriile pe care le obţin în fiecare ediţie a olimpiadelor. O succintă trecere<br />

în revistă a realizărilor din acest an a lotului olimpic republican ne-a prezentat-o doamna<br />

Silvia Evtodiev.<br />

din Domeniul TIC a fost organizat Concursul național de științe<br />

și inginerie ”Mold ISEF-2013”. La concurs au fost admise 62<br />

de proiecte individuale şi de grup, câștigătorii ”Mold ISEF-<br />

2013” la categoria Ştiințe aplicate devenind olimpicii fizicieni<br />

Alexandru Smolenschi (clasa a 11-a), Liceul Republican cu<br />

Profil Real, și Eugeniu Dimitriu (clasa a 8-a), Liceul Teoretic<br />

”Orizont” din Chișinău. Tema Proiectului: Investigații experimentale<br />

SPARK pentru ingineria mediului și aerodinamicii a<br />

fost prezentată de Eugeniu Dimitriu şi Alexandru Smolenschi<br />

la finala internațională Intel ISEF-Concursul „Târgul Internaţional<br />

Intel al Proiectelor din domeniul ştiinţelor reale şi<br />

inginereşti”, organizat în perioada 12-17 mai 2013 în SUA,<br />

unde Republica Moldova<br />

a participat pentru<br />

prima dată. Competiția<br />

școlară de proiecte<br />

științifice este cea mai<br />

impresionantă şi atestă<br />

o istorie de peste o<br />

jumătate de secol, la<br />

care au participat mai<br />

mult de 1500 de elevi<br />

din aproximativ 70 de<br />

țări. Autorii proiectului,<br />

Eugeniu Dimitriu<br />

şi Alexandru Smolenschi, au fost decernaţi cu premii speciale<br />

şi decoraţi cu medalii de aur.<br />

***<br />

Tradiţional, şi în anul curent, echipa naţională de fizică a<br />

Republicii Moldova, formată din 6 elevi (Cristian Zanoci, LT<br />

„Orizont”, filiala Durleşti, cl.a 12-a; Dinu Purice, L.T. „Gaudeamus”;<br />

cl. a 11-a; Nicoleta Colibaba, LT „Gh. Asache”,<br />

cl. a 10-a; Gleb Vizitiv, L.T „Orizont”, filiala Durleşti, cl.a<br />

9-a; Romina Dolgopol, LT “Gheorghe Asachi”, Chişinău, cl.<br />

a 9-a, şi Eugen Dimitriu, L.T „Orizont”, filiala Durleşti, cl.<br />

a 8-a) şi doi profesori (dr. hab., conf. univ., Igor Evtodiev şi<br />

lectorul universitar Silvia Evtodiev de la Universitatea de Stat<br />

din Moldova) au participat la Olimpiada Naţională de Fizică<br />

din România, alături de peste 500 de concurenţi din clasele a<br />

6-a – a 12-a, care s-a desfăşurat în oraşul Satu Mare, în perioada<br />

31 martie – 5 aprilie. Toţi liceenii noştri au fost menţionaţi<br />

cu diplome şi premii băneşti acordate de autorităţile locale<br />

din Satu Mare. Sponsor principal al olimpicilor moldoveni a<br />

fost Fundaţia EMAG, România, în persoana dlui Presedinte<br />

Vlad Tudor. Importante în această competiţie au fost şi participarea<br />

Nicoletei Colibaba şi a lui Cristian Zanoci la proba de<br />

baraj, ambii clasându-se pe poziţii premiante.<br />

***<br />

În cadrul Universităţii de Stat din Moldova, în perioada<br />

27-28 aprilie, s-a desfăşurat Concursul Online de Fizică PHI<br />

2013, pentru cca 200 de elevi, organizat de către CEX Iaşi,<br />

Facultatea de Fizică şi IDESC, Universitatea “Alexandru Ioan<br />

Cuza”, în parteneriat cu Centrul de Excelenţă pentru Educaţie<br />

Modernă din cadrul LCŞ “FMF”, Facultatea de Fizică şi Inginerie,<br />

în colaborare cu Facultatea de Matematică şi Informatică.<br />

În acest context, aducem mulţumiri decanului Facultăţii de<br />

Matematică şi Informatică, domnului Andrei Perjan şi domnului<br />

prodecan Viorel Grigorcea.<br />

***<br />

Un alt eveniment din același serial olimpic a<br />

avut loc în oraşul Eskișehir, Turcia în perioada 29<br />

aprilie - 06 mai, unde s-a desfășurat primul Turneu<br />

Internaţional al Tinerilor Naturaliști, incluzând 16<br />

echipe din 11 ţări: Afganistan, Belorusia, Bulgaria,<br />

Iran, Rusia, Turcia, Kazacstan ş.a. Republica Moldova<br />

a fost reprezentată de o echipă formată din 6<br />

elevi şi 2 profesori antrenori (dl Igor Evtodiev şi subsemnata)<br />

în următoarea componenţă:<br />

Gleb Vizitiv, LT „Orizont”, Durleşti, cl. IX; Eugeniu<br />

Dimitriu, LT „Orizont”, Durleşti, cl. VIII; Vladlena<br />

Horneț, LT „Orizont”, Buiucani, cl. IX; Laurențiu Calancea,<br />

LT „Orizont”, Durleşti, cl. IX; Romina Dolgopol, LT<br />

“Gheorghe Asachi”, Chişinău, cl. IX; Mihaela-Lana Raischi,<br />

LT “M. Kogălniceanu”, Chişinău, cl. IX.<br />

La acest concurs elevii și-au demonstrat cunoștințele teoretice<br />

și abilitățile practice în cadrul susținerii unor proiecte<br />

ce țin de implementarea integrată a științelor naturale. Echipa<br />

noastră s-a întors acasă de la Turneul Internaţional al Tinerilor<br />

Naturaliști cu 6 medalii de argint si un premiu special pentru<br />

cel mai bun Recenzent, care i-a revenit elevului clasei a<br />

9-a din L.T. “Orizont”, Durleşti – Gleb Vizitiv. În prezent sunt<br />

în toi pregătirile lotului olimpic republican pentru Olimpiada<br />

Internaţională la Fizică – Chimie – Biologie, care se va desfăşura<br />

la începutul lunii decembrie a.c. în India.<br />

Notă: Informaţia privind subiectul abordat în acest articol o<br />

puteţi afla accesând adresa electronică: www.ceem.usm.md<br />

Silvia EVTODIEV,<br />

lector universitar,<br />

cercetător ştiinţific în cadrul LCŞ „FMF”,<br />

administrator CEEM, Facultatea de Fizică şi Inginerie


Există în exprimarea conaţionalilor<br />

noştri unele abateri de la<br />

norma literară atât de înrădăcinate, încât<br />

se pare că nimic nu le poate veni de<br />

hac.<br />

Printre acestea este mult răspânditul<br />

cuvânt familie, utilizat constant în loc<br />

de nume/nume de familie. O cochetă<br />

domnişoară spunea într-o emisiune<br />

televizată ceva de genul „Familia mea<br />

este Lungu, de aceea eu sunt aşa de<br />

înaltă”. De fapt, numele duduiţei este<br />

Lungu, şi nu familia, însă la asemenea formulări aproape că<br />

nu mai reacţionează nimeni.<br />

Confuzia este cauzată de faptul că vorbitorii preiau rusescul<br />

фамилия (acesta semnificând în română nume sau nume<br />

Prin concertele-examen susţinute la 22,<br />

23, 25, 26 aprilie şi 16 mai curent cei 96<br />

de studenţi absolvenţi ai Facultăţii de Arte<br />

Frumoase se încadrează în activitatea de<br />

creaţie artistică.<br />

Timp de trei ani tinerii înzestraţi ai Facultăţii<br />

de Arte Frumoase, concomitent studenţi<br />

la facultăţile de bază ale Universităţii de Stat<br />

din Moldova, au avut posibilitatea de a-şi cultiva<br />

simţul artistic şi de a deprinde şi intui<br />

frumosul. Pe parcursul multor ani a devenit<br />

o frumoasă tradiţie ca, la sfârşitul celor trei<br />

ani de studii,<br />

aceştia, fiind<br />

deja absolvenţi<br />

ai Facultăţii de<br />

Arte Frumoase,<br />

să demonstreze<br />

cunoştinţele, virtuozitatea,<br />

măiestria<br />

artistică<br />

şi interpretativă,<br />

acumulate pe<br />

parcursul anilor<br />

de studii, în faţa<br />

Comisiei de Stat<br />

şi a publicului<br />

spectator, considerat<br />

cel mai<br />

obiectiv şi competent<br />

examinator.<br />

Şi în acest an,<br />

2013, studenţii<br />

celor 6 secţii ale<br />

facultăţii: regie şi măiestrie actoricească<br />

(clasa – teatru academic şi teatru de revistă),<br />

coregrafie (clasa – dans popular, dans modern<br />

şi dans sportiv), dirijat coral, etnofolclor,<br />

artă decorativă şi secţia orchestrală<br />

(instrumente de muzică populară şi aerofone)<br />

au susţinut examenele de stat în formă<br />

de examen-concert, incluzând prelucrări şi<br />

Redactor-ºef: Mihai MORÃRAª<br />

Design ºi machetare<br />

computerizatã: Maria BONDARI<br />

DE CE NUMELE NU-I FAMILIE<br />

de familie), de aceea poate fi auzită foarte des şi întrebarea<br />

„Cum ţi-i familia?”, la care urmează răspunsul: Ciubotaru,<br />

Lungu, Ungureanu etc. Circulă şi alte exprimări distorsionate,<br />

cum ar fi „scrie aici familia şi numele”, ori chiar şi mai<br />

şi – „familia, numele şi pronumele”.<br />

Este de menţionat că în română cuvântul familie are sensul<br />

de „grup de persoane înrudite prin căsătorie sau prin<br />

sânge care trăiesc împreună (soţ, soţie, descendenţii acestora)”,<br />

astfel că la întrebarea „Cum vi-i familia?” răspunsul<br />

logic ar trebui să fie „sănătoasă, mare, unită” sau altceva cu<br />

privire la cei apropiaţi.<br />

Pentru identificarea oficială a persoanelor, de exemplu, în<br />

acte, se folosesc denumirile nume/nume de familie (Cazacu,<br />

Tofan, Vulpe) şi prenume (Elena, Artur, Nicolae). De multe<br />

ori însă cuvântul nume este pus de vorbitori doar în legătură<br />

cu rusescul имя, acesta însemnând în română prenume, de<br />

TALENT, CUNOŞTINŢE, VIRTUOZITATE, MĂIESTRIE<br />

O secvenţă din spectacolul nupţial inedit „A doua zi a nunţii”,<br />

prezentat în faţa Comisiei de Stat şi a publicului universitar de<br />

către membrii Ansamblului Etnofolcloric „Crenguţă de Iederă”<br />

aranjamente muzicale proprii; piese muzicale<br />

populare autentice; culese în timpul practicii<br />

folclorice din diferite zone ale Republicii;<br />

lucrări clasice interpretate la pian; melodii<br />

folclorice interpretate la fluier; piese corale şi<br />

cele mai variate feluri de dansuri.<br />

Printre cei mai talentaţi studenţi ai Facultăţii<br />

de Arte Frumoase menţionăm studenţii<br />

Maria Şchiopu, Ilona Spesivţev – secţia teatru<br />

de revistă; Mariana Coscodan, Mariana<br />

Dobrovolschi – teatru dramatic; Tatiana Ungureanu,<br />

Valentin Golovatiuc, Nicolae Palade,<br />

Daniela Blanuţa (Miriuţa)– etnofolclor;<br />

Viorica Dimitriu, Cristina Carauş-Turlacov<br />

– dirijat coral; Dumitru Roibu, Ana Tăbârţă,<br />

Maria Tăbârţă, Daniela Cebotari – coregrafie<br />

dans popular; Elena Jechiu, Elena Boguţa,<br />

Grigore Prepeliţă – coregrafie dans sportiv;<br />

Felicia Rotaru, Marcela Grădinaru, Ana<br />

Dicusar – coregrafie dans modern; Rodica<br />

Ceva neaşteptat se întâmplă pe Soare.<br />

Anul 2013 ar trebui să fie anul de maxim<br />

solar al ciclului de 11 ani al petelor solare.<br />

Cu toate acestea, în 2013 numărul de pete<br />

solare este mult sub numărul lor în 2011, iar<br />

exploziile solare puternice au fost rare pentru<br />

mai multe luni.<br />

Fizicianul Dean Pesnell de la Centrul de<br />

Zboruri Spaţiale Goddard Pesnell<br />

a constatat o similitudine<br />

între ciclul solar 24, în curs de<br />

desfăşurare acum, şi ciclul solar 14 din februarie 1906,<br />

care a avut un dublu-vârf. Dacă cele două cicluri sunt<br />

de fapt gemene, “aceasta ar însemna un maxim al activităţii<br />

solare la sfârşitul anului 2013 şi altul în 2015”.<br />

Actualul ciclu solar este al 24-lea din 1755, de<br />

când se înregistrează petele solare. El a început la 4<br />

ianuarie 2008, dar a avut o activitate minimă până la<br />

începutul anului 2010. Activitatea solară scăzută a<br />

continuat pănă în aprilie 2013, deşi prezintă o tendinţă<br />

de creştere. Din decembrie 2012 au fost înregistrate numai 13 erupţii<br />

solare de clasa M, cea din 11 aprilie 2013 fiind cea mai puternică.<br />

Aceasta din urmă a generat o perturbaţie în radiocomunicaţie şi o<br />

furtună de radiaţie.<br />

Activitatea solară a crescut rapid la mijlocul lunii mai 2013, cu<br />

patru explozii puternice consecutive în două zile. Toate aceste explozii<br />

au fost generate de pata solară cu numărul AR1748, situată în<br />

partea de est a limbului solar. AR1748 a emis prima erupţie pe 13<br />

mai. La data de 14 mai a.c. aceeaşi pată solară a declanşat o a treia<br />

explozie, cea mai puternică din actualul ciclu solar de până acum.<br />

Aceasta a fost urmată de o altă erupţie pe 15 mai. Cele patru explozii<br />

de raze X au generat o pană de comunicaţii radio în atmosfera<br />

superioară a Pământului.<br />

Fiecare erupţie de raze X a fost urmată de o ejecţie de masă coronală<br />

masivă (EMC). Primele trei EMC nu au avut<br />

vreo influenţă asupra Pământului, pentru că toate<br />

acestea nu s-au îndreptat spre Pământ; cea de a patra<br />

EMC însă a fost parţial geoactivă, declanşând o<br />

furtună geomagnetică minoră la 18 mai. O furtună<br />

minoră de protoni a fost, de asemenea, detectată în<br />

legătură cu erupţia solară din 15 mai.<br />

Erupţiile solare şi ejecţiile de materie din coroana<br />

Soarelui alimentează aşa-numitul vânt solar – un curent<br />

de protoni de înaltă energie care se deplasează în<br />

spaţiu cu viteza de 300-500 km/s. Ajuns la Pământ,<br />

vântul solar provoacă furtuni geomagnetice care se<br />

manifestă mai ales prin aurorele polare de o rară frumuseţe, dar şi<br />

prin perturbaţii ale radiocomunicaţiilor şi ale reţelelor de alimentare<br />

cu energie electrică.<br />

Stefan D. TIRON,<br />

şef de Secţie Relaţii Internaţionale,<br />

Universitatea Academiei de Ştiinţe<br />

Corector: Viorica Molea<br />

Operatoare: Nata grigoriță<br />

Fotoreporteri: Marina CEBOTARI ºi<br />

Karim GRAID<br />

Nastas (Buga), Alexandra Ursu (Colţa), Irina<br />

Roşca – artă decorativă.<br />

Juriul a remarcat de asemenea fragmentul<br />

nupţial teatralizat „A doua zi a nunţii”,<br />

prezentat de studenţii absolvenţi ai secţiei<br />

de folclor (dirijaţi de cunoscuta interpretă de<br />

folclor, maestru în artă Maria Iliuţ). Această<br />

perlă coregrafică populară a fost culeasă în<br />

timpul practicii folclorice din satul Popeşti,<br />

raionul Drochia, ea fascinând publicul spectator.<br />

La rândul lor, studenţii secţiei teatrale<br />

(clasa Vladimir Cobâsnean) au demonstrat<br />

diferite scenete cu caracter satirico-umoristic<br />

din cotidianul vieţii studenţeşti şi un spectacol<br />

integral „Soare cu Ploaie”, după Iosif<br />

Vulcan, care a adunat şi de data aceasta în<br />

luminoasa şi spaţioasa sală de concert a Casei<br />

de Cultură pe foarte mullţi admiratori de teatru.<br />

La distribuţia spectacolului au lucrat cu<br />

străduinţă şi ardoare (pe parcursul anului de<br />

Universul aproape<br />

ACTIVITATEA SOLARĂ ÎN CREŞTERE<br />

Editor: USM. Tiraj 1000 ex.<br />

Comanda: 180<br />

Exprimarea corectă<br />

aceea foarte multe persoane de la noi când, în situaţii oficiale,<br />

sunt întrebate care le este numele, răspund Maria, Alina,<br />

Oleg, Vasile, acestea fiind, de fapt, prenume, iar dacă vrei<br />

totuşi să le afli numele, trebuie să-i întrebi de... familie.<br />

În comunicarea curentă (spre deosebire de actele oficiale)<br />

prin nume se înţelege nu doar numele de familie, ci şi prenumele,<br />

căruia i se mai spune nume mic sau nume de botez,<br />

adică George, Daria, Emil, Lucia. Tot prin nume se are în<br />

vedere şi forma deplină de denominaţie a persoanei – nume<br />

şi prenume, adică Ion Vasilescu, Cristina Popovici, Raluca<br />

Timofte.<br />

Iar întrebarea despre nume trebuie să ia forma „Cum vă<br />

numiţi?”, „Cum vă cheamă?”, „Care este numele dumneavoastră?”<br />

şi în niciun caz nu se admite „Cum vi-i familia?”.<br />

Irina CONDREA,<br />

şefa Catedrei Limba Română, profesor universitar<br />

Meridianul culturii<br />

studii 2010-2013) studenţii absolvenţi – Irina<br />

Cazac, Maria Râma, Giulieta Gânu, Veronica<br />

Coadă, Daniela Moraru, Doina Soltan.<br />

Profesorii facultăţii – Maria Iliuţ, Nicolae<br />

Gribincea, Svetlana Veselovschi, Mihail<br />

Dudnic, Adriana Dervici, Vladimir Colţ, Iurie<br />

Tătaru, Octavian Grigoriu, Vladimir Cobâsnean,<br />

Maia Grosu, Leonid Serbin, Ana Gheţu,<br />

Olga Suruceanu, Ion Proca, Tatiana Maruseac,<br />

bineînţeles, au avut emoţii puternice<br />

pentru discipolii lor, care descurcat totuşi<br />

s-au de minune. Preşedintele comisiei de stat,<br />

etnomuzicologul<br />

Andrei Tamazlâcaru,<br />

artist al poporului,<br />

Varvara<br />

Buzilă, doctor în<br />

studiul artelor,<br />

maeştrii în artă<br />

Victor Botnaru,<br />

Nicolae Gribincea<br />

şi Eugenia Butnaru,<br />

precum şi Anişoara<br />

Bunescu,<br />

artistă emerită, au<br />

rămas mulţumiţi<br />

de măiestria artistică<br />

a studenţilor<br />

absolvenţi, fapt<br />

confirmat şi de<br />

aplauzele frenetice<br />

ale publicului spectator.<br />

Dar Facultatea<br />

noastră nu se desparte de absolvenţii săi,<br />

care, pe parcursul anilor de studii la masterat,<br />

vor mai activa în colectivele-model ale Casei<br />

de Cultură. Unii dintre ei vor organiza colective<br />

artistice în şcoli, licee şi colegii.<br />

„Soare şi ploaie”, aşa se întitulează reprezentaţia teatrală a<br />

absolvenţilor Secţiei Teatrale care i-a impresionat atât pe exegenţii<br />

membri ai juriului, precum şi pe cei aflaţi în sală.<br />

<br />

Valentin TOMULEŢ,<br />

decanul Facultăţii de Arte Frumoase,<br />

profesor universitar<br />

ATÂT DE SCURT<br />

TRASEUL UNEI<br />

VIEŢI...<br />

Rectoratul Universităţii de Stat din Moldova<br />

este profund îndurerat de pierderea irecuperabilă<br />

pe care o suferă familia Guţu, pricinuită de trecerea<br />

la cele veşnice a şefului Departamentului<br />

Administrare Patrimoniu al Universităţii<br />

de Stat din Moldova Oleg Guţu, absolvent al<br />

Facultăţii de Biologie şi Pedologie şi al Facultăţii<br />

de Drept (masteratul l-a definitivat în anul<br />

2000) şi exprimă sincere condoleanţe rudelor,<br />

prietenilor, tuturor celor care l-au cunoscut, l-au<br />

respectat şi i-au apreciat alesele calităţi omeneşti<br />

şi profesionale.<br />

Dumnezeu să-l odihnească în pace!<br />

Adresa: str. A.Mateevici 60, MD 2009<br />

Blocul II (Anexa), bir.15, tel. 57-76-39<br />

Versiunea electronicã: www.usm.md/ziar

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!